8,208 matches
-
trecere a mâinii peste ea (Pellegrini N, 1987Ă. Mucoasele cadavrelor deshidratate sunt uscate, aplatizate și uneori prezintă rugozități mai mult sau mai putin accentuate. IOAN PAUL38 III. Fenomenele cadaverice tardive sau dezintegrante. Prin însăși definiția morții, am relevat faptul că finalitatea acesteia este descompunerea organismelor în materia organică și apoi anorganica din care sunt constituite. Descompunerea cadavrelor este bifazica sau bistadială. Într- o primă fază fenomenele distructive sunt consecință acțiunii enzimelor proprii - autoliza - iar în faza următoare, acțiunii enzimatice proprii i
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nejustificate, experiența este mai degrabă calitativă decât cantitativă. Impunerea de calificări specifice este, de asemenea, prea limitată, există adesea disproporții între calificare și experiență. Așa după cum deja am menționat, pentru ca analiza posturilor să fie desfășurată corect și să aibă ca finalitate rezultate bune, ea trebuie să se axeze pe obiective clare, care, după opinia unor specialiști, cum ar fi Lawrence A. Klatt, Robert G. Murdick și Frederick E. Schuster<footnote Klatt, L.A., Murdick, R.G., Schuster, F.E., op. cit., p. 149. footnote>, pot
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fi mai subtil decât atât la Gustave Moreau, "esotericul". Printre lucrările celebre ale acestuia o evidențiază și pe cea intitulată Salome. Arthur Verona este plasat în afara acestui concurs de subtilități, în dimensiunea "technică", de studiu de nud, fără o altă finalitate decât cea a exercițiului de virtuozitate plastică. Indiferent de validitatea judecăților criticului, acesta articulează un discurs critic coerent, vizând elemente de detaliu, disocieri subtile, o bună cunoaștere a subiectului și, mai presus de orice, gust. Verona, ca pictor român, este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mediu, licee de diferite profiluri. De cele mai multe ori aceste informații nu pot fi asimilate În toată Întinderea și complexitatea lor, multe date rămân neaprofundate, chiar neînțelese de către cei aflați În câmpul de bătaie, iar În momentul activării acestui univers, pentru finalitatea cea mai complexă, bacalaureatul, candidații, chiar și cei dotați cu ceva predispoziții, trăiesc o stare de tensiune negativă, pe o perioadă de timp nedeterminată. Puțini candidați pot pretinde că nu sunt Îngrijorați pentru un asemenea moment din viața lor școlară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mama Învățării”, ori acest postulat, se pare că exprimă un adevăr universal. Literatura nu este o știință exactă, unde Înțelegerea ori Învățarea legilor, principiilor și cauzelor obiective etc se realizează În exclusivitate pe calea rațiunii, ori este mobilizată pentru această finalitate numai atenția dublată de o anumită Înclinație spre științele exacte. Literatura, ca disciplină umanistă, presupune, În primul rând, o disponibilitate spre latura reflexivă a comunicării, spre visare, dacă vrem să pară mai limpede aprecierea, În cele mai diferite ocazii. Receptivitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
largă despre literatură decât au făcut-o Înaintașii. Ca să ajungi la concluzia că postmodernismul nu este un curent literar, așa cum sunt clasicismul, romantismul, parnasianismul, simbolismul etc, nu presupune o atitudine neconformă cu realitatea, iar cel care ajunge la o asemenea finalitate a cercetării ar trebui să privească lucrurile cu mai multă seriozitate. Punctul de plecare a tuturor manifestărilor literare legate de proiecțiile estetice noi este un termen arhicunoscut azi, utilizat de toți esteticienii și criticii sau istoricii literari Încă de la sfârșitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o ordine coerentă din punct de vedere logic:mesajul testamentar al poetului către urmașul său, cu sublinierea izvoarelor și demnității bunului spiritual Încredințat; - dezvăluirea procesului de creație și a ipostazelor lui contradictorii; - Împletirea detaliilor cu sugestia metaforică și simbolică a finalității ideale a artei. Prima parte a monologului cuprinde primele douăsprezece versuri și conține mesajul propriu zis. Singurul bun al poetului rămas după moarte este: „un nume adunat pe-o carte”, cunoscut și răspândit În universul uman știut. Cartea Înseamnă Însă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
datoriei tale” indică de bună seamă importanța extremă ce se conferă ideii de responsabilitate. Moștenirea pare să impună mai multe datorii decât drepturi. Ultima parte a structurii alternează elemente mai vechi ale dezvăluirii unora din cheile creației argheziene cu explicația finalității ei. Iată-le pe cele dintâi: "Durerea noastră surdă și amară / O grămădii pe-o singură vioară”, ceea ce vrea să sugereze destul de clar imensul efort de condensare a unei energii debordante: „Slova de foc și slova făurită / Împărechiate-n carte se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În sănătatea țărei Întregi, pe care am lăsat-o În sapă de lemn!..." Din punctul de vedere al conflictului, romanul este o reușită, pentru că atrage atenția cititorului și incită curiozitatea acestuia. Faptele, În desfășurarea acțiunii, susțin conflictul și duc la finalitatea proiectată de autor. Astfel, naivitatea lui Andronache Tuzluc este atât de evidentă, Încât măsura luată de el, de a-l face pe Dinu Păturică „paznic” al Cherei Duduca, ne duce cu gândul la cel pus să apere onoarea de familist
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dar cuprinsul ultimului capitol mai are și un crâmpei de punct culminant. Spancioc și Stroici scăpați de furia Lăpușneanului, trebuie să facă dreptatea promisă atunci: „Spuneți celui care v-au trimis că ne vom vedea pân-a nu muri”. În virtutea finalității basmului, răul trebuie pedepsit. Bolnav și retras În cetatea Hotinului, singura scăpată de pârjol, Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stilistice, pentru a surprinde trăsăturile lui fizice, În ceea ce privește portretul moral, acestea se diversifică, se amplifică, ori se ordonează după o altă paradigmă. Romanul oferă, prin structura și amplitudinea lui, o asemenea perspectivă. Se crează impresia că totul se subordonează acestei finalități și nu se exprimă prin asta o idee gratuită. Orice pagină amintește de prezența eroului, el este un fel de centru vital, lipsa lui creează un gol. Când apare Ilie Moromete, lucrurile se limpezesc, iar exemplul cel mai grăitor este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nici de descentralizarea administrativă, ce i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de dezvoltare socială au în comun finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind susținută de mecanisme de schimbare spontane, naturale, în vreme ce în al doilea caz era vorba despre o ordine construită prin procese de convenționalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru a da programului prelegerilor o cât mai mare elasticitate, deoarece, considera Gusti, „părerile opuse reprezintă gândirea în acțiune și procesul de elaborare adesea penibilă a adevărului”. Devenise limpede că finalitatea ISR nu era aceea de a furniza adevăruri dogmatice „bine etichetate”, gata numai de a fi clasate de public în chip comod „într-unul din sertarele convenționale ale intelectului politic”; „sinceritatea științifică” drept principiu fundamental al activității ISR, ceea ce implica
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru restabilirea echilibrelor teritoriale, în general, în sprijinul zonelor ce necesită ajutor pentru rezolvarea problemelor lor, în particular. Politica regională este, la origini, un mecanism financiar care realizează în practică principiul solidarității interregionale și al coeziunii economico-sociale. Ea are o finalitate re-distributivă, urmărind o reorientare a fluxurilor de venituri din anumite teritorii către altele. Problematica regională nu este una nouă în Europa, de-a lungul ultimului deceniu state europene au încercat diferite modalități de reformă politică sau economică plecând de la principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
succesul). Ce fel de participare, cât de largă să fie aceasta? Sandu (2005, p. 9) arată că: Esențială (Ă) este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri implică, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului ori ale unora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație dificilă. Se pune, firesc, întrebarea legată de câți membri din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
discutate de efecte ale migrației: efectele pierderii de capital uman prin migrație (în special asupra pieței forței de muncă) și efectele sumelor de bani întoarse în țara de origine în urma migrației (remittances). Această a doua direcție are mai degrabă o finalitate „practică” și este reacția la tendința care pare să se instaleze în societatea românească de a privi limitativ, pe termen scurt și din perspectiva formelor dominante efectele migrației. Studiul este organizat în două secțiuni. Prima se concentrează asupra situației migrației
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dimensiunilor, selecția indicatorilor în urma unor opțiuni metodologice conjuncturale, arbitraritatea ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Alte două perpective importante pentru modul în care este concepută dezvoltarea sunt teoriile capitalului uman și cele ale capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria problemelor contemporane ale educației. Fiecare dintre aceste direcții de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
include doar întrebări deschise, cu un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de normalizare a vieții persoanelor aflate În dificultate, ca o măsură de conștientizare a rolului de instituție publică a școlii, la care toți au acces În mod egal. Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale este fundamentală pentru realizarea finalității educației speciale, iar una din condițiile integrării lor eficiente constă În crearea unor servicii de sprijin, specializate În asistența educațională, de care să beneficieze atât copiii integrați, cât și colectivele didactice din școlile În care are loc integrarea. Unul dintre
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
multe companii americane în București 1977. La încheierea sesiunii, Kreps și Burtică au semnat un protocol economic ce cuprindea principalele teme tratate 1978. Acest document era important pentru Ceaușescu nu atît pentru conținutul lui, cît prin faptul că era o finalitate prin el însuși. Președintele român îl putea prezenta ca pe o mărturie a aplicării unei politici externe active și autonome. Cotidianul "Scînteia" avea să facă deseori referiri la ultimul protocol sau acord semnat de guvern. În mai, în vreme ce Departamentul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a literaturii liturgice prevalentă în secolul al XVIII-lea, un conținut strict religios, în care erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului religios al educației, însămânțând germenii unui patriotism utilitarist ca finalitate educațională: atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ducerile de mână", prime cunoștințe) vehiculele livrești ale secularizării vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios: producerea de subiecți obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]