8,564 matches
-
estetice. Îngrijește primele ediții "Ion Creangă" și "Mihai Eminescu", însoțindu-le cu ample studii introductive și comentarii, creației lui Ion Creangă consacrându-i și o substanțială monografie "Ion Creangă" (1953, 1966), în care analizează legătura organică a operei crengiene cu folclorul, caracterul popular al operei lui Creangă etc. Semnează un șir de drame de idei: "Cântecul Lăpușniței" (1953), "Păsăruici nezburătoare" (1957), "Casă trainică" (1963), "Ion al lui Ion" (1968) - toate inspirate din viața satului colhoznic, la baza pieselor sale aflându-se
Ramil Portnoi () [Corola-website/Science/318540_a_319869]
-
1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările "Les Rapports entre la Moldavie el l’Ucraïne d’après le folklore ukraïnien" (1924), "Hăis! Cea!" (1927), "Răzeș (despre cuvânt și instituție)" (1928), "The
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
a lui San Juan de la Cruz", 1978 (în limba română) "Cinci sute de ani de la căderea Bizanțului", 1953; "Reflexiones de un seglar e la espera", 1954; "Ion Budai Deleanu, poet și gânditoe", 1968; "Umorul negru și absurdul în literatură și folclor",1975; "Timp și literatură", 1977; "Români și Germani",1980; "Nimicirea conștiinței prin aculturare", 1981; "Cincizeci de ani: 1931-1982", 1982; "Misterul Mioriței", 1982; "Comportamentul Românilor în istorie", 1984; "Istorie și mit", 1986; "Biserica și religia la Români", 1985 (în colaborare cu
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
Prin expresia filosofie românească se desemnează atât filosofia scrisă în România sau de români, cât și o concepție despre lume, viață, gastronomie, folclor, arhitectură, alte trăsături lingvistice și culturale, izvorând direct din sânul poporului român - un "Weltanschauung" românesc. Discuția privind existența filosofiei românești a cunoscut trei etape. Între cele două războaie mondiale, după formarea României Mari, identitatea românească a trecut printr-o criză
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
În timpul perioadei comuniste de după 1965, existența unei filosofii românești specifice a devenit o dogmă incontestabilă. Relatările oficiale, puternic influențate de doctrina național-comunistă, așa-zisa ideologie protocronistă, vorbeau chair despre „filosofia geto-dacilor”. Ele au afirmat continuitatea viziunii filosofice de la daci, prin folclor, spre autorii contemporani. Inutil de spus că caracterul „materialist” al filosofiei românești și alte pretenții de dogmă oficială erau inexistente sau extravagant exagerate. În orice caz, unii autori importanți nemarxiști, precum Noica, de asemenea au accentuat singularitatea gândirii filosofice românești
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
la Școala Populară de Artă din Tg.Jiu După licența susținută în 2007la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității “Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008 la Universitatea “Spiru Haret” din București un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii " Folclor,Folclor " la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă. Începând din
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
Jiu După licența susținută în 2007la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității “Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008 la Universitatea “Spiru Haret” din București un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii " Folclor,Folclor " la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă. Începând din 2004, a participat la festivaluri de folclor
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
După licența susținută în 2007la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității “Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008 la Universitatea “Spiru Haret” din București un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii " Folclor,Folclor " la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă. Începând din 2004, a participat la festivaluri de folclor, apoi
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
Folclor,Folclor " la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă. Începând din 2004, a participat la festivaluri de folclor, apoi au urmat participări în turnee și spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție și organizate de cunoscuți realizatori ai spectacolelor și emisiunilor de folclor din țara noastră. A continuat ca
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
2004, a participat la festivaluri de folclor, apoi au urmat participări în turnee și spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție și organizate de cunoscuți realizatori ai spectacolelor și emisiunilor de folclor din țara noastră. A continuat ca membră a ansamblului folcloric “Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.Jiu între anii 2005 și 2007. Un pas înainte în cariera sa artistică l-a reprezentat, în 2007, cooptarea în colectivul
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
încearcă o nouă abordare a calităților vocale și participă la Festivalul de romanțe “ Crizantema de aur ” - Târgoviște, unde obține unul dintre cele patru mari premii oferite de organizatori. În programele muzicale, pe lângă repertoriul specific zonei de munte a Mehedințiului, abordează folclorul autentic gorjenesc, folclorul pastoral din zona Olteniei de Nord și romanțe.
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
abordare a calităților vocale și participă la Festivalul de romanțe “ Crizantema de aur ” - Târgoviște, unde obține unul dintre cele patru mari premii oferite de organizatori. În programele muzicale, pe lângă repertoriul specific zonei de munte a Mehedințiului, abordează folclorul autentic gorjenesc, folclorul pastoral din zona Olteniei de Nord și romanțe.
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
solidarităților organice" ale comunității tradiționale (formate în cadrul familiei, Bisericii etc.), acestea fiind înlocuite de "solidarități organizate" bazate pe adeziunea voluntară (precum națiunea). Uitarea/ignorarea voluntară a tradiției politice și a "culturii scrise" locale, altminteri destul de bogată și înlocuirea ei cu folclorul, cultură orală și anonimă, argumentează autorul, e parte a unui proiect de modernizare "antiboieresc și laic" (Cf. "Ideea de Europa...", p. 192) ducând la o egalizare și masificare a societății românești cu consecințe pe termen lung. "Naționalizarea Tradiției", pe care
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Conferința Politice Consultative de Poporului Chinez. El a dat de multe ori un discurs în parlament națională, seek interesele politice al naționalitate minoritare. A publicat peste 100 lucrări științifice, din care peste 10 cărți, în special despre istoria antică chineză, folclor, minoritățile etnice, istoria și cultura Zhuang, printre care Istoria generală a Chinei(în trei volume, 1932-1934, Liceul de istorie(două volume, 1933), Agricultorii din Dinastia Yuan(1934, Societatea în Dinastia Tang(1936, 1937)Salvării Naționale Miscarea de elevi din Dinastia
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
între soți, hoție, sinuciderea și viața de dincolo de moarte; "Sudul Pacificului" explorează relațiile dintre persoanele de rase diferite chiar mai amănunțit decât "Show Boat"; iar eroul piesei "Regele și eu" moare pe scenă. Materiale care se referă la cultura și folclorul american au apărut în piesele de pe Broadway în timpul perioadei numite "Epoca de aur", cum a fost ciclul de spectacole dedicat perioadei de război. Un exemplu de acest fel este "În oraș" (1944), scris de Betty Comden și Adolph Green, compus
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
liceul militar din Târgu Mureș (1929-1937), iar în 1942 termină studiile universitare de Litere (specializarea filologie modernă). Fiind mai apropiat prin afinități spirituale și preocupări de Dumitru Caracostea și Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea definitivează, la cererea lor, și publică "Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu" (Buc., EM, 1971, 362 p.) de I. Mușlea și "Problemele tipologiei folclorice" (Buc., Em, 1971, 362 p.) de D. Caracostea. De acești doi renumiți cercetători ai culturii populare l-a legat de asemenea
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
îndelung așteptate. Însă, spre deosebire cei doi, Ovidiu Bârlea și-a delimitat cu fermitate, din dorința de a-l cunoaște în profunzime, domeniul cercetării, restrângându-l la fenomenul folcloric, pe care îl studiază în complexitatea lui dialectică. Cunoașterea nemijlocită a folclorului, înregistrarea modernă a creațiilor populare și lecturile din biblioteca folcloristicii universale (îndeosebi din biblioteca germană) au dus la scrierea lucrării " Metoda de cercetare a folclorului" (Buc., EPL., 1969, 326 p.). În studiul său, Ovidiu Bârlea expune critic metodele de culegere
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
-l la fenomenul folcloric, pe care îl studiază în complexitatea lui dialectică. Cunoașterea nemijlocită a folclorului, înregistrarea modernă a creațiilor populare și lecturile din biblioteca folcloristicii universale (îndeosebi din biblioteca germană) au dus la scrierea lucrării " Metoda de cercetare a folclorului" (Buc., EPL., 1969, 326 p.). În studiul său, Ovidiu Bârlea expune critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile lui specifice de interpretare. Astfel, cercetătorului creației populare i se cere un gust estetic special, apt să surprindă realitatea estetică a
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
modernă a creațiilor populare și lecturile din biblioteca folcloristicii universale (îndeosebi din biblioteca germană) au dus la scrierea lucrării " Metoda de cercetare a folclorului" (Buc., EPL., 1969, 326 p.). În studiul său, Ovidiu Bârlea expune critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile lui specifice de interpretare. Astfel, cercetătorului creației populare i se cere un gust estetic special, apt să surprindă realitatea estetică a fenomenului și valoarea artistică a formelor celor mai arhaice, preconizând examinarea „frumosului folcloric din punct de vedere
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
apropiată se situează "Mica enciclopedie a poveștilor românești" (Buc., EȘE, 1976, 478 p.) - „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă“ (N. Bot). "Poetică folclorică" (Buc., Univers, 1979, 296 p.) propune o ruptură cu poeticile clasice care s-au ocupat de folclor, precizând faptul că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom. Ovidiu Bârlea continuă printr-un studiu de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM, I, 1981, 496 p., II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
N. Bot). "Poetică folclorică" (Buc., Univers, 1979, 296 p.) propune o ruptură cu poeticile clasice care s-au ocupat de folclor, precizând faptul că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom. Ovidiu Bârlea continuă printr-un studiu de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM, I, 1981, 496 p., II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
de folclor, precizând faptul că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom. Ovidiu Bârlea continuă printr-un studiu de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM, I, 1981, 496 p., II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
precizând faptul că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom. Ovidiu Bârlea continuă printr-un studiu de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM, I, 1981, 496 p., II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
de sinteză "Folclorul românesc" (Buc., EM, I, 1981, 496 p., II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]