51,240 matches
-
conduc la o schimbare clară la nivelul distribuției simpatiei în favoarea soțului 304. Nu trebuie să presupunem, totuși, că un autor planifică întotdeauna conștient distribuția viziunii din interior între personajele sale în timp ce scrie un roman 305. Dintr-o analiză detaliată a frecvenței și distribuției reprezentării viziunilor din interior între personajele dintr-un roman, se poate ajunge uneori la concluzii în ceea ce privește valorile și atitudinile din straturile mai profunde de conștiință ale unui autor, acestea fiind similare celor la care se ajunge printr-o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
au oferit acesteia cîteva concepte importante. Dintre acestea, conceptul de "zone de indeterminare"356, care a fost preluat de estetica receptării 357, este deosebit de relevant în contextul nostru, deoarece personajele-narator generează zone de indeterminare de diferite tipuri și cu o frecvență diferită de personajele-reflector358. Cu ajutorul opoziției narator-reflector, această teză poate fi formulată acum mai precis. Ingarden însuși a pus problema dacă numărul zonelor de indeterminare este dependent de forma unei opere literare, însă nu a ajuns la o concluzie. Cu siguranță
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tip de început de narațiune într-un număr mare de povestiri americane începînd cu cele ale lui Washington Irving și terminînd cu acelea ale lui J.D. Salinger. Backus ajunge la concluzia că acest tip de început se regăsește cu o frecvență uimitoare mai ales în operele unor autori cum sînt Henry James, Jack London, Sherwood Anderson, Hemingway și Faulkner, precum și în textele unor autori mai puțin cunoscuți de după 1925. El încearcă să interpreteze acest fenomen în primul rînd în termeni istorici
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
se deschid cu o propoziție în care pronumele personal "el" sau "ea" apar ca "semnale-serie nesecvențiale" reflectă o situație narativă personală predominantă; persoana la care se referă aceste pronume personale este aproape întotdeauna un personaj-reflector. Acest fapt explică, de asemenea, frecvența uimitoare a acestui fenomen în povestirile lui James, Anderson, Hemingway, din moment ce toți acești autori manifestă o preferință pronunțată pentru situațiile narative personale. Această concluzie poate fi întregită de o examinare a autorilor englezi precum Joyce, Katherine Mansfield sau W. Somerset
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întregi din dialog, inovația lexicală "cu șase ochi" și deformarea atît a formei, cît și a conținutului formulei "Ce mai faci?". Toate acestea, precum și alte fenomene sînt din ce în ce mai des întîlnite în prima parte a romanului Ulise, atingînd cea mai mare frecvență în episodul Sirenele. Preludiul acestui episod poate fi privit chiar ca un text independent ce constă în întregime în astfel de tehnici. Teoria conform căreia romanul Ulise poate fi interpretat ca un fel de Konzeptionsmonolog, monologul interior al autorului sau
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o treime din referirile la erou aparțin acestui grup, în timp ce restul folosesc pronumele personal. În Portret al artistului în tinerețe referințele auctoriale evidente la erou sînt eliminate aproape în întregime. Simultan, numărul de referințe prin intermediul numelui este redus. În schimb, frecvența pronumelui personal care se referă la personajul principal crește în mod vizibil. Într-un pasaj de zece pagini, de exemplu, pronumele personal apare de nouăzeci de ori, în timp ce numele Stephen nu apare nici măcar o dată440. Aceste condiții se reflectă, de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
era înnorat. Însă în zilele în care soarele strălucea fierbinte, toată lumea prefera partea casei care dădea înspre grădină, mai ales stăpîna casei și fiica sa, care și astăzi stăteau pe aleea acoperită cu dale, care era cu totul umbrită 465. Frecvența și consecvența folosirii auctoriale a adverbelor deictice, care, de fapt, sînt potrivite pentru orientarea spațio-temporală a personajului ficțional, pot, pe de altă parte, să aducă o anumită reflectorizare a personajului-narator. O tendință distinctă spre reflectorizare a deicticelor spațiale se poate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
La departamentul" din primul paragraf devine "într-un departament oarecare" în al doilea paragraf al povestirii) indică perspectiva externă auctorială și subliniază separarea spațiilor de existență al naratorului și al personajelor. Pe lîngă verificarea povestirii, mai este un motiv pentru frecvența unor astfel de transgresiuni ale naratorului auctorial din romanului secolului al XIX-lea. Probabil că se poate vorbi despre o dorință a naratorului auctorial de a-și desăvîrși personalitatea în cadrul unei existențe care este de asemenea determinată fizic. Tendința în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la persoana a treia [...] nu se datorează unei caracteristici a stilului indirect liber, ci pur și simplu superiorității cantitative a [...] narațiunii la persoana a treia"508. Acest factor cantitativ pe care îl sugerează Steinberg are oricum doar o importanță secundară. Frecvența redusă a stilului indirect liber în narațiunile la persoana întîi rezultă în primul rînd din condițiile structurale create de situația narativă la persoana întîi. Dacă perspectiva duală a naratorului și a personajului ficțional este acceptată ca trăsătură esențială a stilului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din condițiile structurale create de situația narativă la persoana întîi. Dacă perspectiva duală a naratorului și a personajului ficțional este acceptată ca trăsătură esențială a stilului indirect liber, așa cum s-a explicat în secțiunea 7.1.2, atunci explicația pentru frecvența scăzută a stilului indirect liber din narațiunile la persoana întîi se găsește în frecvența mai redusă cu care o astfel de perspectivă duală apare în narațiunile la persoana întîi în raport cu narațiunile la persoana a treia. Diferența reflectă faptul că aici
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
naratorului și a personajului ficțional este acceptată ca trăsătură esențială a stilului indirect liber, așa cum s-a explicat în secțiunea 7.1.2, atunci explicația pentru frecvența scăzută a stilului indirect liber din narațiunile la persoana întîi se găsește în frecvența mai redusă cu care o astfel de perspectivă duală apare în narațiunile la persoana întîi în raport cu narațiunile la persoana a treia. Diferența reflectă faptul că aici o perspectivă duală nu are ca rezultat o dublare reală a perspectivei, deoarece eul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acea conștiință alternează între "eu" și "el". Această schimbare indică faptul că opoziția persoană a devenit nemarcată în zona tranziției dintre situația narativă la persoana întîi și situația narativă personală de pe cercul tipologic. Această schimbare este vizibilă, de asemenea, în frecvența formei impersonale, care este non-distinctivă în relație cu opoziția persoană, și în predominanța construcțiilor infinitivale și participiale și a fragmentelor de propoziții care nu au un verb cu formă finită. Astfel de practici nu permit nici o concluzie despre categoria persoanei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mod fiziologic, în termenii percepției de tip Gestalt, ca să nu mai vorbim de dependența acesteia de limbajul uman. De-abia poate aspira la senzația prezentă detașată de cogniție, reflecție mentală, evaluare, emoții în cadrul limitelor limbajului"530. Totuși, adevăratul motiv al frecvenței tehnicii de tip "camera eye" în ficțiunea modernă se găsește în abilitatea ei de a crea iluzia unei percepții impersonale sau dezumanizate 531. În orice caz, trebuie distinse diverse funcții ale acestei tehnici. Tehnica de tip "camera eye" poate fi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
filolog în agitator și apoi în șef de școală și conducător de armată. Conferind gîndirii "o putere neasemuită de pătrundere", tipărirea pe hîrtie îi înzestra dintr-o dată pe oamenii scrisului cu o putere fără precedent, lărgind zona fierbinte și sporind frecvența tirurilor. "Creșterea numărului celor care gîndesc ne spune un erou populist rus, Pisarev -, iată alfa și omega evoluției sociale". Dar evoluția intensifică în același timp puterea oamenilor capabili să-i determine să gîndească (și deci să acționeze) pe semenii lor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a contribuit din plin la restrîngerea libertății presei, hîrtia, condiție materială a libertății de tipărire, fiind pînă în 1947 alocată de guvern, după criterii și în cantități autoritar fixate. Pentru principalele mijloace de informare de astăzi, un bun rar este frecvența. Limitarea fizică a spectrului electromagnetic prin repertorii disponibili pe un satelit implică o instanță de regularizare și limbaj pentru repartizare (a benzii modulare de frecvență pentru rețelele radio, a frecvențelor hertziene pentru televiziuni, a canalelor de satelit etc.). Faptul că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în cantități autoritar fixate. Pentru principalele mijloace de informare de astăzi, un bun rar este frecvența. Limitarea fizică a spectrului electromagnetic prin repertorii disponibili pe un satelit implică o instanță de regularizare și limbaj pentru repartizare (a benzii modulare de frecvență pentru rețelele radio, a frecvențelor hertziene pentru televiziuni, a canalelor de satelit etc.). Faptul că autoritatea administrativă e independentă de guvern (precum FCC-ul american sau CSA-ul francez) nu exclude o alegere autoritară a criteriilor de alocare, pe scurt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
principalele mijloace de informare de astăzi, un bun rar este frecvența. Limitarea fizică a spectrului electromagnetic prin repertorii disponibili pe un satelit implică o instanță de regularizare și limbaj pentru repartizare (a benzii modulare de frecvență pentru rețelele radio, a frecvențelor hertziene pentru televiziuni, a canalelor de satelit etc.). Faptul că autoritatea administrativă e independentă de guvern (precum FCC-ul american sau CSA-ul francez) nu exclude o alegere autoritară a criteriilor de alocare, pe scurt, suprimarea monopolului în Franța nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu mai este determinantă în ceea ce privește tipărirea, reapărînd, indirect, pentru emisiuni; altfel s-ar produce un bruiaj generalizat al emițătorilor (cum se prefigurează pe FM). De notat că și dacă, drept urmare a vreunei invenții tehnice, ar exista un număr infinit de frecvențe și deci de canale posibile, problema s-ar deplasa spre împărțirea unui alt bun rar, care nu poate fi complicat ori multiplicat din motive naturale: timpul de audiție sau de vizionare al indivizilor. Sub monopol, exista prea mult timp de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali și au rolul de a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acizilor biliari (fig. 15). La persoanele sănătoase aproximativ 8 mmol de acizi biliari parcurg continuu circuitul hepato entero-hepatic; circulația este crescută în cursul perioadelor digestive. Numărul ciclurilor hepato-entero-hepatice parcurse de acizii biliari este în funcție de cantitatea de alimente ingerate și de frecvența lor. Ingestia unei cantități medii de alimente face ca circuitul (fig. 15) să fie parcurs de două ori. Acizii biliari sunt absorbiți prin transport activ la nivelul ileonului terminal; absorbția este foarte eficientă (aproximativ 90% / cantitate de alimente ingerate). Acizii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tensiune electrică proporțională cu viteza de curgere a sângelui prin vasul plasat în câmp magnetic puternic (axa derivației de culegere este perpendiculară pe vas și pe planul principal al câmpului magnetic). Metoda Doppler se bazează pe faptul că ultrasunetele cu frecvențe în domeniul MHz trimise în aval sunt reflectate de hematii cu o modificare a lungimii de undă în funcție de viteza lor de deplasare. Metodele pletismografice sunt metode simple și ieftine care permit urmărirea in vivo a variațiilor locale de debit sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza aortică decât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]