8,741 matches
-
tradiție și inovație. Mai mult, invenția unui nou mod de muncă cere un acord între dispozițiile sufletești, în esență energetice (naturale) și idealul culturii, iar creația sa are valabilitate culturală și "energetică", adică pentru umanul ca atare, determinat și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletești, în esență energetice (naturale) și idealul culturii, iar creația sa are valabilitate culturală și "energetică", adică pentru umanul ca atare, determinat și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat antropologic, în modelul ontologiei umanului, deși pare problematică, se justifică. Ceea ce urmează are și sensul întemeierii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de monstruozitate izolată, își ia locul definit într-o serie naturală determinată și nu încă terminată. Umanitatea nu mai este un punct mort al evoluției, cum se spune, încă adesea"122. Desăvârșirea energiei în forma personalității este posibilă la nivelul insului, pentru că el este purtătorul energiei personalizate și al actului originar al acesteia: anticipația. P. Teilhard de Chardin accentuează specia, nu insul sau comunitatea culturală. Într-un fel, specia om, așa cum este ea determinată biologic, ar putea fi urmată de momente
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
punct mort al evoluției, cum se spune, încă adesea"122. Desăvârșirea energiei în forma personalității este posibilă la nivelul insului, pentru că el este purtătorul energiei personalizate și al actului originar al acesteia: anticipația. P. Teilhard de Chardin accentuează specia, nu insul sau comunitatea culturală. Într-un fel, specia om, așa cum este ea determinată biologic, ar putea fi urmată de momente noi ale evoluției. Cu toate că specia nu poate fi în identitate cu comunitatea, determinarea biologică a comunității este un fapt neîndoielnic la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu această conotație "pozitivă". Iată cum îl folosește, de exemplu, Mircea Eliade: mesianismul reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta cu destinul, sfărâmarea geografiei, depășirea istoriei, înseamnă o apocaliptică încordare a colectivității, încordare în care insul se pierde și interesele sale imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238. Mesianismul unui popor pornește, socotește Mircea Eliade, de la conștiința sa de popor ales, adică de popor creator. Așadar, la Mircea Eliade, ca și la C. Rădulescu-Motru, mesianismul semnifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu e pierdută. Revigorarea intelectuală a liberalismului este deja în curs în multe părți ale lumii. Se va petrece ea la timp8? Asemenea pledoarii patetice nu „rimează” cu profilul auster al lui Hayek, contrazicând și clișeul doctrinarului liberal autentic, un ins mai curând cerebral decât emoțional, calculat, puțin mizantrop, încrezător în regularitatea implacabilă a mecanismelor pieței și în jocul ineluctabil al intereselor individuale, privind cu suspiciune orice încercare de a propune imperative morale și activități colective bazate pe proiecte vizionare, mesianice
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de operare și îi dau anvergură mondială. Aidoma religiei care a botezat-o, propaganda suferă de catholită 3, setea de universal (katholikos - universal, în grecește). Reclama la o bere, la orice bere, sugerează o întreagă țară, chiar planeta, năpădită de inși cu sticla respectivă la gură, plescăind satisfăcuți. O reclamă la detergent tinde, ca funcție obiectiv ideală, s-o convingă pe gospodină nu numai că fără, să zicem, Zăpadin Gel rufele ei vor fi o mizerie, dar și viața ei n-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
singur discurs, un singur film, clip sau un singur slogan difuzat o singură dată, un articol publicat într-o revistă de mic tiraj nu înseamnă propagandă. Propaganda trebuie să fie regulat repetitivă pentru că se adresează masei, nu individului. Pentru un ins dotat cu reguli ale gândirii raționale, repetarea unei afirmații este nedumeritoare - am înțeles ce vrei să spui, nu e nevoie să repeți -, încă o repetare capătă un caracter jignitor - mă crezi idiot ? ! - și încă una duce la respingerea de plano
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
repetarea unei afirmații este nedumeritoare - am înțeles ce vrei să spui, nu e nevoie să repeți -, încă o repetare capătă un caracter jignitor - mă crezi idiot ? ! - și încă una duce la respingerea de plano a afirmației în cauză de către respectivul ins rațional, care va considera că repetarea vizează impunerea unui fals. În cazul masei însă, lucrurile se schimbă. Este mai ușor să sugestionezi o colectivitate decât un individ, cum observa Gustave Le Bon. Masa poate fi bine aproximată prin individul mediu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
civil, în care îi vor învinge pe albi, va rezolva problema militară și de autoritate. Însă pentru a colora ideologic în roșu harta Rusiei, aveau nevoie de propagandă. Sarcina era deosebit de grea. Masele- țintă erau alcătuite în bună măsură din inși care nu cunoșteau limba rusă și/sau erau analfabeți. Mijloacele clasice de propagandă ale bolșevicilor, presa tipărită și viul grai, Iskra, Pravda, cuvântările în piețe, s-ar fi dovedit lente și puțin eficiente în fața marilor distanțe și a diversității receptorilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un om sovietic de tip nou, KEPVD (Kuleșov, Eisenstein, Pudovkin, Vertov, Dovjenko) au reușit ca artiști, dar nu și-au îndeplinit rolul de propagandiști decât în sensul definiției Plehanov- Lenin : a transmite idei multe și complexe unui număr mic de inși instruiți. Agitație, adică simple convingeri induse maselor largi, n- au ajuns să facă, din pricina nivelului de solicitare intelectuală prea ridicat al filmelor lor. Au încălcat astfel regula de bază a propagandei în sensul definiției lui Adolf Hitler : masele nu trebuie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
facă, din pricina nivelului de solicitare intelectuală prea ridicat al filmelor lor. Au încălcat astfel regula de bază a propagandei în sensul definiției lui Adolf Hitler : masele nu trebuie puse să gândească, trebuie făcute să simtă, să se emoționeze, până la nivelul insului cu IQ-ul cel mai scăzut din mulțime. Ironia sorții a făcut ca Potemkin-ul lui Eisenstein să fie primit destul de rece de publicul sovietic, pentru ca să se întoarcă apoi încărcat de laude după prezentarea la Berlin, ceea ce i-a mai mărit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în altă sferă. De exemplu : argumentum ad ignorantiam - este așa pentru că nu s-a putut demonstra contrariul ; argumentum ad hominem - o judecată este considerată adevărată sau falsă în funcție de calitățile sau defectele persoanei care o emite ; argumentum ad populum - dacă mulți inși, eventual majoritatea, afirmă un lucru, înseamnă că el este adevărat. Pământ (Aleksandr Dovjenko, 1930) Tânărul culac Homa l-a ucis pe tânărul țăran bolșevic Vassili pentru că a arat pământul călare pe boul de fier al viitorului. Tractorul „a spintecat brazdele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinetic, lumea vine de undeva și se duce undeva - nimeni nu stă. (La sfârșitul anilor ’80, această regulă se transfera în stradă : dacă un cetățean staționa, de pildă, în Piața Scânteii, contemplând clădirea fără vreo intenție, după câteva minute, un ins în costum gri de gata venea să-l întrebe cu ce se ocupă. Cetățeanul contemplativ nu încălca nici o lege, cu excepția celei descrise mai sus.) Stopul acțional al personajului poate fi interpretat în varii feluri de spectator, scăpând controlului politic. Legată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sfintei trebuie ascultate, spune Ciubuc, și această replică, prin care se face vinovat de obscurantism și misticism, nu e taxată de nici un „personaj pozitiv”, trece ca atare ! Asta într- o vreme în care erau retrogradați și chiar excluși din partid inșii care făceau nuntă la biserică. Firește, până la urmă „centrul” îl pedepsește pe directorul care s-a îmburghezit, s- a rupt de mase. În felul acesta Directorul nostru devine, după Desfășurarea, al doilea film‑supapă din istoria propagandei filmate din România
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tramă asemănătoare : doi frați se bat pentru o prostituată. Dar în ce constă „prostituția” Bicăi ? Logodită cu un croitor (meserie deja dubioasă), se ceartă cu el, fuge în parc fără acte la ea, iar acolo, în vreme ce stă pe bancă, un ins în costum cenușiu și cu pălărie, un milițian „în civil”, o întreabă dacă nu vrea să meargă cu el. Când ea răspunde zăpăcită „unde ?”, vigilentul om al legii o și saltă. Mai mult nu se putea pune în sarcina unei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mai serioase și mai severe, Caius”. Numitul Caius fumează tot timpul, are barbă, e dubios, mai rade și câte un whisky, câte un coniac. În afară de fum, scoate pe gură numai cugetări, citări și recitări din producția lirică proprie. Pare un ins fără ocupație. Tovarășa savantă Irina, în schimb, nu bea, nu fumează, nu dansează, nu mai schiază, căci mult cercetează. Echilibrul în viață îi e asigurat de un coc superb de activistă, plus ochelarii severi și „deopiesul”. Și totuși, nici ea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un aproape război civil. Sute dintre ei sunt răniți și arestați. De peste tot, o imagine apărea tot mai pregnantă, impunându- se conștientului colectiv : tânărul slab și pletos, cu mâinile goale, întruchiparea liber tății și firescului în relațiile omenești, strivit de insul înarmat și în uniformă în spatele căruia se disting cravata, burdihanul și rânjetul establishment‑ului politic sau administrativ. Premiera Reconstituirii are loc pe 5 ianuarie 1970. În februarie, în Italia iese pe ecrane Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cea mare. De remarcat și o secvență cu Securitatea sau Miliția în civil pe care scenaristul și regizorul o plantează răzleț în film : două dintre „fetele vesele” de la petrecerea lui Atanasiu sunt luate la întrebări într-un local de un ins în haină de piele neagră. Zile fierbinți (1975) sau Locțiitorul lui Dumnezeu Realizat în 1975, la un an după ce N. Ceaușescu se „încoronase” rege roșu al României, cu sceptru, Zile fierbinți este probabil cel mai intens omagiu adus în cinemaul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu e pus pe căpătuială. Axente e un exemplar specific României comuniste fără comuniști, doar ariviști fără ideologie și scrupule, a anilor ’80. Imaginea aceasta e întărită și cu personajul secretarului de partid venit în locul onestului Vardaru, accidentat la inundații. Insul e o colecție de verbe ale limbii de lemn : „Dumneata dai prea multă amploare”, „Trebuie să cumpănim bine lucrurile”, „Ne cunoaștem pământul din moși-strămoși”, „V-am spus, o să studiem problema”, „Suntem informați că deseori aveți o atitudine care nu cadrează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sunt, în linii mari, aceleași ca în Croaziera. Există un Șef care pretinde ca regulile să fie respectate, un adjunct nervos și temător să nu aibă probleme, o soție grasă și mămoasă cu întreg colectivul, o tânără urmărită de un ins de circa 40 de ani în vederea unui contact sexual (aceeași Adriana Șchiopu, care îl schimbă pe Mircea Daneliuc cu Ștefan Iordache). Apare aceeași fractură între generația tânără și cea în jur de 50, numai că la Pița respectiva generație tânără
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o lume cu probleme, dar liberă, o lume în care presa e o putere în stat, nu sluga Partidului și organelor, cum era în România anilor ’80. Tovarășul Mirea este, firește, deștept, cult, onest, vrea să publice un articol despre inși care fac raportări false în agricultură, ca să poată declara că s-a încheiat recoltarea, și bagă hrana poporului sub brazdă. Spectatorul acelor ani va fi trebuit să înțeleagă din asta că recoltele socialiste sunt „abudente” și că doar niște responsabili
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unor temerari autohtoni (autorități în domeniu), meritele marelui nostru savant ajung să fie unanim recunoscute, încât astăzi Paulescu este descoperitorul de necontestat al hormonului antidiabetic, pancreină denumită de el și insulină cunoscută în limbajul științific și medical internațional (Murray I - Insul/n,:Credit for its isolation, British medical Journal, 13 sept, 16, pg. 651 și Pavel I. - Corespondență în sprijinul priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei, Ed. Academiei, Buc. 182). Or acest fapt este inacceptabil și de netolerat în viziunea autorilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unei rapide și masive ascensiuni sociale a multor muncitori și chiar țărani, prefăcuți peste noapte în activiști de partid, dar și, după o sumară școlarizare, în profesori, ingineri, militari de carieră. Securitatea "poporului" a înghițit singură câteva mii de asemenea inși, armata alte mii. Proletarizarea funcției publice, de la primăriile de sat la aparatul guvernului, este perfect ilustrată de modul în care Ana Pauker a evacuat într-o bună dimineață întregul personal din Ministerul Afacerilor Externe, arestându-i pe unii și înlocuindu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pâinea ta pe ape (1994), virtuțile prozei de amplitudine. Pornind de la datele experienței sale, imprimă narațiunii tenta unei dezbateri cu deschidere parabolică asupra soartei omului la sfârșit de mileniu și a omului dezrădăcinat, rupt de patrie, în mod special. Frământările insului însingurat, trăind printre străini ca în mijlocul pustiei, încercările zadarnice de a se adapta și de a intra în comuniune cu noua colectivitate, ca și persistența, de dincolo de fire, a tiparelor etnice de judecare a lumii și lucrurilor alcătuiesc însăși substanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]