8,332 matches
-
Procesul de consolidare și extindere dusese la existența organizațiilor georgiste în toate cele 155 de comune românești și mixte din județul Timiș, în 72 comune din județul Caraș și în 33 comune din partea de nord a județului Severin. O notă inserată în luna aprilie, în ziarul central al partidului, dovedește că, în continuare, comunicarea între conducerea centrală și unii dintre liderii locali ai organizațiilor georgiste era deficitară. O problemă manifestată în organizația județului Cluj s-a soldat cu acceptarea demisiei președintelui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
circumstanțe, România și-a menținut poziția privind respectarea Pactului Națiunilor Unite și a tratatelor semnate ulterior, vizând condamnarea agresorului și adoptarea de sancțiuni împotriva lui832. Opinia partidului condus de Gheorghe Brătianu asupra acestor probleme internaționale a fost expusă în articole inserate în organul său central de presă. Într-un astfel de articol se afirma că, introducerea serviciului militar obligatoriu în Germania avusese efectul de a atrage lumii atenția asupra pericolului reprezentat în mijlocul Europei de renașterea militarismului prusac 833. Se aprecia că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Acele câteva secunde par interminabile. Căci deșertul și bărbatul cu gesturi grăbite sunt văzuți de un minuscul crâmpei de privire - insterstițiul dintre gene. O femeie răstignită pe jos, cu rochia sfâșiată, cu părul răvășit pe jumătate îngropat în nisip, se inserează parcă pe veci în peisajul pustiu. Un firicel roșu îi străbate tâmpla stângă. Dar e în viață. Glonțul a ciopârțit pielea de sub păr și s-a înfundat în nisip. Bărbatul se răsucește ca să-și înșface arma. Ar vrea ca moartea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
i se cuvin lui Dumnezeu potrivit esenței, iar în vol. XXb, pp. 186-236, sunt comentate numele care i se cuvin lui Dumnezeu potrivit acțiunilor lui. • ‘Abd al-labb"r, Tanzh al-Qur’"n. La sfârșitul acestui comentariu la Coran, autorul a inserat un scurt comentariu al celor 99 de nume divine din lista lui Sufy"n (singura care are la bază numai Coranul). • Abó Ya‘l" al-Q"d (m. 458/1066), al-Mu‘tamad f ’uœól al-dn, ed. Hadd"d, Beirut, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
majoritatea comentatorilor că un echivalent al lui ‘alm: Dumnezeu știe totul, căci păstrează totul în memorie 119 (în vederea judecății, am adaugă noi), în vreme ce primul are semnificația de „păstrător (al creației)”, „păzitor/ocrotitor (al credincioșilor)” și, ca atare, l-am inserat în alt câmp semantic (Statornic, Fidel 120). În limba arabă, verbul ≤afiða are ca sens principal „a păstra”, iar „a păstra în memorie” este unul dintre sensurile secundare. La traducerea în limba română pare oarecum forțată traducerea lui ≤"fið și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
limba noastră o poate face. Deși patru dintre traducerile românești au pornit de la versiunea Septuagintei, ele diferă în transferarea participiului prezent ho Àn. Iar cele care au pornit de la originalul ebraic au avut probabil în vedere lectură liturgica atunci când au inserat înainte de al doilea „Eu sunt” adăugirea „Cel ce se numeste...”. Semnificații de bază: există și e activ în istorie. 3.1.3.2. ’Ql h"y (Ios 3,10; Os 2,1; Ps 42/41,3; 84/83,3); ’Eloh
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Caragiale își putea oricând trăda noii "amici", manifestându-și ingratitudinea printr-o ofensivă surprinzătoare îndreptată chiar împotriva celor care i-au făcut cinstea acordării distincției. Încă din 1962, Monica Lovinescu observa cu satisfacție efectul de bumerang al punctelor de suspensie inserate de cenzură și al răstălmacirilor care, în cazul lui Caragiale, nu reușesc să mutileze și esența comicului său, capabil în sine, prin orice lectură directă sau orice reprezentare scenică, să dezmintă interpretările tendențioase și chiar să reveleze, prin contrast cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care se limitează la raporturile strict textuale implicate, cât și definițiile pragmatice în care accentul este pus pe receptor ("parodia este o convenție creată de cititori și critici și nu de textele literare înseși"75), sunt completabile, întrucât nu sunt inserate toate componentele din ecuația parodiei. Meritorie în sensul cuprinderii tuturor actanților în procesul parodierii, pe lângă rezultatul acestuia, respectiv, parodia însăși, este definiția Sandei Golopenția-Eretescu: "Parodia (actul parodic) reprezintă reducția ludică a unei acțiuni semiotice prestigioase, care poate fi operată prin intermediul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
observa chiar această abilitate a dramaturgului de a exprima prin intermediul parafrazei, a parodiei și a imitației, un pertinent comentariu critic al teatrului cehovian: "Matei Vișniec îl înțelege atât de bine pe Cehov, încât nu doar îl imită, ci îl dezvoltă", inserând în universul dramatic al acestuia temele sale favorite: așteptarea, frica, moartea.96 Poate că cel mai savuros roman românesc în cheie parodică, traversând ludic și extrem de amuzant stiluri de proză eteroclite, de la cel cronicăresc la cel epistolar muncitoresc, bogat în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
necesar pentru a-ți face eficientă contribuția conversațională!"), la calitate ("Spune adevărul!"), relație ("Fii relevant!") și manieră ("Fii clar!") sunt aplicabile cu deosebire tipului cultural anglo-american125, îndeosebi vizat satiric. Deja acreditata lipsă de rațiune a personajelor, ca și minciuna sfruntată inserată în discursul pompierului, ca modalitate evidentă de nerespectare a condițiilor de sinceritate impuse de performarea cu succes și fără deficiențe a oricărui act ilocuționar, certifică decisiv încălcarea intenționată a însuși principiului de cooperare gricean. Lumea ionesciană nu aderă însă nici
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale ajunsese să nu poată face o afirmație obișnuită fără a fi bănuit de o intenție critică ascunsă. Așa s-ar explica frecvența precizărilor de tipul "nu glumesc", "nu din ironie", etc. pe care scriitorul se simte dator să le insereze în textele pe care nu intenționa să le marcheze ironic.153 Un alt aspect pe care vrem să-l notăm în legătură cu "filosofia" atitudinală a lui Caragiale, este că dintre sensurile ironiei întrebuințate de Kierkegaard, cel de "ironie etică" pare să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nostru comun, Guvidi.139 În dialogul care consfințește schimbul inegal între perechea de cai roibi și moșia de la Moara-de-piatră, dialog reprodus după spusele naivului încornorat, detaliile legate de emotivitate și gestică, străine de corpul textului transpus, precum și punctele de suspensie inserate în momente cheie, sunt în măsură să avertizeze, ca o clipire din ochi poznașă, asupra unei a doua conversații încifrate, prin care îndrăgostiții tratează un alt fel de negoț: Îți place mult?... mult? a întrebat N... Mai mult, desigur, decât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
imitat în registrul burlesc în acele studii clinice de cazuri din Ismail și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Algazy&Grummer, la cel literar în general, trecând la parodierea vorbirii, prin reducerea acesteia la un amalgam de clișee și de fraze prefabricate, inserate ludic și deliberat ca într-un puzzle eronat. Și în cazul lui Caragiale a fost sesizată lărgirea zonei de investigație parodică de la un anume idiolect (cel al lui Delavrancea, de regulă), la un curent literar (romantismul, simbolismul, sămanătorismul), la un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al lui Mihail Sadoveanu, în care este rememorată cunoștința cu marele prozator, dar și cu G. Ibrăileanu și cu G. Topîrceanu, petrecută la îndemnul și în casa lui Demostene Botez, unde revista „Însemnări literare” își stabilise efemer redacția; numărul 3 inserează un fragment din Prăvale-Baba, romanul lui Ionel Teodoreanu. Mircea Eliade dă comentariul intitulat Teama de necunoscut, Ion Frunzetti figurează cu textul polemic Pictura românească, replică la un articol al Olgăi Greceanu despre începuturile picturii naționale, iar Virgil Carianopol cu Popas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
diacroniei, adică de linie care traversează schimbările umane. Generațiile continuă să vorbească între ele prin intermediul documentelor, monumentelor, și aici, în mod deosebit, tradiția istoriografică este unul din mijloacele semnificative. În acest sens se vorbește de o conștiință istorică care se inserează într-un țesut de temporalitate, între ieri și mâine. Ea este matură în măsura în care știe să transforme stimulii trecutului în proiecte și operații pentru viitor. În acest context istoric fundamental al antropologiei, „Omul simte că nu poate trăi fără să vadă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
denaturat înțelegerea valorii omului, a limitelor și a capacităților sale, deși au existat filosofi care au atras atenția, prin intermediul reflecțiilor personale, asupra acestui decalaj perceptiv cu conotații multiple din punct de vedere social, economic și politic. Propunerea lui Lèvinas se inserează pe fondul reflecției legate de slăbirea concepției despre om și consecințele acestui fapt, și convingerea unei posibile soluții în care primatul îl constituie persoana. Persoana se află într-o relație firească cu lumea care o înconjoară și cu divinitatea. Ea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
creaturi este indicată în sufletul său rațional, în care el reflectă chipul și asemănarea omului cu Dumnezeu. Același Augustin explică modul în care trebuie să se înțeleagă cuvintele care descriu crearea omului, cu referire la plural doar la crearea omului, inserându-se în tradiția Sfinților Părinți care au recunoscut prezența și acțiunea Sfintei Treimi, preluând o antropologie creaționistă de tip trinitară. De asemenea, este sugestivă mențiunea pe care o face Augustin în De Trinitate, legată de problema „De ce nu se spune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
simpatia, iubirea, ura, emoțiile și valorile morale, și le-a analizat în cele mai mici detalii. Afilierea sa marginală la fenomenologie a ajutat să facă populară mișcarea, însă el s-a mișcat în mod liber în afara ei”. Pentru a ne insera în înțelegerea graduală a gândirii lui Scheler este util să remarcăm faptul că reluarea studiilor scheleriene are loc după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945 și mai pronunțat în 1963, odată cu publicarea bibliografiei scheleriene de către Wilfried Hartmann. În
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
revelația și istoria unicei realități, a chemării lui Dumnezeu adresată fiecărui om. 1.2.1 Legătura dintre „evanghelie” și „experiență” în Biblie În Vechiul Testament omul este calificat în dependența sa globală față de Dumnezeu. Dumnezeu îl cheamă pe om să se insereze într-un proiect istoric nou și obscur, un proiect de fidelitate și de îndurare. Dreptatea apare ca o fidelitate față de Dumnezeu în intervențiile sale salvifice și, contrar, păcatul este mereu o infidelitate față de Dumnezeu. Este important să observăm că păcatul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
prin contribuția teologiei eliberării și a teologiei politice, pentru a face apel la dimensiunea „practică” a vieții creștine care nu se reduce la o credință pură, ci se manifestă printr-o acțiune corectă. Cadrul în care discursul despre „ortopraxi” este inserat pretinde ca, în Biserică, teoria și experiența să nu fie în contradicție. Raționalismul în teologie presupunea ca revelația să fie dată în concepte sustrase evoluției istorice și lipsite de caracterul de perspectivă. Biserica, fixând adevărul revelat în această concepție, avea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în domeniul moralei matrimoniale), iar practica nu se mai limitează la o anumită situație dată, ci se deschide spre acțiunea transformatoare și spre perspectiva proiectului (principiu-speranță). Practica, pentru faptul că este istorică, se deschide spre solidaritate. Prin experiență, iubirea se inserează în câmpul moralității, realitate care ia formă în epoca noastră. Aceste aspecte care descriu atitudinea critică și dialogică a doctrinei Bisericii în confruntarea ei cu ideea de experiență necesită o ulterioară atenție față de sensul comun al credincioșilor (sensus fidelium), ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
istorică a moralei creștine, B. Häring afirmă că „un concept ne-istoric al legii morale și o tratare a legii canonice în mod uniform, care nu ia în considerare istoria și diversitatea culturilor, contrazic caracterul creștin al moralei. A fi inserați în viața lui Cristos înseamnă, în același timp, a fi inserați în istoria mântuirii. Orice om care se simte îmbogățit de istorie trebuie să trăiască propria sa istorie și să plăsmuiască istoria, nu doar să o suporte în mod pasiv
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
istoric al legii morale și o tratare a legii canonice în mod uniform, care nu ia în considerare istoria și diversitatea culturilor, contrazic caracterul creștin al moralei. A fi inserați în viața lui Cristos înseamnă, în același timp, a fi inserați în istoria mântuirii. Orice om care se simte îmbogățit de istorie trebuie să trăiască propria sa istorie și să plăsmuiască istoria, nu doar să o suporte în mod pasiv”. Pentru a ne apropia tot mai mult de înțelegerea conceptului de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a coma). În domeniul literaturii este relevant acest roman al lui D. Coupland cu mare priză asupra cititorului, care manifestă un autor preocupat de viitor și sensibil la neliniștile noului mileniu. În istoria preocupărilor din anii șaptezeci și optzeci se inserează și Karen, o fată din grupul protagonist al istoriei, care are capacități de prezicător și prevede sfârșitul lumii, care va avea loc cu certitudine. Oamenii mor loviți de un fel de epidemie care îi adoarme pe toți. La sfârșit supraviețuiesc
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
32; fiicele lui Filip: Fap 21,9). În spatele viziunii lui Luca despre Duhul Sfânt ca ghid al Bisericilor (Fap 15,28) se află convingerea că comunitatea lui Cristos este poporul escatologic format din iudei și păgâni (Fap 15,14). Odată inserați în contextul creștinismului primitiv al manifestării Duhului, atunci când ne întrebăm despre tema implicării femeilor, ne situăm în fața unei lipse neașteptate de izvoare. Se vorbește despre un silentium lucan. Dacă în relatarea evangheliei sale Luca este definit „evanghelistul femeilor” datorită multitudinii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]