10,921 matches
-
și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare port în mine [...] Pădurea care mi-i a doua mamă [...] Fremătător la ea mereu mă cheamă.” Regretul nostalgicului din Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a alege între diferite alternative. A cunoaște ceea ce urmează să se întâmple implică o cunoaștere falsă deoarece nu există un lucru definit care să poată fi cunoscut 363. Dumnezeu cunoaște fiecare eveniment care se întâmplă deoarece este legat în mod intim de fiecare eveniment o relație asemănătoare relației dintre minte și corp. Această relație poate fi privită ca asemănătoare, dar nu identică: în timp ce ființele umane nu au în fiecare moment o conștiință directă a schimbărilor corpului lor, Dumnezeu se presupune a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
frumuseți morale și a se convinge de propria sa superioritate. Astfel, conceptul de „voință de putere” joacă un rol central În gândirea lui Nietzsche, În măsura În care este pentru el În sens metafizic un instrument pentru Înțelegerea lumii, afirmând: "esența cea mai intimă a existenței este voința de putere". Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În gândirea lui Nietzsche, În măsura În care este pentru el În sens metafizic un instrument pentru Înțelegerea lumii, afirmând: "esența cea mai intimă a existenței este voința de putere". Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli și a speranței Într o lume de dincolo, acceptarea vieții În ceea ce comportă ea ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
frumuseți morale și a se convinge de propria sa superioritate. Astfel, conceptul de „voință de putere” joacă un rol central În gândirea lui Nietzsche, În măsura În care este pentru el În sens metafizic un instrument pentru Înțelegerea lumii, afirmând: "esența cea mai intimă a existenței este voința de putere". Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În gândirea lui Nietzsche, În măsura În care este pentru el În sens metafizic un instrument pentru Înțelegerea lumii, afirmând: "esența cea mai intimă a existenței este voința de putere". Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli și a speranței Într o lume de dincolo, acceptarea vieții În ceea ce comportă ea ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ocean tot mai mare de dezordine. De aici constatarea că nu are sens științific formulările „tehnologii nepoluante” sau „dezvoltare durabilă”. Tehnologiile se pot baza pe randamente energetice mai ridicate, Însă asemenea schimbări, unii cercetători au constatat destul de repede legătura ei intimă cu fenomenele caracteristice structurilor vii. În prezent, nimeni nu mai neaga că economia proceselor biologice este guvernata de legea entropiei, nu de legile mecanicii”. Despre Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea ca este "un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ocean tot mai mare de dezordine. De aici constatarea că nu are sens științific formulările „tehnologii nepoluante” sau „dezvoltare durabilă”. Tehnologiile se pot baza pe randamente energetice mai ridicate, Însă asemenea schimbări, unii cercetători au constatat destul de repede legătura ei intimă cu fenomenele caracteristice structurilor vii. În prezent, nimeni nu mai neaga că economia proceselor biologice este guvernata de legea entropiei, nu de legile mecanicii”. Despre Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea ca este "un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de întristare Iar el vesel a ascăpat Tra, la, la, la, la, la, la Ihai, tra , ihai tra, ei tra la, la, la, Voi de cei de prin oraș Tremurând în pieptul lor C-a scăpat, c-a scăpat, (bis) Intimul Bujor (bis) Căpitanul Măi, soldate vânător, ce-ai dat drumul la acest hoț îngrozitor, căci de-oi mai face vreo greșeală, pe tine te pun în locul lui la închisore! Vânătorul I-auzi, măi dragă Bujor, ce spune al nostru căpitan
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative, de recapitulare, de sinteză, în munca independentă. Are o sferă mare de aplicabilitate, putând îmbrăca forme diferite în funcție de obiectul de învățământ la care este utilizat. Exercițiul este considerat a fi metoda „cea mai intim împletită cu celelalte metode de predare și învățare.” După unii autori, exercițiile pot fi efectuate în cadrul tuturor metodelor de instruire, cu deosebire în studiul cu cartea, în studiul asistat de calculator, în studiul individual independent. După alții, orice metodă, odată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
textul pentru Herbelin. Putem presupune astfel că ceasurile de lux sînt mai predispuse la o ruptură totală în raport cu situația de enunțare: ceasul se autonomizează ca un obiect de artă, în timp ce cremele de frumusețe, prin însăși natura lor, întrețin o legătură intimă cu consumatoarea. 3. Ethos și persoană Exemplele pe care tocmai le-am analizat subliniază relația strînsă între utilizarea persoanei, a scenografiei și a ethosului. Într-adevăr, în fiecare caz, enunțarea stabilește cu cititorul un mod de comunicare care este presupus
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de droguri sunt: petrecerile private (18,21%) și discotecile (16,53%). Se observă că locurile cu frecvența cea mai mare sunt cele destinate distracțiilor, dar cu acces limitat publicului larg. Locurile care sunt expuse publicului larg (barurile) sau cele prea intime (acasă) au frecvența cea mai redusă, reprezentate fiind de același procent de 31% în totalul răspunsurilor. Figura 30: Mediul de consum (analiza în baza chestionarului) La întrebarea unde au auzit că se consumă substanțe au fost din nou menționate cluburile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3 TIPURI DE REFACERE Componenta de refacere (trofotropă), una din cele două laturi esențiale ale antrenamentului, poate fi clasificată, după momentul când se aplică procedeele de refacere, în: * refacere dinaintea efortului. După A. Demeter, aceasta are ca scop restabilirea energiei intime a țesuturilor chiar din timpul stării de start, ca expresie a modificărilor reflex condiționate, determinate de efortul care urmează. * refacere intraefort. Se realizează în pauzele dintre exerciții și reprize. * refacere post-efort curentă. Aceasta are ca stimuli cataboliții acizi acumulați în cadrul
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
rezonanța magnetică, puncția ghidată CT transtoracică, sau toracoscopia) nu sunt concludente. Pacientul este operat cu suspiciunea unei neoplazii toracice. SECHELELE PULMONARE Leziunile pulmonare în traumatismul toracic grav nu sunt încă bine precizate, fiind de regulă subdiagnosticate (Nicodin, 2006) [14]. Mecanismul intim de producere este imprecis conturat, iar semiologia radioclinică este uniformă. Foarte frecvent suferința pulmonară este mascată de revărsatele pleurale și de voletele toracice, fiind astfel subestimată. Hematomul intrapulmonar În mod normal se rezoarbe în 2 săptămâni-3 luni. Uneori persistă ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
ci prăpastia între Dumnezeu și om rămâne și mai departe în ființă. Despre îndumnezeire vom vorbi în legătură cu descrierea sistemului de mistică. Aici să spunem un cuvânt despre ideea teandrică, pusă la noi în circulație de Nichifor Crainic. Teandria este uniunea intimă între Dumnezeu și om. Modelul desăvârșitei teandrii îl avem în Iisus Hristos în care natura dumnezeiască și omenească sunt unite într-o singură persoană. Teologia actuală rusă operează și ea mult cu acest concept, dar ca în multe alte puncte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
patimi din simțuri și din spirit și înlocuirea lor cu cele șapte virtuți și cu cele șapte daruri ale Duhului Sfânt, câte unul pentru întărirea fiecărei virtuți. Faza a treia, culminantă, este unirea mistică, „participarea harică și personală la viața intimă și tainică a lui Dumnezeu”, e „transfigurarea trupului nostru din omenesc în duhovnicesc”, a naturii noastre „din creată în divină”. E inundarea ființei noastre de lumina dumnezeiască a Taborului. „Lumina taborică e centrul de atracție al acțiunii și al contemplației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atracție al acțiunii și al contemplației ortodoxe” (Op. cit. pg. 218). Faza aceasta se întemeiază pe dumnezeiasca Euharistie, fiind o asimilare simțită a ființei noastre în corpul mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui Dumnezeu în noi produce în noi starea de contemplație. De aceea momentul culminant al unirii se mai numește și treapta contemplației sau a vederii. Momentul contemplativ e pregătit de purificările și de iluminările amintite. Dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
constrângătoare”(Jacob Burckhardt: Weltgeschichtliche Betrachtungen, p. 57) zice Jacob Burckhardt, care nu e numai celebrul istoric al Renașterii italiene, dar și un admirabil filosof al istoriei. Caracterul de spontaneitate atribuit creațiilor de cultură în această definiție ne arată legătura lor intimă cu însăși esența spiritului, care e libertatea. Cultura nu se decretează, ea se naște. Nașterea aceasta, care se numește de obicei inspirație, e de-a pururea o taină vecină cu divinitatea, ce scapă încercărilor de explicație. Dar odată născută, cultura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre Rugăciunea lui Iisus. Cunoscuta metodă isihastă a acestei Rugăciuni poartă numele de „metodă științifică”, pentru că se întemeiază pe principiul sincronismului psihofizic, pe relația intimă dintre anatomo-fiziologie și psihologie. E foarte interesant de stabilit bunăoară câtă înrudire izbitoare e între felul cum concepe aparatul respirator și funcția aerului în corp un autor antic ca Diocles din Carystos (v. IV a. Ch.)(Emile Brehier: Historie de la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că formele de cultură s-au născut în jurul cultului religios și artele au fost inspirate omului pentru a sluji pompa și frumusețea cultului. Datele cele mai recente ale etnologiei ne spun cu alt grai același lucru. Există deci o legătură intimă, de la început, între religie și artă, legătură pe care istoria creștinismului o proclamă prin cea mai bogată înflorire, pe care artele au trăit-o pe tulpina credinței. Și dacă Biserica s-a întemeiat în afara raiului sau în locul lui, pentru a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și insuficiența mijloacelor de expresie. Din acest punct de vedere ei se aseamănă cu scriitorii mistici care se plâng de sărăcia cuvintelor când vor să descrie lumina inefabilă a contemplației supranaturale. Frumusețea operei realizate stă în conformitatea ei cât mai intimă cu viziunea geniului. Din operă cunoaștem măreția acestei viziuni. Artistul terminând-o și contemplându-i conformitatea, ar putea spune, ca Dumnezeu, că e foarte bună. De fapt, aproape nici unul nu e perfect mulțumit de realizare, chiar când pentru noi, amatorii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artă nu se circumscrie într-o sferă abstractă, ci privește întreaga viață națională. În fața societății, artistul e responsabil ca și preotul. Cu atât mai responsabil cu cât darul ce i s-a dat e mai mare. Libertatea ontologică e substanța intimă a spiritului omenesc, e însăși măduva personalității. În ea rezidă toată demnitatea omului de purtător al chipului lui Dumnezeu, dar și toată responsabilitatea lui morală. Teoria, care apără libertatea nelimitată în artă, apără de fapt iresponsabilitatea creatorilor de artă. Dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cum e compătimirea sau durerea, care nu sunt sublime; dar când patosul se unește cu sublimul „ca sub viforul unei furii divine, dă cuvântării o însuflețire profetică” (Pag. 34). Peste orice clasificări însă, sublimul, nedeterminat de esteticieni în natura lui intimă, e determinat în manifestarea lui ca o putere nelimitată, infinită, gigantică, colosală, incomensurabilă, în raport cu individualitatea mărginită a omului, adică a subiectului estetic. Apariția lui în suflet e descrisă ca o erupție, ca o invazie năpraznică, de un dinamism violent, covârșitor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
priceapă frumusețea, desăvârșirea și fericirea raiului din care a fost alungat. Tragica lui experiență se repetă în fiecare muritor, care nu se poate bucura de lumina vieții din plin, câtă vreme blestemul vremelniciei impregnate de durere îi contrazice cel mai intim și mai neînduplecat sentiment, care e acela al nemuririi. Nu există umbră decât dacă există mai întâi obiectele reale care s-o proiecteze; nu există întuneric decât dacă există mai întâi lumina cu care să-l comparăm și nu există
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de întristare Iar el vesel a ascăpat Tra, la, la, la, la, la, la Ihai, tra , ihai tra, ei tra la, la, la, Voi de cei de prin oraș Tremurând în pieptul lor C-a scăpat, c-a scăpat, (bis) Intimul Bujor (bis) Căpitanul Măi, soldate vânător, ce-ai dat drumul la acest hoț îngrozitor, căci de-oi mai face vreo greșeală, pe tine te pun în locul lui la închisore! Vânătorul I-auzi, măi dragă Bujor, ce spune al nostru căpitan
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]