8,656 matches
-
Yuan), în secolul al XV-lea în Persia (de dinastia Timuridă) și în Rusia (raidurile tătaro-mongole împotriva statelor ruse), iar în secolul al XIX-lea în India (de Imperiul Mogul). Cucerirea mongolă a dinastiei Xia de Vest a reprezentat prima invazie mongolă în China. Pentru a jefui și cuceri un stat pe care să-l transforme într-un vasal puternic, Genghis Han a poruncit câteva atacuri inițiale împotriva dinastiei Xia de Vest înainte de a lansa o invazie pe scară largă în
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
Vest a reprezentat prima invazie mongolă în China. Pentru a jefui și cuceri un stat pe care să-l transforme într-un vasal puternic, Genghis Han a poruncit câteva atacuri inițiale împotriva dinastiei Xia de Vest înainte de a lansa o invazie pe scară largă în 1209. Războiul dintre mongoli și dinastia Jin (蒙 金 战争) a durat peste 23 de ani și, în cele din urmă, dinastia Jin a căzut în anul 1234, an în care Imperiul Mongol controla tot nordul
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
de Sud în perioada 1235-1279 sub conducerea lui Kublai (1260-1294), acesta fiind ultimul pas al mongolilor în stăpânirea Chinei în întregime. De asemenea, este considerată ultima mare realizare militară a Imperiului Mongol. În perioada 1231 - 1259 au avut loc șase invazii majore ale Imperiului Mongol împotriva Coreei. Ca urmare a acestor invazii, Coreea a suferit daune considerabile și a devenit un vasal al dinastiei mongole Yuan în următorii 80 de ani. În 1225, Imperiul Mongol a cerut tribut Coreei, dar coreenii
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
fiind ultimul pas al mongolilor în stăpânirea Chinei în întregime. De asemenea, este considerată ultima mare realizare militară a Imperiului Mongol. În perioada 1231 - 1259 au avut loc șase invazii majore ale Imperiului Mongol împotriva Coreei. Ca urmare a acestor invazii, Coreea a suferit daune considerabile și a devenit un vasal al dinastiei mongole Yuan în următorii 80 de ani. În 1225, Imperiul Mongol a cerut tribut Coreei, dar coreenii au refuzat și ambasadorul mongol Chu Ku Yu a fost ucis
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
un vasal al dinastiei mongole Yuan în următorii 80 de ani. În 1225, Imperiul Mongol a cerut tribut Coreei, dar coreenii au refuzat și ambasadorul mongol Chu Ku Yu a fost ucis. În 1231 hanul Ogedei a lansat o nouă invazie a Coreei, ca parte a unor operațiuni mongole mai ample de cucerire a teritoriilor nordice din China. Mongolii au ajuns la Chungju în partea centrală a Peninsulei Coreene, dar după mai multe lupte ofensiva acestora a fost oprită. În 1235
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
a secolului al XIII-lea și a inclus mai multe incursiuni ale trupelor ale Imperiului Mongol în Regatul Bagan. Kublai, nepotul lui Genghis, a încercat în două rânduri, în 1274 și 1281, să invadeze Japonia. Ambele încercări au eșuat, următoarea invazie a Japoniei având loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mongolii au eșuat neavând experiență în sectorul maritim, al navigației și a luptelor pe mare, necunoscând tehnologia construcțiilor navale. Conform legendei, cele mai puternice taifunuri au avut loc în timpul
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
legendei, cele mai puternice taifunuri au avut loc în timpul apariției flotei invadatorilor și au distrus majoritatea navelor acestora. Aceste taifunuri au fost numite de către istoricii japonezi ""kamikaze"" (cu sensul de "vânt divin"), fiind considerate un ajutor divin pentru poporul japonez. Invazia mongola din India a inclus o serie de atacuri ale Imperiului Mongol asupra Sultanatului Delhi în secolul al XIII-lea. Prima oară mongolii au atacat teritoriul Sultanatului Delhi în 1221, urmărind armata lui Jalal ad-Din, pe care o înving la
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
retras din India, capturând aproximativ 10.000 de prizonieri. În 1235 mongolii au cucerit Cașmirul. În 1241 au invadat India și au cucerit Lahore. În 1246 au cucerit Multan și Uch. Între 1254-1255 o revoltă din Cașmir a fost suprimată. Invazia mongolă din Vietnam a inclus trei operațiuni militare, prin care Imperiului Mongol a invadat teritoriul Dayvet (atunci în China, sub dinastia Chang) și Champa, aflate în prezent în Vietnam. Aceste incursiuni au avut loc într 1257-1258, 1284-1285 și respectiv 1287-1288
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
de la Ain Jalut între armata sultanatului mameluc egiptean (condusă de Saif ad-Din Qutuz și armata imperiului mongol condusă de noyanul Kitbuqa. Campania din Vest a fost condusă de Genghis Han și de Subotai și a avut loc între 1236 - 1242. Invazia mongolă în Bulgaria de pe Volga a avut loc între 1229-1239. Invazia mongolă în Rusia Kieveană a avut loc între 1237-1240. Aceștia au distrus numeroase orașe, inclusiv Ryazan, Kolomna, Moscova, Vladimir și Kiev. în Polonia au fost conduse de Baidar, Kadan
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
ad-Din Qutuz și armata imperiului mongol condusă de noyanul Kitbuqa. Campania din Vest a fost condusă de Genghis Han și de Subotai și a avut loc între 1236 - 1242. Invazia mongolă în Bulgaria de pe Volga a avut loc între 1229-1239. Invazia mongolă în Rusia Kieveană a avut loc între 1237-1240. Aceștia au distrus numeroase orașe, inclusiv Ryazan, Kolomna, Moscova, Vladimir și Kiev. în Polonia au fost conduse de Baidar, Kadan și, probabil, Ordu (sau Orda). Prima invazie mongolă a avut loc
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
avut loc între 1229-1239. Invazia mongolă în Rusia Kieveană a avut loc între 1237-1240. Aceștia au distrus numeroase orașe, inclusiv Ryazan, Kolomna, Moscova, Vladimir și Kiev. în Polonia au fost conduse de Baidar, Kadan și, probabil, Ordu (sau Orda). Prima invazie mongolă a avut loc în timpul regelui Béla al IV-lea (1235 - 1270). Moartea hanului Ogodei (al treilea fiu al lui Ginghis Han) a determinat retragerea trupelor mongole.
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
El declara că a considerat că era foarte important să declanșeze o operațiune la scară mare în vara anului 1942, în condițiile în care responsabilii militari cereau organizarea unei asemenea operațiuni mai înainte ca generalii să își asume răspunderea planificării invaziei principale. În discuțiile cu amiralul Mountbatten, în condiții strict secrete, s-au pus bazele raidului de la Dieppe, după obținerea acordului autorităților canadiene. Imediat după înfrângerea trupelor aliate în Bătălia de la Dunkerque și evacuarea evacuarea corpului expediționar britanic din mai 1940
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
dată fiind retragerea unor trupe germane din zonă trimise pe Frontul de Răsărit. Acest plan, care a primit numele Operațiunea "Rutter", trebuia să fie un test pentru capacitatea aliaților de capturare a unui port inamic, investigarea problemelor operațiunilor flotei de invazie și testarea echipamentelor și tehnicilor de asalt. Dieppe, un oraș de coastă din departamentul francez Seine-Maritime, se întinde pe o faleză de-a lungul Canalului Mânecii. Râul Scie curge în vestul orașului și Râul Arques traversează Dieppe, după care se varsă
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
(Planul Vest) a fost un plan militar de operațiuni al forțelor armate ale celei de-a doua Republici Poloneze pentru apărarea împotriva unei invazii a Germaniei Naziste. Acest plan a fost conceput la sfârșitul deceniului al treilea al secolului trecut. În perioada în care Józef Piłsudski a fost conducătorul de necontestat al Poloniei, planurile de apărare ale țării s-au concentrat pe evitarea unui
Plan Zachód () [Corola-website/Science/330180_a_331509]
-
au concentrat pe evitarea unui conflict accidental care să ducă la un război cu vecinul din răsărit - Uniunea Sovietică. Doar după moartea lui Piłsudski în 1935, liderii polonezi au reevaluat situația și au decis că planul pentru respingerea unei eventuale invazii germane, datând din deceniul al doilea, (Planul „S””), era depășit și trebuia revizuit. Cu toate acestea, până în 1938, un eventual război în răsărit a fost considerat în continuare amenințarea principală la securitatea Poloniei, majoritatea fortificațiilor fiind construite la granița sovieto-poloneză
Plan Zachód () [Corola-website/Science/330180_a_331509]
-
ele fiind practic de neapărat. Era cazul Pomeraniei și Poznańului. Zona litoralului trebuia apărată cât mai mult posibil, iar distrugătoarele marinei militare poloneze (Burza, Błyskawica și Grom) urmau să fie evacuate în Regatul Unit. Submarinele poloneze trebuiau să atace vasele invaziei amfibii germane din Marea Baltică. Linia defensivă principală urma să fie formată în regiunile pădurea Augustów - râul Biebrza - râul Narew fluviul Vistula (și orașele Modlin, Toruń, Bydgoszcz) - lacurile Inowrocław - râul Warta - râul Widawka - Częstochowa - fortificațiile din Silezia orașul Bielsko-Biała - orașul Żywiec
Plan Zachód () [Corola-website/Science/330180_a_331509]
-
Herodot încheie istoria domniei lui Cresus și începe să povestească despre copilăria și domnia lui Cirus al II-lea cel Mare. Este relatată ascensiunea mezilor conduși de o serie de conducători enumerați: Deiokes, Phraortes, Cyaxares, Astyages și Cirus. Este menționată invazia Sciților în Orientul Apropiat și înfrângerea acestora de către mezi, dar și distrugerea Imperiului Neo-Asirian de către Cyaxares. Astyages, ajuns la putere, a vrut să-și ucidă nepotul nou-născut, Cirus, fiul persanului Cambyses și al medei Mandana, despre care magii profețeau că
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
În final, cartea I se încheie cu moartea lui Cirus în lupta împotriva massageților și descrierea modului lor nomad de viață. Cărțile II și III cuprind domnia regelui persan Cambise al II-lea. Cartea a II-a (Euterpe) începe cu invazia Egiptului de către forțele persane conduse de Cambyses al II-lea și cu disputa vechimii dintre egipteni și frigieni. Herodot povestește o legendă în care doi copii au fost lăsați în grija unui păstor, izolați de lume fără, a fi expuși
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
Polycrates care a transformat temporar insula Samos într-un centru de putere navală al Ioniei. Herodot menționează alianța sa cu Amasis II, faraon al Egiptului. Deși inițial aliat cu faraonul Amasis II, în momentul în care Cambyses, regele persan, hotărăște invazia Egiptului, Polycrates trece de partea acestuia din urmă, contribuind la invazie cu o flotă de trireme. Flota se răscoală însă împotriva lui Polycrates. Revolta e urmată de o invazie spartană a Samosului, care însă eșuează. Oricum, Polycrates se regăsește într-
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
putere navală al Ioniei. Herodot menționează alianța sa cu Amasis II, faraon al Egiptului. Deși inițial aliat cu faraonul Amasis II, în momentul în care Cambyses, regele persan, hotărăște invazia Egiptului, Polycrates trece de partea acestuia din urmă, contribuind la invazie cu o flotă de trireme. Flota se răscoală însă împotriva lui Polycrates. Revolta e urmată de o invazie spartană a Samosului, care însă eșuează. Oricum, Polycrates se regăsește într-o situație limită, cu flota pierdută, ceea ce explică poate și graba
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
faraonul Amasis II, în momentul în care Cambyses, regele persan, hotărăște invazia Egiptului, Polycrates trece de partea acestuia din urmă, contribuind la invazie cu o flotă de trireme. Flota se răscoală însă împotriva lui Polycrates. Revolta e urmată de o invazie spartană a Samosului, care însă eșuează. Oricum, Polycrates se regăsește într-o situație limită, cu flota pierdută, ceea ce explică poate și graba de a se apropia de satrapul Ioniei, Oroites. Herodot indică moartea lui Polycrates ca o fiind o cursă
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
de secol XX. Multe din aceste construcții au inscripții care atestă datarea sau numele meșterilor și al proprietarilor , sau alte evenimente considerate de comunitatea satului ca foarte importante și deci demne de a fi consemnate (cum ar fi inscripțiile despre invaziile de lăcuste care au avut loc, sau invazii de barbari, sau foc sau viituri care au distrus o parte din construcțiile satului). Desigur aceste consemnări erau scrise de obicei pe construcțiile comunitare.
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
inscripții care atestă datarea sau numele meșterilor și al proprietarilor , sau alte evenimente considerate de comunitatea satului ca foarte importante și deci demne de a fi consemnate (cum ar fi inscripțiile despre invaziile de lăcuste care au avut loc, sau invazii de barbari, sau foc sau viituri care au distrus o parte din construcțiile satului). Desigur aceste consemnări erau scrise de obicei pe construcțiile comunitare.
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
Invazia germană a Luxemburgului a fost parte a „Planului Galben” (în germană: "Fall Gelb"), invazia germană a Țărilor de Jos (Belgia, Luxemburg și Olanda) și a Franței în timpul celui de-al doilea război mondial. Luptele au început pe 10 mai 1940
Invadarea Luxemburgului () [Corola-website/Science/330313_a_331642]
-
Invazia germană a Luxemburgului a fost parte a „Planului Galben” (în germană: "Fall Gelb"), invazia germană a Țărilor de Jos (Belgia, Luxemburg și Olanda) și a Franței în timpul celui de-al doilea război mondial. Luptele au început pe 10 mai 1940 și au durat doar o singură zi. Germanii au întâmpinat o rezistență sporadică și
Invadarea Luxemburgului () [Corola-website/Science/330313_a_331642]