8,698 matches
-
astfel de probleme peste 30 de ani etc.; „soluțiile” astfel identificate pot fi apoi raportate la situația prezentă și se vor găsi căi de rezolvare cu o eficiență mai crescută decât în cazul în care s-ar fi urmărit doar ipostaza prezentă. 1.9. Tehnica „Harta obstacolelor”tc "1.9. Tehnica „Harta obstacolelor”" Pentru a putea releva eficient modul în care percepem procesul propriei învățări, vă propunem următoarea tehnică adaptată după Clegg și Birch (2003). Începeți prin a fixa pe un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de ordin personal - în genul celor exprimate mai sus -, dar și de ordin social - în sensul construcției de echipă) este întâlnită în psihoterapie și poartă denumirea „Trei scaune”. Participanților la acest exercițiu li se cere să treacă, pe rând, prin ipostaza de a se așeza pe trei scaune, primul fiind „scaunul viitorului”, în care vor exprima liber cele mai mari și mai optimiste planuri de viață și profesionale; al doilea - „scaunul realistului”, în care persoana, când se așază, este invitată să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
față de propria persoană a celui care primește complimentele, dar și o dezvoltare a ariei pozitive de gândire la celelalte persoane (prin aceea că identifică o latură bună a colegului lor). Cercul „complimentelor” trebuie practicat până ce toți cursanții au trecut prin ipostaza de receptor. 1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățaretc "1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare" Daniel Goleman observa că inteligența emoțională ne face capabili să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
singure și intrau în experiment alături de o persoană necunoscută, care participa, ca și ei, la acesta fără să cunoască informațiile corecte, iar în a patra categorie, participantul era însoțit de unul dintre cercetători (care se prezenta însă primului tot în ipostaza de simplu participant). Fiecare caz dintre cele prezentate mai sus era întâmpinat de o femeie îmbrăcată într-un halat alb care oferea fiecărui participant un chestionar ce trebuia completat, după care aceasta trecea în camera alăturată. În urma ei ușa rămânea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dacă nu cumva condițiile de experimentare au introdus un cadru artificial, rezultatele devenind astfel irelevante. De aceea au organizat un al doilea experiment, intitulat „Cazul furtului berii”, un experiment care să utilizeze o situație reală și să pună oamenii în ipostaza de a răspunde la o astfel de situație. Mai precis, într-un magazin din New Jersey, o persoană sau două (se va vedea că numărul influențează reacția participanților) cereau vânzătorului să le arate un lucru care nu se afla la îndemâna
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
elementelor mai puțin pozitive într-o experiență de reflecție asupra predării; și 10. urmează selectarea altor participanți din grupuri pentru a fi profesorii celorlalți membri ai grupurilor, iar procedura se repetă până ce toți participanții au fost pe rând în ambele ipostaze (educator și educat). Utilitatea metodei constă în faptul că experiența predării, nu doar la nivel convențional, ci într-un mod formalizat, care să includă urmărirea unor obiective, alegerea unor metode, elemente de management al clasei, feedback etc., încercată de către elevi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
experienței legate de o problematică anume în activitățile de training în formarea profesională. 2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)tc "2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)" Metoda acvariului (fishbowl) urmărește ca elevii/studenții implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte, participanți activi la o dezbatere, pe de altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc. Pentru aceasta, scaunele dintr-o încăpere sunt așezate în două cercuri concentrice (unul dintre cercuri incluzându-l pe celălalt). Acest lucru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
gândirii critice, diferențelor de opinie și analizei. 2.18. Tehnică: Oferta de 100 de liretc "2.18. Tehnică\: Oferta de 100 de lire" Atunci când există mai multe soluții posibile la o problemă cu care ne confruntăm, ne aflăm adesea în ipostaza de a nu reuși să alegem, individual sau în echipă, cu mult succes soluția cea mai potrivită. Această tehnică rezolvă, în opinia lui Clegg și Birch (2003), dilema noastră. Astfel, vom împărți tuturor participanților hârtii simbolizând 100 de lire. Apoi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
SWOTtc "4.1.2. Analiza SWOT" Pornește de la evidențierea a patru dimensiuni: S (Strengths) - punctele tari, W (Weakness) - punctele slabe, O (Opportunities) - oportunități și T (Threats) - amenințări. Figura 2. Matricea SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând apoi, într-o a doua etapă, să efectueze o combinatorică a lor în vederea evidențierii strategiilor de acțiune. Etapa finală constă în structurarea acestor strategii într-un demers coerent specificat de decizia programului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
problemelor de sorginte socială, uneori nu putem situa adevărul nici măcar antagonic, așa cum ne îndeamnă argumentele „bunului-simț”, alteori avem de-a face cu relații mai complicate de interrelaționare și influențare reciprocă; or, un astfel de joc de rol pune participanții în ipostaza de a se convinge și chiar a exersa o asemenea situație problematică și complexă. 5.5. Jocul strategiilor de gândiretc "5.5. Jocul strategiilor de gândire" Edward de Bono, promotorul gândirii laterale, a inventat un joc de rol intitulat „Cele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii; cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără a fi nevoie să le
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
facă (după ce a avut la dispoziție câteva minute pentru a se pregăti) trei afirmații despre sine, dintre care două sunt false și doar una este adevărată. Apoi membrii grupului se prezintă prin intermediul acestor trei asumpții. Restul echipei se află în ipostaza de a decide care dintre afirmații este adevărată și care sunt false. La sfârșitul fiecărei prezentări, cel care a făcut afirmațiile va relata grupului varianta corectă. Acest exercițiu este util pentru a crește nivelul de cunoaștere reciprocă în momentele de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre fenomen; se vor construi ipoteze și, ulterior, se vor genera soluții posibile. Este evident că metoda anchetei se bazează pe modul de a structura și utiliza întrebările; astfel, cursantul se află în ipostaza de a construi întrebări relevante, în urma cărora să identifice modalități de a găsi răspunsuri și de a oferi explicații ale fenomenului în cauză. Un alt aspect important al modului sub care trebuie privite întrebările în cadrul anchetei este acela că nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
perfectul, București, 1984; Natura lucrurilor, București, 1986; Pontice, București, 1987; Geamlâc, București, 1988; Între timp, București, 1990; Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 154-159; Cesereanu, Ipostaze, 136-143; Dimisianu, Prozatori, 111-116; Ardeleanu, „A urî”, 79-88; Sorianu, Contrapunct, 155-161; Stănescu, Cronici, 99-106; Andriescu, Disocieri, 237-241; Grigurcu, Idei, 159-163; Raicu, Structuri, 217-222; Dimisianu, Valori, 43-47; Nițescu, Repere, 91-97; Iorgulescu, Al doilea rond, 49-54; Ștefănescu, Preludiu, 248-259; Tudor-Anton, Ipostaze, 62-70
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Cesereanu, Ipostaze, 136-143; Dimisianu, Prozatori, 111-116; Ardeleanu, „A urî”, 79-88; Sorianu, Contrapunct, 155-161; Stănescu, Cronici, 99-106; Andriescu, Disocieri, 237-241; Grigurcu, Idei, 159-163; Raicu, Structuri, 217-222; Dimisianu, Valori, 43-47; Nițescu, Repere, 91-97; Iorgulescu, Al doilea rond, 49-54; Ștefănescu, Preludiu, 248-259; Tudor-Anton, Ipostaze, 62-70; Raicu, Practica scrisului, 238-245; Simion, Scriitori, I, 533-542; Dobrescu, Foiletoane, I, 68-77; Mihăilescu, Conceptul, II, 126-132; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 70-92; Băileșteanu, Refracții, 198-205; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 156-172; Iorgulescu, Critică, 104-108, 220-222; Iorgulescu, Ceara, 214-221; Manolescu
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
primă concluzie suportă două excepții interesante. Religiozitatea scăzută nu pare să constituie un impediment în calea fericirii, în ciuda concepției populare contrarii. De asemenea, religiozitatea nu este asociată în nici un fel cu frecvența apariției problemelor în cuplu - deși respondenții, puși în ipostaza de părinți, se opun clar unui potențial pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată atât ca impediment general în calea fericirii, cât și ca impediment în calea armoniei cuplului. Dintre toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în ideea că lucrarea Mariei Larionescu se constituie într-o reevaluare și dezvoltare a viziunii din cartea lui Herseni Sociologia românească. Introducerea cărții aduce precizări relevante pentru viziunea autoarei asupra istoriei sociologiei. Semnificativă rămâne examinarea originilor sociologiei - văzută în două ipostaze: tensiunea dintre raționalism și istorism, o provocare a pragmatismului american, fundamente discutate prin ideile lui Șt. Zeletin, E. Lovinescu, N. Petrescu. Capitolul „Geneza sociologiei românești” aduce argumente în susținerea tezei autoarei privind similaritatea traiectoriei sociologiei românești cu a celorlalte sociologii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
I. L. Caragiale la Tudor Arghezi”, partea a doua reunind traduceri din literatura universală, semnate de Ion Hobana, Paul B. Marian, Florian Potra și Andrei Bantaș. Numărul din anul 1987, pus sub genericul Realitate - fantastic - utopie, cuprinde „o posibilă sinteză a ipostazelor imaginarului de-a lungul timpului”. Textele cu caracter eseistic alternează cu prozele scurte, inedite. Traduc acum Rodica Lascu-Pop, Doina Opriță, Doru Brana și colaborează, printre alții, Nicolae Iliescu, Lucian Hanu, Alin Teodorescu, Geo Bogza și Radu Prodan. În anul 1988
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile ființei instinctualitatea se ridică la suprafață, atotstăpânitoare. Distincția între imoral, amoral și moral, străină personajelor (ipostaze ale candorii, crede I. Negoițescu), este trimisă la plimbare și de autor. Se reiterează în exces, cu tente de rău gust literar, descrierea unor momente de explozie a senzualității. Un laitmotiv emfatic trece în prim-plan în Omul descompus..., unde
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism stilistic, lăsată de imagistica
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
care trebuie protejat 47. Iată, așadar, care sunt sursele cunoașterii din Antichitatea târzie: în primul rând, Biblia și apoi toate scrierile care o explică, care îi diseminează, vulgarizându-l, simplificându-l, mesajul. A cunoaște însemna, de fapt, a respecta anumite ipostaze-tip generoase din punct de vedere simbolic, care căpătaseră autoritate prin faptul că fuseseră îndelung folosite în discursurile moralizatoare alegorice sau în exercițiile hermeneutice biblice. Acest interes moralizator pune în umbră sau chiar îndepărtează dintre practicile curente experimentul ori observarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unor naturaliști precum Aldovrandi ori Buffon (e drept că aparținând unei alte epoci decât cea care ne preocupă pe noi, dar utilizând, la urma urmelor, aceeași metodă de investigare a faunei, chiar dacă dintr-o perspectivă "modernă", care plasează animalul în ipostaza de autentic obiect de studiu), filosoful remarcă următoarele: "Natura, în ea însăși, este o țesătură neîntreruptă de cuvinte și de mărci, de povestiri și de caractere, de discursuri și de forme. Când ai de-a face cu istoria unui animal
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
drept; Crocodilul, monstrul absolut, Leviathanul în unele interpretări, dovedește trăsături raționaliste și cultivă un spirit al dreptății străin altor personaje; Inorogul însuși are certe calități de politician, de intrigant și refuză sistematic să se lase prins, semn că refuză și ipostaza de spiritalis unicornis, deci de simbol al lui Hristos. Sigur, toate aceste destructurări ale simbolurilor creștine se fac subtil, nu brutal, tezist. Dar frecvența procedeului este prea mare pentru a mai socoti că acesta este întâmplător. E limpede că Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a făcut asemănător trupului păcatului și din cauza păcatului a osândit păcatul în trup". Bine, deci, s-a zis despre unicorn"27. Marea influență pe care a avut-o această lucrare asupra imaginarului medieval impune, fără drept de apel, una dintre ipostazele-tip ale acestui animal, probabil cea mai cunoscută: faptul că, pentru a fi capturat, el trebuie momit cu ajutorul unei fecioare. În acest mod și pe această filieră, se întregește mitul medieval al unicornului. Pe de o parte, ca moștenire a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]