8,235 matches
-
teatrul, pentru că imprudența aceasta se răzbună și se întoarce împotriva voastră." Actorii mi-au răspuns: "Vorbești ca o piază rea." Piaza rea eu eram! După ce Trigorin e scos din scenă, un bărbat cu chip de profet rus apare, aerul din jur vibrează, dar uite că tocmai el întrerupe acest transport misterios dinspre scena deja prea vie. Cere îngăduință pentru incident cu impetuozitatea unui actor de rasă, Alexa Visarion, regizorul spectacolului. Lumina murdară din sală se revarsă peste scenă și publicul se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
necesare cele patru elemente ale statalității : teritoriu, populație, guvern și capacitatea de a intra în relații cu alte state. Sigur, însă, că în lipsa unei recunoașteri de facto (care nu este definitivă și are efecte limitate) și îndeosebi a celei de jure (care este deplină și irevocabilă), statul ar rămâne izolat; ca atare, este important ca un stat nou apărut să participe ca stat suveran și independent, în mod efectiv și plenar la viața internațională, respectiv la tratate, ca membru în organizații
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
monarhilor care au cucerit și adesea au devastat teritoriile învecinate. Evident c] nici o declarație universal] a drepturilor omului nu protejau popoarele cucerite. Bunurile personale ajungeau prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur]minte de credinț], iar teritoriul cucerit, de acum guvernat de vasali, devenea parte a unui imperiu în expansiune. Textele și codurile de legi mesopotamiene reflect] cadre de guvernare monarhic] și templul-stat, ilustrând unirea Bisericii cu statul pentru a controla p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care administra dreptatea. Viol]rile codurilor divine erau interpretate că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau audiate la poarta templului, ins], cănd martorilor sau oponenților li se cerea s] jure în numele zeului, cazul era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului exercitat de templul-stat, au avut loc secularizarea și privatizarea propriet]ții. Diferite clase sociale au fost recunoscute, iar economia local] se baza, în mare parte, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui bandit. O persoan] laic] ar putea fi tentat] s] plaseze interesul victimei deasupra propriului s]u interes, ușor amenințat. Aceast] virtute, evidențiat] într-un mod destul de negativ, a avut o influent] asupra mult mai vastei tradiții etice indiene. Celelalte jur]minte se refer] la a fi sincer (satya); a nu-ți apropria ceea ce nu îți aparține (asteya); la abstinenta sexual] (brahmacharya) - care legitimizeaz] instituția c]s]toriei pentru laici și nonposesiunea (apigraha), care încurajeaz] aranjamentele dezinteresate în viață curent]. Postul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate ierta o altă din acest motiv. În absență total] a altor ființe, un practicant jainist singur nu poate acumula atât de meritoria karma! Uneori, c]lug]rii fac apel la consecințe sociale adverse pentru a explica gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u, s] umbli în toate c]ile Lui, s] iubești și s] slujești Domnului, Dumnezeului ț]u, din toat] inima ta și din tot sufletul ț]u” (Deut. 10,12); „Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum ți-a jurat El, dac] vei p]zi poruncile Domnului, Dumnezeului ț]u, și vei umblă pe c]ile Lui” (Deut. 28,9). Aceste versete ilustreaz] în mod explicit dou] porunci: de a fi sfințit, pentru c] Dumnezeu este sfânt, si de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în acest fel pluralismul facil al gândirii morale contemporane. Referințe Opere istorice d’Aquino, Toma: Despre Dumnezeu (Summa Theologiae) Aristotel: Fizică Etică nicomahic] Politică Cicero: De Legibus and De Re Publică, Loeb Classical Library 8London: Heinemann, 1928). Grotius, H: De Jure Belli ac Pacis (1625); tradus] că On the Law of War and Peace (New York: Wildy and Sons, 1964). Platon: Georgiile Protagoras Republică Legile Pufendorf, S.: De Jure Naturae er Gentium (1672) tradus că On the Law of Nature and Nations
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and De Re Publică, Loeb Classical Library 8London: Heinemann, 1928). Grotius, H: De Jure Belli ac Pacis (1625); tradus] că On the Law of War and Peace (New York: Wildy and Sons, 1964). Platon: Georgiile Protagoras Republică Legile Pufendorf, S.: De Jure Naturae er Gentium (1672) tradus că On the Law of Nature and Nations (New York, Wildy and Sons, 1964). Sofocle: Antigona Suárez, F.: De Legibus ac Deo Legislatore tradus că Of Laws and God the Lawgiver (New York: Wildy and Sons, 1964
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Oxford: Oxford University Press, 1981). Burke, E.: Reflections on the Revolution în France (1790). Dwworkin, R.M.: Taking Rights Seriously (London: Duckworth, 1978). Gewirth, A.: Human Rights: Essays on Justification and Applications (Chicago: University of Chicago Press, 1983). Grotius, H.: De Jure Belli ac Pacis (1625);; traducered de F.W.Kelsey, The Law of War and Peace (Oxford: Clarendon Press, 1925). Hagerstrom, A.: Inquiries into the Nature of Law and Morals, traducere de C.D.Broad, ed. K. Olivercrona (Stockholm. Almqvist und Wikksell
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1969). Nozick, R.: Anarchy, State and Utopia (Oxford: Basil Blackwell, 1974). Olivercrona, K.: Law aș Fact (1939); a doua ediție (London: Stevens and Sons, 1971). Pâine, Ț.: The Rights of Mân (Part 1, 1791; Part 2, 1792) Pufendorf, S.: De Jure Naturae and Gentium (1672) (a doua ediție 1684); traducere de C.H. și W.A. Oldfather (Oxford: Clarendon Press, 1934). Rawls, J.: A Theory of Justice (Oxford: Oxford University Press, 1971). Bibliografie suplimentar] Cranston, M.: What are Human Rights? (London: Bodley
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ține deschisă casa din Vovidenie vinerea, la aceeași oră cu obișnuitul concert al Filarmonicii, asta pentru concurență, să se spună acolo, în sală: vezi? Filipeștii n-au venit, s-au dus la madam Chiriță, uite, alde Manoliii nu-s, pot jura că-s la madam Chiriță, mă rog, în odăi e totul pregătit, slugile s-au retras, candelabrul e aprins, felinarul de sub donjon, aprins și el, doar să sosească invitații, invitații încep să sosească, castanii au înflorit, cele două personaje de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în acest fel rolul proeminent al autocratului. Poziția de inferioritate este mai accentuată în acest tip de ceremonial, în care încheierea contractului prevede un triplu rol al mâinii: de a se întâlni cu cea a partenerului în ceremonial, de a jura pe Biblie și de a primi/da obiectele ritualice: Și câte unul, câte unul, pre rând, fiind Sfânta Evanghelie așezată în mijlocul bisericii, puseră mâinile toți pre dânsa ... ; ... dând la mâna domnu-său și o scrisoare a lor încredințată ... ; ... alergă cătră dânsul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în pecetluirea actului de închinare: Și închinându-se, au îngenunchiat înaintea prestolului, de i-au citit deasupra capului molitvele de domnie patriarhul Dionisie și l-au blagoslovit; ... precum și noi ne făgăduim să aveți dumneavoastră și toată țara de la noi dreptate; ... jurându-se și legându-se cu numele marelui Dumnezeu, cum vor sluji domnului lor, cu credință și cu dreptate. (Letopisețul Cantacuzinesc 191) Urările fac parte integrantă din jurământ, fiind rostite după investitura în biserică, în timpul ritualului înscăunării, și în spațiul religios
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în întâmpinare. Mi s-a tăiat răsuflarea. O regină venea în caleașcă aurită.Vântul s-a oprit și el din cântat. Cu ochii la rumenele frunze, am zis că nu este un alt anotimp mai frumos decât toamna și am jurat să mă duc la fiecare petrecere, în fiecare an. Andreea Sfetcu VARA Este vară cu cer albastru de nu-mă-uita. Fluturii se scaldă în culorile florilor, iar în iarba mătăsoasă, un greier mic își cântă balada veselă. Un fluture rătăcit, aeroplan
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
viguros că te poate răsturna. Aceasta țară este dedicată posibilităților, un loc unde Îmbunătățirea constantă este singura busolă, iar progresul este o certitudine la fel ca răsăritul zilnic al soarelui. Suntem un popor care a aruncat jugul tiraniei și a jurat să nu fie condus niciodată de elite arbitrare de orice fel. Ne ferim de moștenirea ereditară și distincțiile de clasă, am Îmbrățișat spiritul democratic și credem că orice persoană trebuie judecată numai după meritele ei. Noi, americanii, am fost conștienți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al visului american a fost forța motorice responsabilă pentru simțământul de Încredere american - mulți europeni l-ar putea numi aroganță - că fiecare dintre noi putem „muta munții” atât timp cât Domnul este de partea noastră. În fiecare zi, la școală, copii noștri jură credință Într-o „națiune a lui Dumnezeu”. Banii noștri sunt inscriptionați cu motto-ul „In God we trust” (credem În Dumnezeu). Chiar dacă Încercăm să ne asigurăm de separarea Bisericii de stat, viața privată a marii majorități a americanilor este umplută
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
geopolitica? Politica diasporelor este, prin Însăși natura sa, transnațională și globală În sistemul ei de referință și perspectiva sa. O Europă formată din diaspore culturale din lumea Întreagă devine, de fapt, o piață publică globală. Vechea idee convențională, de a jura loialitate exclusivă țării de adopție, devine din ce În ce mai problematică Într-o lume a diasporelor culturale. Pot americanii sau, să spunem, cetățenii francezi, germani sau britanici să se simtă vreodată În largul lor Împărțindu-și țara cu oameni având o loialitate divizată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moartea ca pe o parte esențială a noului lor vis, sperând să convingă restul lumii de justețea cauzei lor. Iată ce spune un memorandum oficial al Uniunii Europene despre pedeapsa cu moartea: Cu mult timp În urmă, țările europene, de jure sau de facto, au făcut o alegere pentru umanitate, abolind pedeapsa cu moartea și, În acest fel, Încurajând respectarea demnității umane. Acesta este un principiu fundamental pe care Uniunea Europeană dorește să-l Împărtășească cu toate țările lumii, la fel cum
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
constrângerii și forței? Celor care afirmă că mentalitatea umană nu se va schimba niciodată, europenii le răspund: Iată ce am realizat În Europa! După secole de lupte, douăzeci și cinci de națiuni au pus jos armele și-au unit forțele și au jurat să nu mai pornească niciodată război una Împotriva celeilalte. Ministrul de Externe german Joschka Fischer vorbește În numele multor europeni care sunt hotărâți să nu mai permită niciodată ca rivalitățile naționale să degenereze În război. Privind Înapoi la istoria variată a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doar dintre români, dar din lume au fost atât de cunoscuți și populari cum a fost Petru Brânzei. "L-am cunoscut atât de bine..." așa se spune despre cineva lângă care ți-ai petrecut ani din viață. Eu pot să jur că nu-l cred pe cel care mi-ar spune că l-a cunoscut bine pe doctorul Brânzei. Asta pentru că acest om, care era el dintr-o bucată, a fost în realitate compus din mai multe bucăți, unele dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai contrazici! Mina: (încearcă să spună ceva, să iasă din strînsoare) Ilie, lasă-mă, mă doare... mă doare! Ilie: (furibund) De azi înainte, în colțul ăsta, în ăla și nu în altul, va fi un cal verde. Mina: Da... Ilie: Jură! Mina: (presată, înfricoșată) Jur! Ilie: Nu, nu așa. Nu te cred. Jură! Altfel... Mina: (fără ieșire) Jur! Ilie: Nu te cred. Mai din inimă! Mina: (concentrîndu-se, dorind să găsească tonul convingător) Jur! Jur! Jur! Jur! (pe față i se citește
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să spună ceva, să iasă din strînsoare) Ilie, lasă-mă, mă doare... mă doare! Ilie: (furibund) De azi înainte, în colțul ăsta, în ăla și nu în altul, va fi un cal verde. Mina: Da... Ilie: Jură! Mina: (presată, înfricoșată) Jur! Ilie: Nu, nu așa. Nu te cred. Jură! Altfel... Mina: (fără ieșire) Jur! Ilie: Nu te cred. Mai din inimă! Mina: (concentrîndu-se, dorind să găsească tonul convingător) Jur! Jur! Jur! Jur! (pe față i se citește spaima și din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lasă-mă, mă doare... mă doare! Ilie: (furibund) De azi înainte, în colțul ăsta, în ăla și nu în altul, va fi un cal verde. Mina: Da... Ilie: Jură! Mina: (presată, înfricoșată) Jur! Ilie: Nu, nu așa. Nu te cred. Jură! Altfel... Mina: (fără ieșire) Jur! Ilie: Nu te cred. Mai din inimă! Mina: (concentrîndu-se, dorind să găsească tonul convingător) Jur! Jur! Jur! Jur! (pe față i se citește spaima și din nou reclamă o stare de rău. Fuge în baie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doare! Ilie: (furibund) De azi înainte, în colțul ăsta, în ăla și nu în altul, va fi un cal verde. Mina: Da... Ilie: Jură! Mina: (presată, înfricoșată) Jur! Ilie: Nu, nu așa. Nu te cred. Jură! Altfel... Mina: (fără ieșire) Jur! Ilie: Nu te cred. Mai din inimă! Mina: (concentrîndu-se, dorind să găsească tonul convingător) Jur! Jur! Jur! Jur! (pe față i se citește spaima și din nou reclamă o stare de rău. Fuge în baie.) Ilie: Iar începi cu vomatul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]