8,377 matches
-
spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta vieții și în lupta grea națională; superioritatea numerică a românilor din Principate, deci un câmp mai larg de selecție și o psihologie socială mai bogată; slăbiciunea curentului latinist (fatal limbii și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acestea simbolizează nevinovăția și simplitatea călugărească, dar mai ales smerenia lor monahală (cap. 3), iar în capitolul 11 vorbește de cingătoarea duhului și semnificația acesteia. Prin ea, monahul ,,își asigură omorârea mădularelor în care sunt păstrate semințele patimilor și ale luxului”. Cartea a II-a se referă, în cele 12 capitole, la rugăciunile de noapte și la cântările de psalmi ce reprezintă a doua armă a monahismului (a călugărilor din mănăstire ori a pustnicilor). Sfântul Ioan Cassian pune în special accentul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
0264/134087 0264/432916 Anca Monica ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── S.C. REMAT Ș.A. Str. Interioară nr.2 Halta Traian, Constantă 0241/622410 0241/623220 - Manea Daniela ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── S.C. TOBIAS S.R.L. Str. Gării, Com. Nicolae Bălcescu, Constantă 0241/257009 0241/546654 - Zamfir Ion ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CONSTANTĂ S.C. VMB LUX SONOR Str. Unirii nr. 63, vmblux- Malciu S.R.L. BI.G7.Sc A, Ap.3, 0241/546949 0241/542962 sonor@ Constantin Constantă hoț- mail. com. ──────────────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────────── S.C. COMAT Ș.A. Str. Interioară nr. 3, 0241/621033 0241/639579 marke- Culcearu Constantă 0241/622148
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]
-
mea vizită din Cehoslovacia și eu am întrebat pe tovarășul Stănescu și vă întreb și pe voi, pentru cine au strâns toate aceste date: pentru americani, pentru englezi, pentru sovietici? Noi nu am cerut datele acestea. Sunt aici tratate cu lux de amănunte diferite consulturi și se vede că cei care sunt puși să mă păzească trebuie să raporteze zilnic ce se întâmplă la mine acasă”. După toate acestea, Ceaușescu a părut să se mai liniștească și a ținut să precizeze
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de la ultima vizită din Cehoslovacia și eu am întrebat pe tovarășul Stănescu și vă întreb și pe voi, pentru cine au strâns toate acestea, pentru americani, pentru englezi, pentru sovietici? Noi nu am cerut datele acestea. Sunt aici tratate cu lux de amănunte diferite consultări și se vede că cei care sunt puși să ne păzească, trebuie să raporteze zilnic ce se întâmplă la mine acasă. Comitetul Executiv a considerat această activitate ca o încălcare a hotărârilor plenarei, o activitate gravă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tori, mai ales �n 1897 ? i 1898, a ? inut prelegeri asupra �conturului general al istoriei Evului Mediu� ? i un seminar despre �originea Cruciadelor din secolul al�XV-lea�91, care se desf?? ură �n propria să locuin??. �ntre timp, niciodat? atra? i de lux sau confort, șo? îi Iorga tr? iau modest, dar duceau totu? i o via?? fericit?. Prima c? snicie �i oferea �nc? lui Iorga o �atmosfer? de siguran?? ? i fericire�92. Succesele ob? inute �n scoaterea la iveal? a unor documente necunoscute referitoare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i �n particular vorbea mereu despre corup? ia r? sp�ndit? că o cium? �n ? ar? , dar vorbele lui nu prea aveau efect. Comportamentul lui Iorga a fost �ntotdeauna dincolo de orice repro?; tr? ia modest, �n stil spartan ? i p? rea insensibil la lux. Dar naivitatea să politic? �i submina cruciada moral?; Aristide Blank, Regele Carol al ÎI? lea ? i asisten? îi s? i au profitat cu to? îi de acest lucru. Deoarece Iorga nu era atras de c�? tigarea banilor pe c? i necinstite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai harnic dintre to? i locuitorii acestei ?? ri, a? a cum fusese �ntotdeauna�. ??rănii r? m�neau cinsti? i, �n contrast cu boierii ipocri? i, care se sc? ldau �n lux, se dedau la jocuri obscene ? i la orgii cu l? utari ? igani, ? i cu ciocoii. Via? a la ? ar? era �eternul spectacol divin al r? s?riturilor de soare trandafirii, al apusurilor ro? îi, al amiezilor lini? țîțe de văr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Șerbia. �Fran? a nu trebuie s? piar?! �, pentru c? aceasta ar �nsemna o catastrof? moral? pentru omenire. Rom�nia trebuie s? ajute Fran? a, fie ? i printr? un simplu gest. �De ce iubim noi Fran? a?�, �ntreba el. �O iubim din cauza luxului claselor de sus; sau din cauza fr?? iei latine, sau din cauz? c? am citit literatur? francez? �n fran? uze? te? Acest lucru este �ntr? o mare m? sur? adev? raț; dar aceasta nu este totul, pentru c? to? i vor s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i mi? am luat r? mas bun, g�ndindu? m? la remarcă f? cut? de Hannah Arendt despre �banalitatea r? ului�� Peste c�teva clipe p? trundeam �n str? lucirea nop? îi M�nchenului reconstruit, cu mii de mă? ini de lux purt�nd pl? cu? e cu numere de �nregistrare autohtone ? i str? ine, cu cafenele ? i ber? rîi inundate de lumină multicolor? a reclamelor ? i oameni bine �mbr? că? i a? eza? i la mesele de pe trotuare. Acesta era confortul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exploziei informaționale și a cunoașterii științifice și tehnologice, care determină schimbări în profilurile de competențe ale profesiei, schimbări în ierarhia valorilor etc., participarea adultului la activități de învățare de-a lungul întregii vieți devenind din ce în ce mai mult o necesitate, nu un lux; educația adulților devine tot mai mult obligatorie, datorită constrângerilor externe, chiar dacă nu întotdeauna formale. Față de semnificațiile bazale desprinse, să vedem totuși cu ce termeni operăm în acest domeniu disciplinar, deoarece un prim pas spre fundamentarea științifică a acestuia este clarificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care trebuie să plătească individual taxele de participare. Aceasta este poate o explicație pentru rata scăzută de participare la educație, cauzele fiind diverse: pe de-o parte, nivelul scăzut de trai și veniturile mici nu le permit să-și ofere luxul de a plăti pentru o astfel de comoditate, iar, pe de altă parte, nu este creat un cadru stimulativ pentru participarea acestora la educație. Deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor participării la educație sau crearea unui „cont pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2006), „Elemente ale strategiei românești privind educația și învățarea de-a lungul întregii vieți”, în L. Șoitu (coord.), Conferința internațională „Legislație și context în educația adulților”, Institutul European, Iași, 2006. Schifirneț, C. (1997), Educația adulților în schimbare, ANUP, Editura Fiat Lux, București. Stanciu, I.Gh. (1977), O istorie a pedagogiei universale și românești până la 1900, Editura Didactică și Pedagogică, București. Șoitu, L. (coord.) (2003), Instituții de educație a adulților: atribuții și competențe, Editura Spiru Haret, Iași. *** (1968), „Educația adulților - Cercetare științifică și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
implicit, răspunsurile); ca urmare, și tabla axiologică a fiecăruia dintre noi se personalizează tot mai sugestiv. Și pentru că umbrele reci ale vieții sunt mai opresive, iar viața este oricum prea scurtă, mulți adulți realizează că nu-și mai pot permite luxul lipsei de autenticitate. Important de menționat este faptul că, în limba japoneză, cuvântul sonen („maturitate”) sugerează indubitabil o perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exploziei informaționale și a cunoașterii științifice și tehnologice, care determină schimbări în profilurile de competențe ale profesiei, schimbări în ierarhia valorilor etc., participarea adultului la activități de învățare de-a lungul întregii vieți devenind din ce în ce mai mult o necesitate, nu un lux; educația adulților devine tot mai mult obligatorie, datorită constrângerilor externe, chiar dacă nu întotdeauna formale. Față de semnificațiile bazale desprinse, să vedem totuși cu ce termeni operăm în acest domeniu disciplinar, deoarece un prim pas spre fundamentarea științifică a acestuia este clarificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care trebuie să plătească individual taxele de participare. Aceasta este poate o explicație pentru rata scăzută de participare la educație, cauzele fiind diverse: pe de-o parte, nivelul scăzut de trai și veniturile mici nu le permit să-și ofere luxul de a plăti pentru o astfel de comoditate, iar, pe de altă parte, nu este creat un cadru stimulativ pentru participarea acestora la educație. Deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor participării la educație sau crearea unui „cont pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2006), „Elemente ale strategiei românești privind educația și învățarea de-a lungul întregii vieți”, în L. Șoitu (coord.), Conferința internațională „Legislație și context în educația adulților”, Institutul European, Iași, 2006. Schifirneț, C. (1997), Educația adulților în schimbare, ANUP, Editura Fiat Lux, București. Stanciu, I.Gh. (1977), O istorie a pedagogiei universale și românești până la 1900, Editura Didactică și Pedagogică, București. Șoitu, L. (coord.) (2003), Instituții de educație a adulților: atribuții și competențe, Editura Spiru Haret, Iași. *** (1968), „Educația adulților - Cercetare științifică și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
implicit, răspunsurile); ca urmare, și tabla axiologică a fiecăruia dintre noi se personalizează tot mai sugestiv. Și pentru că umbrele reci ale vieții sunt mai opresive, iar viața este oricum prea scurtă, mulți adulți realizează că nu-și mai pot permite luxul lipsei de autenticitate. Important de menționat este faptul că, în limba japoneză, cuvântul sonen („maturitate”) sugerează indubitabil o perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie să seducă prin umanitate și să stimuleze umanitatea.1 În volumele pe care le-a publicat 2, Alexa Visarion se apleacă asupra spectacolelor proprii și asupra reprezentațiilor confraților săi cu responsabilitatea celui care, marcat de erudiție, nu-și permite luxul de a eluda aspectele abia vizibile ale realității scenice. Și asta în măsura în care, ne dă de înțeles autorul, formele, evidențele sunt la îndemâna tuturor, în timp ce acel "ceva" care unește așteptările spectatorului și jocul actorului, opera și execuția ei într-un cuvânt "vraja
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Merei, Emanuel Petran, Miron Maxim, Andreea Papp. "Pentru a descrie personajul Necunoscutei, pe care îl interpretez, aș folosi replici din text. Vine din altă lume, dintr-o lume oarecum superficială, o lume în care valorile sunt răsturnate și obișnuită cu lux, obișnuită cu o parte a vieții superficială cum spuneam, se întâlnește cu acest profesor Miroiu undeva la țară și descoperă alte valențe reale, dar imposibile", povestește actrița Ramona Dumitrean. Tânărul Matei Rotaru îl joacă pe profesorul Miroiu, personaj pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe piață și Ceaușescu introdusese în ultimii ani, în vederea economisirii combustibilului, circulația alternativă a vehiculelor, în funcție de numărul lor de înmatriculare: o săptămână cele cu soț, o săptămână cele fără soț. Căldura, lumina, hrana, bunurile de larg consum, transportul deveniseră un lux și preocupări de bază comune ale tuturor românilor. Mijloacele de comunicare în masă erau aservite regimului și pătrunderea informației din afară era penalizată și controlată. Ziarele prezentau doar documentele și discursurile oficiale, televiziunea transmitea câteva ore seara, din care majoritatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai ales, cum să o facă. Desigur, această metodă din urmă, deși mai complexă și cronofagă, reunește cele mai multe sufragii. Din păcate, în România este dificil de generalizat, datorită politicii medicale găunoase, care tratează prezența psihologului în echipa medicală ca un lux extravagant, incompatibil cu penuria financiară în care se zbat spitalele românești, de prea mulți ani. Având în vedere trena sumbră care acompaniază încă diagnosticul de cancer sau HIV/ SIDA, prezența psihologului în proximitatea unor pacienți afectați de aceste maladii este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cerebrală, ilustrată prin criteriile standard (traseu electroencefalografic plat, inexistența reacțiilor la nivelul trunchiului cerebral și absența irigării sangvine a creierului). în pofida sistării totale a activității cerebrale, Pam a trăit un NDE amplu și tulburător, pe care l-a relatat cu lux de amănunte după ce și-a redobândit sănătatea. Dar surprizele nu se opresc aici, întrucât pacienta a colectat și o multitudine de detalii tehnice din timpul operației, ușor de validat prin confruntarea cu amintirile personalului medical care a asistat-o. Experiențele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
inc]lcat]. De exemplu, poate c] nu ar trebui s] furi, dar cineva a c]rui unic] surs] de hran] pentru familie este furtul ar trebui s] fure, mai ales dac] ar fură de la oameni bogați care tr]iesc în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum ar putea acel om s] își văd] familia murind de foame în timp ce el își repet]: „Le-aș putea procura hran] dac] aș fură, dar nu este bine s] furi”. La
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s, Business Club, Cercul celor 30, Clubul L (pentru doamne), Clubul Bois de Boulogne. Și mai amuzant (amuzant pentru noi, cei de la porțile Orientului) pare evantaiul de stabilimente care deservesc rafinatele gusturi ale clanului politocrat: case de modă, frizerii de lux, terenuri și săli de sport, stațiuni speciale de cură balneară și... și... institute de înfrumusețare. Ei, da, luînd act și de această ultimă bolgie a fabricării politocratului, nu mi-am putut reprima reacția, de altfel cu totul firească privind politocratura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]