9,631 matches
-
șaizeci, nu se „rezuma” doar la a ne publica textele și a obține sufragiul criticii și al publicului. Și, mai ales, că noi, scriitorii români, aflați unde ne aflăm și În ciuda tuturor majorelor, imprevizibilelor și brutalelor impedimente de istorie sau mentalitate, limbă sau geografice, avem dreptul și suntem capabili de a exprima, aborda, temele mari nu numai ale comunității În mijlocul căreia ne-am născut și „datorită” căreia am fost „posibili”, dar și capabili de un gând și o expresie europeană și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
atât „valoarea”, pe care, de bine-de rău, o indică și antumitatea și vocile ei autorizate, critice, mai ales dacă această confirmare de critică și de public trece granița mai multor decenii și a mai multor promoții umane de gust și mentalitate. Nu, ci valoarea „rezistentă, absolută”, cea care desfide nu numai schimbările de gust și de opinie critică, dar și timpul! Timpul, marele căpcăun a 99% din toate producțiile artistice, care, ca și viața, distruge cu Înflăcărare și un discernământ „al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ceea ce ar aduce o „schimbare” În habitudini și, mai ales, În concepțiile și reflexele mentale sau profesionale, propunând o altă optică asupra lumii, a istoriei sau a valorii. Și, marii, cu adevărat marii creatori, cei ce traversează generațiile și gusturile, mentalitățile, trebuie să facă nu numai dovada unui talent viguros și a unei pregătiri profesionale ieșite din comun, dar trebuie să posede și acel „curaj moral”, die moralität de care vorbește Nietzsche adesea, care se referă nu la etică, ci la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și oricine ar fi el, cult agravat mai ales de influența americană, nație care a câștigat două războaie europene și care s-a profilat azi ca singura, efectiv marea putere mondială. Revoluțiile cele mari, adevărate, care au schimbat instituțiile și mentalitățile au fost făcute de tineri, cea franceză, mai ales (de fapt „cele franceze”!, deoarece s-au Înșiruit mai multe Într-un secol - de la ’89, la cele din ’30, ’48 și ’70!Ă, dar și cele eșuate, cum a fost cea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de Europa, În timp ce țările vecine cu noi, de la Nord, mai ales, „comuniste” și ele, dând aparența unei servituți pro-moscovite, Începuseră deja din deceniul opt legături economice și culturale cu Vestul, căderea zidului de la Berlin găsindu-i oarecum pregătiți, măcar În mentalitate, nemaivorbind de rădăcinile lor mai vechi cu civilizația occidentală, prin structurarea lor istorică În imperiul Austriac, Cehoslovacia și Ungaria, sau prin puternica Biserică Catolică, În toate trei, dar care, mai ales În Polonia, a creat fenomene spectaculare de opoziție și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
primul rând prin această amintită „sufocare a Centrului”, prin „năvălirea”, la propriu, a sute de inși dezrădăcinați pe culoarele unei capitale care Încerca, de puțină vreme, să imite metropolele mari apusene, nu numai În clădiri și instituții, dar și În mentalitate. Or, pentru o țară ca România care, după exemplul Franței, s-a organizat statal pe un model centrist, distrugerea, detracarea Bucureștiului e gravă și ea durează până azi, iar semnele se văd chiar și În mass-media și la televiziunile publice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nu, după aproape două decenii, nu mai trăim În anarhie - acea anarhie oarecum firească după prăbușirea unor mari structuri sociale și instituționale; suntem poate, Încă o dată, În zorii unei alte „uniri naționale”, când se Încerca instalarea unor instituții și noi mentalității, de tip apusean - și primul care a Început-o a fost regele Carol I, cu asistența lui Brătianu! -, dar, mai ales, unirea cu tot ceea ce ea Însemna la modul festiv, sărbătoresc, dar și dramatic: Încercarea, efortul și lupta atâtora pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care clamează fără osteneală că Românii suferă de acel sindrom al primitivismului care se exprimă prin incapacitatea de a „continua” - În fond, incapacitatea de a avea și a se baza pe ceea ce numim Tradiție - conservarea dinamică a reflexelor, personalităților și mentalităților care ne-au ajutat „să fim” și să rezistăm timpului și istoriei. Da, libertatea socială ne-a adus și acest „dar otrăvit” de a ne regăsi Încă o dată „la Începuturi”, ce erau, chiar și atunci, la „izvoarele lor”, În ’918
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ea mă arunca precoce În „luptă”, scoțându-mă cu o mână viguroasă din cețurile și clișeele vârstei, pregătindu-mă pentru lupte reale. Și cea mai „reală” dintre aceste lupte urma să fie „creația”! 5 Noi, bătrânii, În societatea și În mentalitățile de azi, suntem un fel de cetățeni de categoria a doua, dacă nu un fel de paria! Aproape victime „ideale”, În unele cazuri, și acest cult al tinereții ce exclude orice alt fel de valori, idealizând-o, Îngrămădind asupră-i
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
evoluție a unui tinerel născut În Nordul țării și care și-a consumat o parte a copilăriei și a tinereții În Banat; o zonă geografică din care veneau Mama și bunicile sale care l-au crescut, dar cu care, cu mentalitatea sa - atât de splendid, de pitoresc răsfrântă În prozele prietenului meu Sorin Titel, pe care l-am ajutat să devină bucureștean! -, nu s-a impregnat niciodată. Banat, regiune populată de oameni gospodari și harnici, buni, foarte buni Români și plini
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
calitate care asigură rezistența În timp a unei clădiri, a unui efort, a unui proces, a unui fenomen, a unei viziuni?!... Nu știu, nu știu!... Timpul, Încă o dată, o va arăta, ca și caruselul nu rareori schimbător al gusturilor și mentalităților care, se pare, nu iartă pe nimeni, cu oricâtă aroganță sau siguranță de sine ai păși pe arena publică a creației, a expresiei individuale Într-una din puținele zone majore În care Îi este „permis” omului social și gânditor să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de „micul Paris“! Olivia Manning Îi vede pe bucureșteni drept un fel de țărani, unii dintre ei țărani autentici, alții Îmbrăcați În haine de oraș. O lume fluidă, nesigură, unde lucrurile nu prea sunt luate În serios. Pentru scriitorul francez, mentalitatea cu totul neoccidentală ar fi mai curând o calitate, lecția pe care românul o oferă occidentalului: adaptabilitatea, indulgența, optimismul, trecerea nepăsătoare prin istorie. Exact ceea ce o irită pe scriitoarea britanică! Până la urmă, rămâne faptul că românii sunt percepuți ca fiind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și acum, tot ca țară de frontieră, În interiorul ei. Această permanentă situație de „frontieră“ a avut două efecte complementare și contradictorii. Pe de o parte, un anume grad de izolare, receptarea atenuată a diverselor modele, perpetuarea structurilor tradiționale și o mentalitate atașată de valorile autohtone. Pe de altă parte, dimpotrivă, extraordinara combinație de infuzii etnice și culturale venind din toate direcțiile. România este o țară care a asimilat, de la o epocă la alta, sau diferențiat În funcție de regiuni, elemente turcești și franceze
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
astăzi seamănă mai bine cu englezii (deși sunt foarte diferiți de ei) decât cu dacii și cu romanii. Cu aceștia din urmă nu mai seamănă deloc: sunt popoare care au trăit acum două mii de ani, având o cu totul altă mentalitate și un alt mod de viață decât noi, cei de astăzi. Este foarte corectă remarca lui Marc Bloch, care cita un proverb arab: <endnote id="7"/> Disputa În jurul continuității Cât ar fi de complicate originile românești, ele par de-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Între care Mircea Eliade și Emil Cioran), legionarismul și-a Încheiat cariera În teroare și sânge.<endnote id="22"/> În ansamblu, România Înclina spre dreapta. Era o lume predominant rurală, În sens atât real, cât și simbolic, iar țăranul, cu mentalitatea lui de mic proprietar, nu se lasă ușor tentat de ideologiile de stânga. Paradoxal, chiar stânga românească avea reflexe de „dreapta“. Este cazul „poporanismului“ Înaintea Primului Război Mondial și al ideologiei țărăniste În perioada interbelică. Idealul proclamat era rural, nu citadin: o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
avut satisfacția să-i vadă pe alții cum coboară. Cât despre democrație, majoritatea românilor nu știau prea bine ce Înseamnă. Dimpotrivă, se manifestase Întotdeauna un soi de respect amestecat cu teamă În fața autorității. Comunismul a profitat din plin de această mentalitate paternalistă. Cert este Însă că și asaltul comunismului asupra societății și culturii românești a fost de o brutalitate extraordinară. Mai Întâi, România a fost tratată fără menajamente, ca țară Învinsă. Apoi, liderii comuniști care au ajuns la putere veneau din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mulți). Românii, ca și nord-coreenii, au făcut doar un ultim pas. Sistemul Închis, cu decizii luate În grup restrâns, la vârf, permitea și aproape Îndemna la asemenea alunecări. În România a contribuit, desigur, și o atitudine mai veche decât comunismul: mentalitatea paternalistă, respectul — parcă de la sine Înțeles — acordat celui care se află deasupra celorlalți. La acestea s-a adăugat și zdrobirea, mai necruțătoare ca oriunde, a tuturor structurilor autonome: amalgamarea românilor Într-o masă lipsită de voință. Stilul Ceaușescu Nimic n-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
făcut ceea ce sunt astăzi. Elita este recentă, În măsură covârșitoare. Chiar nemulțumiți de abuzurile comunismului, majoritatea românilor s-au desprins greu de singurul sistem la care se puteau raporta. Cea mai gravă moștenire este cumplita dereglare a structurilor și a mentalităților. O economie aproape complet etatizată sau „colectivizată“, cu randament scăzut și cu un profil neadaptat necesităților pieței. Invazia autorității politice În toate compartimentele vieții. O societate obișnuită ca Puterea să comande și să ofere, mult puțin, ce și cum crede
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
atunci când un țigan era implicat Într-o infracțiune sau o crimă, nu se uita să i se specifice apartenența etnică (ceea ce nu se Întâmpla În cazul altora). Între timp, televiziunea a renunțat la asemenea discriminări; ele rămân totuși prezente În mentalitatea și comportamentul multor români. România este Încă o țară În care predominante rămân valorile masculine (și la acest capitol, cu o anume Întârziere față de evoluțiile occidentale). Tradiția românească este totuși aceea a unei relative „autonomii“ feminine; În viața socială, femeia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și simbolul național! Și sub acest aspect, lucrurile Încep să se schimbe; din 2005 Încoace, protecția mediului pare să devină mai eficientă, stimulată de exigențele Uniunii Europene. Pe lângă condițiile materiale, sunt de schimbat În România — poate chiar În primul rând — mentalitățile. Ele sunt de altfel În plină evoluție: nu avem de-a face cu un tablou static. Modelul occidental pătrunde prin nenumărate căi În mediul românesc. A contat foarte mult și deschiderea deplină a frontierelor spre spațiul Schengen, Începând din 2002
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și de a nu persevera În aplicarea lor. Rigoarea, disciplina și perseverența nu au fost chiar primele lor calități: este ceea ce-i separă mai profund de tipul occidental de civilizație. Fără a-și pierde sufletul, românii au de făcut, În mentalități și comportamente, măcar un pas spre Occident. România are nevoie de Europa, fiindcă numai În cadrul european Își poate afla stabilitatea și dezvoltarea. Dar și Europa are nevoie de România. Latini, dar ortodocși, tentați de Occident, dar nu mai puțin atașați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
iunie 1990: Mihnea Berindei, Ariadna Combes, Anne Planche, Roumanie, le livre blanc. La réalité d’un pouvoir néo-communiste, Paris, 1990; ediție românească: România, cartea albă (13-15 iunie 1990), București, 1991. O interpretare a sistemului politic, a propagandei, a reprezentărilor și mentalităților În primii ani după revoluție, la Alina Mungiu, Românii după ’89. Istoria unei neînțelegeri, București, 1995. Teza de doctorat, nepublicată, a politologului francez Jean-Jacques Sonny Perseil, Le factionnalisme partisan. Étude de cas: les organisations politiques libérales roumaines, Université Paris I
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ne străduim, să-i ducem mai departe moștenirea; dar sunt piedici ale unor oameni meschini. Totuși nu ne lăsăm bătuți. Dragă domnule Dimitriu, umblând deunăzi prin cele hârțoage ale mele, căutând ceva, dau peste anexatele hârțoage, care, poate, interesează pentru mentalitatea, atmosfera, care era odată la Flt. Oprește ceea ce socotești mata de cuviință și, restul, În foc. D-na Ungureanu se plânge, că-i scrii prea rar. I-am răspuns, că aceasta e și plângerea mea, dar că se explică prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vine rândul imediat după letoni. Vorbesc despre situația unei culturi de frontieră, care se încăpățânează să-și conserve autarhia, fără a-și valorifica din punct de vedere estetic marginalitatea. Spun că în Moldova, deși ne-am câștigat libertatea de expresie, mentalitățile sunt departe de a se fi schimbat, ceea ce se reflectă și în dihotomiile din câmpul literaturii. Sunt întrebat despre relațiile noastre cu literatura română, „care este scrisă în aceeași limbă, nu-i așa?“ Moderatorul spaniol, evident, cunoaște „secretul” identității moldovenești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pune anumite întrebări. Valoarea creației lui Brâncuși este proiectată în universalitate, acolo unde multe dintre achizițiile specificului nostru național ezită să se resoarbă, nu numai din lipsa unor „căi de acces” furnizate de marile spirite, cât mai ales din cauza unei mentalități de autarhie politică și culturală greu de dislocat. Tot aici, în atelier, sunt și câteva instalații electronice și video, computere cu informații despre Brâncuși și despre prietenii săi de la Paris. Unui vizitator grăbit și mai puțin cunoscător al biografiei sculptorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]