8,525 matches
-
care trăiesc separat de civilizație și care nu au contact cu lumea exterioară. Originea lor nu este foarte clară. Primele triburi se pare că au ajuns aici la sfarsitul ultimei ere glaciare. Urme ale brazilienilor nativi datează din perioada de după migrația Asiatică. Brazilienii nativi nu au lăsat prea multe dovezi arheologice. Chiar și așa, climatul și solul acid ar fi distrus aproape orice urmă a materialului cultural, incluzând lemne și oase. Nu se cunosc multe despre istoria acestei regiuni înainte de anul
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
otomană a fost însoțită de represalii brutale și jefuiri, determinând mulți sârbi - inclusiv pe Arsenije al III-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe - să fugă împreună cu austriecii. Acest eveniment a fost imortalizat în istoria sârbă drept "Velika Seoba" sau "Marea Migrație". Tradiția spune că s-a datorat unui uriaș exod de sute de mii de sârbi refugiați din Kosovo și Serbia proprie, care a lăsat un vid umplut de un șuvoi de albanezi imigranți. Însuși Arsenije a scris un număr de
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
și romano-catolice și întrunirile lor au avut de suferit, datorită nivelului mare de impozit. În jurul secolului al XVII-lea, în care existau dovezi ale creșterii vizibile a populației albaneze, inițial în Metohia. Se susținea că acest lucru a fost rezultatul migrațiilor din sud-vestul provinciei (de exemplu, Albania modernă) și emigranții au adus religia islamică odată cu venirea lor. O dovadă sigură a migraților: mulți albanezi din Kosovo au numele de familie caracteristic locuitorilor din regiunea de nord a albanezilor din Malësi. Cu
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
rarefiată. Limita nordică a arealului se află la 65° lat. N (conform altor surse — 75° lat. N). Odinioară, balenele pătrundeau și în apele mărilor Mediterană și Baltică. Preferă apele de litoral și de șelf, ieșind în largul oceanului doar în timpul migrațiilor. Balenele cu cocoașă din emisfera nordică se țin mai aproape de țărm în timpul acestora. Grupurile de balene cu cocoașă migrează atât local — în căutarea hranei — cât și sezonier, odată cu schimbarea anotimpurilor. Își petrec sezonul cald în zonele reci și temperate, iar
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cât și sezonier, odată cu schimbarea anotimpurilor. Își petrec sezonul cald în zonele reci și temperate, iar cel rece în apele subtropicale și tropicale, pentru reproducere. Conform cercetărilor, balenele cu cocoașă iernează în ape cu temperatura de 21,1-28,3°C. Migrația durează, de obicei, până la două luni; cea mai rapidă migrație înregistrată vreodată a durat 39 zile — de la capătul sud-estic al Alaskăi până la Hawaii. De regulă, balenele parcurg până la 8.000 km în timpul unei migrațiuni, ceea ce le face unele dintre mamiferele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în zonele reci și temperate, iar cel rece în apele subtropicale și tropicale, pentru reproducere. Conform cercetărilor, balenele cu cocoașă iernează în ape cu temperatura de 21,1-28,3°C. Migrația durează, de obicei, până la două luni; cea mai rapidă migrație înregistrată vreodată a durat 39 zile — de la capătul sud-estic al Alaskăi până la Hawaii. De regulă, balenele parcurg până la 8.000 km în timpul unei migrațiuni, ceea ce le face unele dintre mamiferele migratoare cu cea mai mare distanță parcursă în timpul călătoriilor. Urmărirea
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
km în călătoria lor. Este interesant faptul că în aceleași ape ale Costa Ricăi iernează populațiile de balene cu cocoașă ale emisferei nordice, astfel încât acesta este unicul loc în care se pot întâlni populații din ambele emisfere. An de an, migrațiile au loc într-o ordine prestabilită. La sfârșitul toamnei, primele pornesc spre sud mamele cu pui alăptați, care se deplasează cel mai lent. După ele pleacă balenele tinere, masculii adulți, femelele neînsărcinate și, în sfârșit, femelele gravide. La sfârșitul iernii
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
au loc într-o ordine prestabilită. La sfârșitul toamnei, primele pornesc spre sud mamele cu pui alăptați, care se deplasează cel mai lent. După ele pleacă balenele tinere, masculii adulți, femelele neînsărcinate și, în sfârșit, femelele gravide. La sfârșitul iernii migrația are loc în aceeași ordine, dar în sens opus. Totuși, nu toate balenele cu cocoașă migrează sezonier. De exemplu, în 1995, la țărmul estic al au rămas să ierneze câteva femele. În oceanul planetar au fost definite 3 populații izolate
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Panama, Peru, Polonia, Rusia, Samoa, Samoa americană, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, insulele Solomon, Sri Lanka, SUA, Svalbard, Tanzania, Tonga, Vanuatu, Venezuela, insulele Virgine. Balenele cu cocoașă sunt animale de coastă și ies în larg numai în căutarea hranei și în timpul migrațiilor. Uneori intră în golfuri. În timpul iernării, mamele cu pui stau mai mult în apele de mică adâncime decât ceilalți indivizi. Balenele cu cocoașă nu au un teritoriu de viețuire bine definit, însă unii indivizi și anumite grupuri se întorc în
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene, săriturile sale deasupra apei atrăgând atenția
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
1973-98, a fost întocmit un album fotografic cuprinzător al populației nord-atlantice de balene cu cocoașă. Un proiect similar a luat start în 2004 pentru indivizii Pacificului de Nord. Balenele cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cel puțin o săptămână, au fost semnalate în apele Alaskăi și ale golfului Maine, însă acest lucru reprezintă, de fapt, o excepție din legitate. După toate aparențele, indivizii oricărui grup nu sunt legați înde ei prin legături de rudenie. În timpul migrațiilor și în regiunile de reproducere balenele cu cocoașă se află în grupuri de câte 2-15 indivizi (cel mai des 3-5), dar călătoresc și fără companie. Femelele cu pui sunt deseori escortate de câte un mascul adult. Aceste „escorte” sunt și
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
000 Hz și poate apărea din cauza agresivității între indivizi. Bioacusticul australian Michael Noad a descoperit, în 1996, că balenele cu cocoașă pot prelua cântece de la alte grupuri, atunci când se amestecă în timpul verii. Datorită cântecelor specifice, zoologii pot determina traseele de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna cântecele masculilor se termină cu conflicte. Balenele scot sunete melodioase și în afara perioadei de reproducere, ceea ce ar demonstra rolul lor în comunicarea cotidiană sau în ecolocație. Cercetări recente asupra cântecelor balenelor au
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
și păduchele-balenei ("Paracyamus boopis", "Cyamus elongatus"). Unii paraziți (viermii cilindrici din specia "Ogmogaster ceti", de exemplu) sunt comensali specifici balenei cu cocoașă. Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
din Kuban din nordul Caucazului (între valea râului Kuban și Marea Azov). În acele vremuri regiunea de stepă respectivă, asupra căreia Imperiul Rus câștigase controlul în 1784, era foarte slab populată Cei 25.000 de cazaci care au participat la migrația spre Kuban, rebotezați „Armata Mării Netre”, s-au mutat din Ucraina în noile teritorii în perioada 1792 - 1794. La început, cazacii au păstrat tradițiile din Zaporijia, cum era de exemplu alegerea democratică a atamanilor și consilierilor acestora, dar, cu timpul
Cazaci de la Marea Neagră () [Corola-website/Science/318621_a_319950]
-
(n. 4 noiembrie 1980, Constanța) este un diplomat de carieră român. Specialist în Lumea arabă și migrație, a predat cursuri la Universitatea din București și Institutul Diplomatic Român. Pe parcursul carierei sale a militat pentru drepturile românilor din diaspora și păstrarea limbii, culturii și identității românești în afara granițelor. Din 17 noiembrie 2015 până la 7 iulie 2016, a fost
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
în 2003 Austin College din Texas, Statele Unite ale Americii, cu o diplomă de licență în Studii Internaționale iar în 2005 a obținut o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare de la Universitatea Warwick, Marea Britanie. a absolvit cursuri post-universitare cu specializarea Migrație Forțată și Studii asupra Refugiaților la Universitatea Americană din Cairo (2006) și are un doctorat în științe politice acordat de Universitatea din București (2009),tema dizertației fiind "Naționalismul arab modern și identitatea islamică după 1987". Interesele sale academice includ Lumea
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
în funcția de ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, la 17 noiembrie 2015, în cadrul guvernului Dacian Cioloș. Înainte de a intra în diplomație a lucrat în Egipt la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) și la Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) în Cairo. Stoenescu a lucrat de asemenea pentru prestigioase publicații și ziare din România, Statele Unite, Marea Britanie, Egipt, Liban și Republica Moldova. A fost voluntar și coordonator de proiecte pentru organizații non-guvernamentale precum African Hope în Egipt, în Statele Unite a lucrat
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
în aplicare un program impresionant de ucrainizare. Dezvoltarea rapidă a sistemului de învățământ în limba ucraineană a dus o creștere spectaculoasă a gradului de alfabetizare a ucrainenilor, în special în regiunile rurale. Odată cu acest proces a avut loc o masivă migrație a populației rurale spre orașe, care au suferit la rândul lor un proces profund de ucrainizare, atât din punct de vedere al compoziției etnice cât și din punct de vedere cultural. A avut loc o adevărată explozie culturală, apărând noi
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
V. Stalin a primului plan cincinal („piatiletka”). Industrializarea a adus transformări sociale și economice dramatice în societatea tradițională agricolă ucraineană. În timpul primului plan cincinal, producția industrială a Ucrainei a crescut de patru ori. Industrializarea a avut ca rezultat și o migrația masivă țăranilor spre orașe. Procentul populației urbane a crescut în Ucraina de la 19% la 34%. Țăranii, care reprezentau din punct de vedere demografic coloana vertebrală a națiunii ucrainene, au plătit un preț mare în timpul industrializării socialiste. Pentru satisfacerea nevoii crescute
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
un filon indo-european. Așezand pe 3 coloane cuvinte din dicționar corespunzatoare limbii române, latine și sanscrite, Dulcu ne arată apropierea fondului nostru etimologic de limba sanscrită, mai mult decât de limba cotropitorilor romani. Teoria se pierde în negura timpurilor, în migrația lui Rama, plecat de pe meleagurile hiberboreene (prin Tărtăria, via Summer), pe meleagurile Indiei de astăzi. Prin migrația indo-europeana, limba latina, provenind din acest filon, s-a întors, după al doilea război dacic, pe meleagurile noastre. Extrase din ultima revizie au
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
ne arată apropierea fondului nostru etimologic de limba sanscrită, mai mult decât de limba cotropitorilor romani. Teoria se pierde în negura timpurilor, în migrația lui Rama, plecat de pe meleagurile hiberboreene (prin Tărtăria, via Summer), pe meleagurile Indiei de astăzi. Prin migrația indo-europeana, limba latina, provenind din acest filon, s-a întors, după al doilea război dacic, pe meleagurile noastre. Extrase din ultima revizie au apărut în serial în revista „Știință și tehnică” numerele 10 și 11 din 1991. După moartea sa
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
o flacără transformă totul în cenușă, îi macină ființa dar nu și sensul existenței: Prin foșnete se aude pasul de zeu/... /Bulgăr de lut către singurătate. Mâine cântecul acesta va fi un ecou al locurilor natale și ale copilăriei, al migrației vârstei. Scrutările interioare profunde caracterizează acest al treilea volum (Numai un murmur/Curat și pierdut/ Te va face să bănui/ Părerea ce ni s-a născut), doar mugurii grădinilor mai au glas într-un azi în care tragicul are o
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
recensământul din 1 ianuarie 2010. În 2008, populația a scăzut cu 121.400 de persoane, sau cu -0.085% (în 2007 - cu 212.000, sau 0,15%, iar în 2006 - cu 532.600 de persoane, sau 0,37%). În 2008, migrația a continuat să crească cu un ritm de 2,7% cu 281,615 emigranți care soseau în Federația Rusă, din care 95% au venit din țările CSI, marea majoritate fiind ruși sau vorbitori de limbă rusă. Numărul de emigranți din
Demografia Rusiei () [Corola-website/Science/316292_a_317621]
-
secolele XVI-XVII). Astăzi mai există în limba maghiară circa 30 de cuvinte din limba turcă, dintre care "bogrács" „ceaun”, "dívány" „divan”, "kávé" „cafea”, "kefe" „perie”, "pamut" „bumbac”, "papucs" „papuc” etc. Ungurii au ajuns în contact cu slavi încă din perioada migrației, când se găseau la nord de Marea Neagră. Atunci au intrat în limba maghiară cuvinte rusești vechi precum "tanya" „sălaș” și "zátony" „banc de nisip”. Cele mai multe cuvinte slave au fost împrumutate în primele două secole de după așezare, de la slavii găsiți pe
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]