9,631 matches
-
un vajnic apărător al sus-numitei moralități, indiferent de unghiul de abordare (perspectiva privată, tradiționalist-religioasă, transmisă din străbunică în bunică, sau cea a discursului public, revoluționar, poststalinist și puritan). Aceasta explică denumirea - universal acceptată - de „moartea pasiunii“ și încercarea disperată a nenumărate amante și soții să facă rost de chiloți de la pachet, veniți din subsolurile Prisunic-ului parizian, triste imitații sintetice de mâna a șaptea ale fanteziilor mătăsoase de la etajele inaccesibile ale modei europene. Lucrurile nu se opresc însă aici. Cele de mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mașina la șosea, fazani braconați și porci tăiați pe ascuns, riguros împărțiți pe jumătate între făptași. Laptele la pungă și pâinea neagră rotundă, doar la Suceava, în vacanță (la Focșani nu existau), cumpărate cu pile de la magazinul Arini, intervenții și nenumărate conversații despre copii, borșuri și zarzavaturi. Fragi cu smântână și mămăligă. Gem de prune cu smântână și mămăligă. Dar și scaunele de bucătărie cu gaură, o parte a mecanismului cu care toată familia depăna lână, deșirând fuste, veste și pulovere
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în operațiile îndelungate și în primul an de facultate, când făceam armată. Am rămas, din experiența asta, și cu un gust - combinat cu lipsa de aer, setea, mirosul de penicilină și rivanol - pentru romanele polițiste și cele de aventuri. Printre nenumăratele ritualuri intraspitalicești se petrecea - în jurul după-amiezii târzii - unul mai special: după siestă și puțin înainte de tratamentul de seară (căci toată lumea făcea preventiv antibiotice, la fel cum - aveam să constat mai târziu - în orice operație încheiată se vărsau înainte de sutură flacoane
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Și admițând că scrierile originale au fost scrise pe baza unor indicații Divine, cine a văzut în original aceste scrieri? Oricât de slab la minte ai fi, tot ar trebui să înțelegi că aceste scrieri au ajuns la noi după nenumărate transcrieri și traduceri, fiecare cu particularitățile sale. Biserica Ortodoxă nu face decât să transmită fără discernământ niște texte culese de pe undeva, eventual cu anumite interese și prezentate drept ,,Biblie” ! Istoric vorbind, se știe din documentele rămase că au fost împărați
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
sași ce veneau victorioși cu înscrisul, Diploma de Donațiune dela regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
9 câble ovăz și 3 care cu fân». Aceștia erau desigur prietenii de chef și de trai pe spatele iobagilor din satele făgărășene, care-l cercetau pe Măria Sa baronul, rătăcit între barbarii Valahi. Și lucrarea lui Ștefan Meteș dă încă nenumărate exemple de metode de spoliere a iobagului transilvănean, din Iași, din Scorei, Bucium, Copăcel, Dejani, Lisa, Mărgineni, Netot, Ohaba, Pojorta, Șinca, Vad și altele. Dar cu toate că viața aceasta iobăgească era plină de greutăți și griji zilnice întru binele domnilor seniori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
contactul cu natura. Moluște: Melcul, Bourelul (Helix pomatia L.), Melcul șerpos (Arion empiricorum Fer.), Melcul de frunze (Limax agrestis L.), și Melcul de baltă (Limnaeus stagnalis O.Fr.Müll.) Apoi din clasa Artropode avem de a face în zonă cu nenumărate specii de Insecte , din care prezentăm câteva: La familia Diptere întâlnim: Muscoiul (Caliphora vomitoria L.), Tăunul (Tabanus bovinus L.), Bâțanul (Culex papiens L.), Musca verde (Lucilia Caesar L.), Cârcelul (Melophagus ovinus L.), Musca calului (Gastrophilus equi Fabr.), Strechea oilor (Oestrus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sub dezvoltate cu cel puțin doi la sută pe timp de zece ani. S-au înregistrat peste 35 de milioane de mutilați de război. Despre acest război s-au scris numai până în 1988 peste 5000 de titluri de cărți în nenumăratele limbi ale globului. Țara noastră a fost nevoită să participe cu peste un milion de ostași din care un număr de peste 600.000 șiau lăsat osemintele în toate punctele cardinale ale Europei, cam 450.000 în răsărit și peste 169
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru aceasta nu e nevoie ca povestirile să fie la persoana I. Nu este vorba aici de nici o strategie de tipul transcrierii pe dos a avertismentului „orice asemănare cu persoane și fapte reale este pur întîmplătoare“ (s-a făcut de nenumărate ori chestia asta). Personajele din relatările mele sînt reale, iar faptele lor, deși uneori pare puțin verosimil, s-au întîmplat aievea. Cîndva, Andreea Deciu, fosta mea colegă de facultate, îmi reproșa că „povestirea cu schija e marqueziană“ și aducea un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
luată după Remedios (care mînca pămînt). Povesti rea o fi fiind marqueziană sau altfel, dar soră-mea chiar mînca găinaț cînd era mică - ce să-i fac ? E adevărat, relatarea unor întîmplări reale cu personaje reale poate să-ți aducă nenumărate neplă ceri. Unii cred că, printre acestea, ar mai fi vorba și de ceva plăceri. Așa a fost maică-mea, care, după ce am publicat textul cu schija, s-a dus la Nenea Dode și i-a spus, radioasă, că fiul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
înșelasem atunci cînd gîn deam că pentru lucrul ăsta trebuie o pregătire serioasă. Cu toate acestea, autorul meu anonim (lipsind coperta și primele pagini, nu-i știam nici numele) expedia toată filozofia în cîteva rînduri. Am citit următorul fragment de nenumărate ori : „Rogerios dă următoarea prescripțiune pentru săruturi : se pune o mână sub bărbia fetei și cealaltă la cap puțin mai sus de ceafă, executându-se în același timp o elegantă sărutare“. Asta era tot. Nu știam cine era Rogerios, dar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
călcau apăsat, fără să se privească, cu chipurile împietrite, cu luciri de oțel în ochi, îndreptîndu-se hotărît spre leagăne. La un mo ment dat, glasul bărbatului mai mare se auzi rostind aceeași întrebare pe care celălalt o mai auzise în nenumărate rînduri. Cu un gest sigur, primul întinse brațul, așa încît pe inelar se putea zări o extraordinară verighetă ; metalul galben străluci scurt, cu clinchet. Celălalt făcu un gest care însemna „se-nțelege !“. Apoi își continuară mersul în tăcere. Cînd o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unde ajungea ea cu capul. Daniel se lăsa iarăși în voia ei, pînă cînd ajungea din nou să se plictisească și încerca să plece. Tentativele îi rămîneau însă nefructuoase - bunica îl prindea din cînd în cînd (și pentru asta folosea nenumărate strategii), iar atunci cînd o făcea voia să profite de situație. într-un tîrziu, îmbrățișările slăbeau treptat, dar asta nu însemna că Daniel era liber : bunica îi ținea o mînă între mîinile ei și, după ce i-o săruta îndelung, îl
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
rabat calității scriiturilor lor. Drumul de câteva ore cu trenul personal, ce merge fără grabă, cu multe opriri în haltele și stațiile aflate la mici distanțe între ele, îi permite profesorului, îndrăgostit de priveliștile familiare, ce l-au încântat în nenumăratele sale deplasări acasă, să mediteze și să-și contureze forma finală a volumului nedefinitivat. În vagonul necompartimentat, cu bănci îmbătrânite, incomode și murdare, soarele pătrunde anevoie prin geamurile încețoșate de fumul și praful ce le-au acoperit. Călătorii, puțini la
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
compunerea unor scrisori cât mai sentimentale care să meargă la inima adresantei. Corespondența cu Mărioara era una din dulcile poveri care îi consuma o bună parte din timpul dedicat gândurilor și trăirilor idilice. O săptămână întreagă dura alcătuirea scrisorii în nenumărate variante până ce aceasta căpăta conținutul dorit. Două săptămâni aștepta nerăbdător răspunsul. Între expedierea misivei și primirea răspunsului timpul se scurgea cu încetineală și nerăbdarea devenea tot mai mare pe măsură ce se apropia sorocul. Cu inima palpitându-i de bucurie, citea scrisoarea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
civilizație lucrase cu atâta râvnă, cu alte cuvinte el însuși să steie față și să contribuie la distrugerea a tot ce a clădit. Până în preajma Unirii principatelor, viața Iașului e un șir aproape neîntrerupt de suferințe. Ars și pustiit de nenumărate ori, decimat de ciumă și de holeră, cotropit de turci, de tătari, de poloni, de ruși, el nu mai poate organiza nimic durabil. Cu toate aceste, monumentele sale de seamă, adică mai toate mânăstirile și bisericile care fac încă marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spre Colchida, iar zidurile cetății Iolcus se pierdeau fumurii În zare. In clipa aceea n-aveam amintiri, ci numai speranțe. Aveam LÎna de aur În mîini, ea flutura ca părul meu În vîntul umed, dar soarta mea vroia să Înfrunt nenumărate primejdii pentru ca să aflu ceea ce știu acum. Apoi am Întîlnit-o pe Medeea, am iubit-o și am avut copii cu ea. Dar iubind-o, am iubit aventura și crima. CÎnd am priceput aceasta, totul era prea tîrziu. Fără voia mea devenisem
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
folosim memoria în ceea ce priveștecel dintâi păcat, al îngerilor 4, apoi înțelegerea, asupra aceluiași lucru, chibzuind, apoi voința, dorind toată această amintire și înțelegere, spre a mă rușina și răvăși mai mult, comparând singurul păcat al îngerilor cu păcatele mele nenumărate; și cum ei au ajuns în iad pentru un singur păcat, de câte ori nu am meritat eu aceasta pentru atâtea șpăcateț. Vorbesc despre aducerea aminte a păcatului îngerilor; cum, fiind ei creați în stare de har și nevrând să se ajute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
este să-mi imaginez cum, pe acel câmp întins din Babilon, căpetenia tuturor dușmanilor ar fi așezată ca pe un tron de foc și de fum, cu o înfățișare groaznică și înspăimântătoare. 141. Al doilea punct. Să chibzuiesc cum cheamă nenumărați diavoli și îi împrăștie, pe unii într-o cetate, pe alții într-alta, și, astfel, în toată lumea; fără a lăsa pe dinafară nici un ținut, loc, stare de viață, nici măcar o singură persoană. 142. Al treilea punct. Să mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
membru al Societății Române de Morfologie, membru în Consiliul director al Societății Române de Biomateriale. În perioada 1996-2000 a ocupat funcția de prorector preclinic și administrativ al U.M.F. „Gr. T. Popa“ Iași, calitate în care a dovedit implicare, perseverență, având nenumărate realizări. În legislatura 1996-2000 a fost ales Deputat în Parlamentul României, membru în Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților. Activitatea didactică științifică a prof. dr. Constantin Eremia Cotrutz a fost încununată și apreciată prin conferirea a numeroase premii și distincții
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
stins din viață la 12 ianuarie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ȘTIRBĂȚ, TRAIAN (1940-2008) FILOSOF, LOGICIAN și PROFESOR Distins om de știință și universitar, prof. univ. dr. Traian Știrbăț și-a pus amprenta asupra a nenumărate generații de studenți, fiind un exponent de seamă al învățământului superior ieșean. Născut la 7 octombrie 1940, în comuna Verești, județul Suceava, a urmat Liceul „A.T. Laurian“ din Botoșani (1959) și Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al.I. Cuza
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
2008, fiind înmormântată în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. TIMOȘCA, GHEORGHE (1922-2011) MEDIC și PROFESOR Cadru universitar cu vocație, renumit specialist, prof. univ. dr. Gheorghe Timoșca a contribuit cu talent și dăruire la dezvoltarea învățământului medical ieșean și la formarea a nenumărate generații de studenți și medici stomatologi. S-a născut la 7 iulie 1922, în orașul Chișinău, Republica Moldova. A urmat studiile secundare la Gimnaziul „Ștefan cel Mare“ din Iași (19321936) și la Liceul de Aplicație, Iași (1936-1940). A studiat la Facultatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Așa e mamă. Când îl revăzu pe Niky, Valentin pierdu ceva din autoritatea dominatoare pe care o avea când intrase în casă. Îl luă cu grabă în brațe, îl sărută și îl strânse peste măsură și iarăși îl sărută de nenumărate ori întrebându-l: - Ce faci tu tutuțule...tutuțu lui tăticu’. Vino la tăticu’! Mi-a fost dor de tine tare...tare, și iarăși îl sărută. Îi scoase cămășuța din pantaloni uitându-se peste trupușorul lui fraged de parcă ar fi vrut
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
reviste porno, să cunoști sau să discuți cu persoane străine, să nu ai un loc de muncă sau să ai averi mai mari decât ale unui demnitar. Toți membrii familiei călcaseră cu bună știință unele dintre acestea. Fusese chemată de nenumărate ori la poliție să dea declarații, să semneze procese verbale și să achite amenzi. Își aminti de ziua când Valentin rămase într-un restaurant mai mult decât ar fi fost normal pentru un familist. Cineva îl urmărise, iar la colțul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
anii din urmă. Aruncă priviri rapide de jur împrejur și constată că domnea o liniște totală. Își strecură mâna prin păr cu un gest de disperare. Se apropie de un copac, îl măsură din priviri apoi lovi cu piciorul de nenumărate ori în el. Îi venea să-l desfrunzească, iar din frunzișul lui să-i facă un covor pentru noaptea ce se lăsase cu suspine triste și reci. Parcurse din nou toate împrejurimile cu toate ungherele întunecate și era îngrozită de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]