11,301 matches
-
Neculai Țibulcă, repovestite de el, Încercând să păstreze cât mai fidel spiritul și vorba acestuia. Este o poveste În care Neculai cu Mitică, băiatul prisăcarului lui Sadoveanu, au furat faguri chiar din buduroi și i-a prins el, prisăcarul. Transcriu pasajul: „... s-a ivit deodată chipul uriaș al prisăcarului. Ce faceți voi aici, măi hoțomanilor? Au rămas Încremeniți, Neculai, feciorul gospodarului Țibulcă a dat să fugă. Stai pe loc... Va să zică, așa ați făcut! Frumos... Cu tine (Mitică, băiatul lui) mai vorbesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mâine cu faptele literare de azi. Așa cred că-și scriu popoarele istoria culturii, artei, literaturii cu oameni care se luptă În toate colțurile Țării și nu lasă să se stingă luminile, chiar dacă bat vânturi potrivnice. Trebuie să citez un pasaj din ultima Dsale scrisoare pentru că asta-i datoria imperioasă a celor care răspund de pagina unui ziar sau de ziarul Întreg, de o editură sau o Fundație: „... proectele editoriale ale Dlui Eugen Dimitriu pe care Îl voi sprijini cu drag
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În Țară, azi, se vorbește o limbă foarte străină de spiritul ei. Dl. Dimitriu scrie Într-o limbă românească și mai frumoasă decât noi, cei din diasporă. Cuvântul dânsului se rostește, lăsând În urmă o pace”. L-a impresionat mult pasajul În care spuneți că traducând mult din alte limbi, În sfârșit prin numirea la Fălticeni aveați putința de „a vorbi românește”. Mă bucur de toate aceste gânduri ale fiului meu. Recenta Dv. scrisoare m-a mișcat din multe puncte de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dr. Ion Vianu, fiul lui Tudor Vianu, În articolul „Fragmente dintr-un jurnal de lectură”, rev. „22” Nr. 21, pag. 16. Este refugiat la Paris din 1977, și se vede cultura și bunul simț, moștenit 698 de la tatăl său. Citez pasajul: „În Occidentul corect, e pe semne greu să mai crezi În iubire, În căință. Devine ridicol și suspect să vorbești despre prietenie. Genealogia moralei va trebui să consemneze topirea lentă a sentimentului prieteniei la cumpăna de veac ce o trăim
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lor Sigur că soarta românilor va fi hotărâtă, în primul rând, în țară, dar singurul organ de opoziție postul de radio are, din acest punct de vedere, un mare rol. (V. Ax., [august-septembrie] 1982, difuzată la 3 octombrie 1982) Acest pasaj din scrisoarea unui ascultător, un anonim printre atâția alții, sintetizează o atitudine aproape sigur cvasigenerală: nimeni din afară nu-și putea da seama, nu putea să realizeze, nici măcar redactorii sau conducerea acestuia, ce mult însemna Europa Liberă pentru ascultătorii români
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
greșelile care țineau de stilistica autorului. S au făcut corecturi acolo unde acestea erau evident rezultatul unei greșeli de transcriere. 4. Au fost scoase din texte date prea personale, cum ar fi adresa privată. 5. Am reprodus, indicând în note, pasajele necitite în emisiuni din motive de spațiu de antenă limitat sau din cauza interdicțiilor date de direcția americană (cu privire la folosirea limbajului insultător sau incitarea la revoltă). Un grup de credincioși penticostali din Rădăuți, 7 aprilie 1979, scrisoare difuzată la 17 iunie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
autorităților române care m-au împins să procedez astfel. Răspunsul pe care vă rog să-l difuzați nu este absolut identic cu cel refuzat de autoritățile române de-a fi publicat ori difuzat în România. Răspunsul de față are câteva pasaje în plus, pe care nu le-am inclus în textul inițial tocmai pentru a putea fi publicat, știind cât de atente sunt autoritățile noastre să nu care cumva să fie deranjat domnul Eugen Barbu de adevăruri prea pe șleau exprimate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
întoarce acasă după schimbul doi, de regulă pe jos, pentru că autobuzele s-au retras, nu circulă sau sunt arhipline, fiind și întuneric, riscă să fie jefuit. Reclamă la miliție și miliția îl întreabă de ce umblă noaptea pe stradă. Într-un pasaj subteran din Sibiu, trei militari au fost snopiți în bătaie. Se spune că a fost o confuzie. Bătăușii credeau că au de a face cu ofițeri de miliție, dar din cauza întunericului n-au putut deosebi uniformele. încolo sistemul auto lansat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
numără casa legată de ultimii ani ai lui Alexandru Odobescu, casa de negustori de la nr. 41, casa Argetoaiei, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, clădire în care a locuit o vreme Nicolae Bălcescu, casa de târgoveți de la nr. 26-28, pasajul Mircea, întregul front de case cu arhitectură eclectică de la nr. 52-74 și, pretutindeni, fundațiile și pivnițele reședințelor protipendadei bucureștene de la sfârșitul secolului al XVII-lea și de la începutul celui următor. Strada Uranus, cu Arsenalul armatei, din 1860, cu cazarma Alexandria
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
critice, nr. 1-2/1984, supliment al revistei Viața Românească) Fragmente despre Sorintc "Fragmente despre Sorin" Găsesc În antologia de texte din Lucian Raicu (Scene, fragmente, reflecții), publicată la București de Editura Fundației Culturale Române și recent primită de la Paris, un pasaj din care decupez măcar câteva fraze: „Sorin s-a stins la ora 9,20 dimineața. Joi, 17 ianuarie. Cu nici patruzeci de ore În urmă, marți seara (15 ianuarie) se transmitea la emisiunea Teatru TV o piesă de inspirație istorică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nesiguri ai lui Braun, zâmbindu-i, fără ca rotofeiul Robert să observe”. Am subliniat În exemplarul meu cuvântul „mentolate”. Admirabil! Prezența și traiectoria În carte a Verei sunt, am impresia, triumful artei Dumneavoastră. August se panotează foarte bine alături de Al doilea pasaj de Domnul Virgil Duda. Simona este o scriere de alt ordin, de Înscris la capitolul literaturii detențiunii, Împreună cu cărțile Domnilor Buzura și Țoiu, deși la Dumneavoastră tot ce privește detențiunea soției lui Hariga are, sunt sigur, un sens simbolic, privind
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
schimbărilor istorice violente”, Miłosz afirma, În calitatea sa de „nativ al regiunilor cețoase ale Estului”, că - precum locuitorii acelor ținuturi - el percepe Istoria drept un blestem și preferă a restaura literaturii „autonomia, demnitatea și independența de presiunile sociale”. Un alt pasaj subliniat de cititorul care eram În 1988 suna astfel: „Ceea ce este poate unul dintre aspectele cele mai dramatice ale poeziei secolului XX este ciocnirea dintre experiența istorică și Înalta exigență a stilului modern și postmodern autoimpus. Dacă nu ar fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și a evita orice sugestie de neobișnuit, primejdios, subversiv. Stereotipa invocare a „renașterii” din 1965 (pe care și eu o folosisem În carte, dar mai curând În sens subversiv, pentru a sugera cititorului diferența, după 20 de ani) oferea „acoperire” pasajelor dubioase, calificate neutru, când nu și simpatetic, de către referent, fie că era vorba despre „legătura mereu biunivocă și obligatorie dintre etic și estetic”, „impactul moralității (și al curajului moral)” și chiar despre o deloc confortabilă afirmație precum „marele roman și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dau, cu acel prilej, și unele pagini „neoficiale”, despre care discutasem deja și care Îl interesau cu deosebire. Textele proveneau de la Comunitatea Evreilor și vizau proaspătul scandal provocat de apariția volumul IX din Opere de Eminescu (În care se păstraseră pasajele antisemite, dar se omiseseră, din considerente politice, multe dintre cele antirusești). Ca de obicei, ambiguitățile bine manipulate de oficialitate Își aveau rostul lor. Obroșură antisemită legată de acest „scandal”, editată În românește În Italia În condiții grafice excepționale și adusă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ierarhia de partid; mici romane conexe, sintetizate În scurte narațiuni acide. Cine se revoltă azi În România de faptul că suntem cunoscuți În lume prin apocalipticele orfelinate de copii handicapați sau prin eroica mineriadă a ciomăgarilor ar trebui să citească pasajele despre exploatările de uraniu din orașul Petru Groza, să revină, iar și iar, la terifianta imagine a sugarului coabitând, În patul de spital, cu un șobolan sau să scruteze hăul dintre „inexistența” oficială a delincvenței, decretată de autorități, și zguduitoarele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
face.” Deși decanul Rosengarten nu pare familiar cu controversa În jurul lui Eliade, el pare totuși preocupat de chestiune. „A-ți găsi refugiul În știință ca o eschivă de la politică este artificial, un act de evaziune.” El se referă la un pasaj din Jurnalul lui Sebastian În care acesta relatează că Eliade se retrăgea În metafizică ori de câte ori se făcea legătura dintre persoana sa academică și cea politică. „Nu cred că problema trebuie evacuată, pur și simplu, pentru că un student ne-a dat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Simonetta, anchetatorul care o distruge seamănă, nu Întâmplător, cu un iepure. Iar autorul Își caută un predecesor În bătrânul pictor Piero di Cosimo. Contemplu, Îndelung, la Dahlem, tabloul pe care Cosimo Îl intitulase Venus, Marte și Amor adormit. Seara, recitesc pasajul cu vizita eroinei În sala de muzeu unde este expus acest tablou. „Poate n-ar privi tabloul. Ar Închide doar ochii, să revadă pajiștea smălțuită de flori, din care crește Venus goală, odihnindu-se, parcă, lângă Marte, gol și el
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care urma abia să se audă În viitor”. Nici chiar știrea că, după naziști, fasciști, comuniști și anticomuniști, „fundamentaliștii islamici” Își ghidează azi fanatismul invocând tot CONSPIRAȚIA. Nu a fost hotărâtoare nici contrarierea reiterată de influența pe care grandilocvența unor pasaje din falsul intitulat Protocoale (= CONSPIRAȚIA) a avut-o, cum amintește Danilo Ki½, asupra „doctorului numit Detouches, autorul pamfletului intitulat Bagatelle pour un massacre”, care este și un mare scriitor. N-ar fi singurul, din păcate. Nu m-a decis nici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lagărul de exterminare a evreilor descris În povestirea Puloverul. Mesajul adăuga: „Eu o iubesc pe Mara- și din această cauză Îl iubesc pe Manea”. Încă mai intens părea atașamentul său literar, și nu numai literar, față de nuvela Lipova. Cita un pasaj pe care Îl invoca drept premisă a relației noastre. Era vorba de secvența când pionierul Întors din tabăra internațională În care descoperise ipocrizia Utopiei cu seceră și ciocan arunca, În clipa Întoarcerii acasă, obiectele de cult religios, strecurate de mama
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de comportament public și privat. Un fascinant și de neuitat capitol În povestea umană, ca și În istoria culturală a țării sale și nu numai. Îmi place să cred că i-ar plăcea să asculte, În depărtatul său refugiu, un pasaj din epistolele morale ale lui Seneca: „Admit, așadar, că l-am vizitat mai mult decât adesea pe acest tragic amic al meu, cu diferite pretexte, dar cu scopul de a vedea dacă Îl voi găsi mereu același sau dacă forța
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mare nedreptate și de undeva așteaptă să-i vină o pedeapsă. Desigur că la Râmnicul Sărat, unde se produseseră atâtea crime contra legionarilor era mai îndreptățită, dar peste tot în țară se manifestă același sentiment, cum se poate remarca din pasajul de mai jos: Paza din turelă a auzit ieri seară un zgomot de pași. Se dă imediat alarma. Garda se împrăștie în trăgători, cercetând și căutând să afle cauza. În acest moment dinspre calea ferată se aude un foc de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
I se adresează respectuos asigurându-l că nu i se va întâmpla nimic rău, cât timp se va găsi acolo și va avea grijă să știe și familia și prietenii lui acest lucru. De sigur că îi reveniseră în memorie pasajele din Circulară, care anunțau pacea Mișcării Legionare cu toate formațiunile politice și retragerea ei din această luptă, pentru a se cantona în efortul de reconstrucție al țării. La câteva zile după apariția „Comunicatului Comandamentului legionar”, cu privire la arestarea lui Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai mult despărțită”. în introducerea însemnărilor din viața legionară, Horia Sima își prezintă prietenul cel mai devotat, făcând totodată și scurte referiri asupra biografiei lui. Întrucât acestea sunt relatate pe larg în alte capitole ale cărții se vor păstra numai pasajele care prezintă oarecare noutate sau o formă de prezentare deosebit de frumoasă. Circulară Din țară ne vine îndurerata știre că în ziua de 29 octombrie 1968 a încetat din viață, la Sibiu, profesorul Nicolae Petrașcu, comandant legionar și fost secretar general
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dinspre nord, au trecut podul vechi spre malul de sud și acolo s-au întâlnit cu cele care veneau dinspre est. Au înaintat de-a lungul canalelor din sectorul industrial, s-au îndreptat spre vest și au luat-o prin pasajul de sub Topitorie până dincolo de poalele dealului de vest. Pe panta dealului le așteptau animalele bătrâne și cele foarte tinere, incapabile să se îndepărteze prea mult de Poartă. Aici turma își schimba direcția și o lua spre nord, peste podul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
chiar în toiul zilei, dar peste noapte mișună peste tot ca la ei acasă. Modul în care a fost construit sistemul metroului în Tokyo n-a făcut decât să le extindă aria de activitate, să le înlesnească tot mai multe pasaje de trecere. Mai atacă din când în când câte un muncitor și-l mănâncă. De ce nu-i avertizează autoritățile? — Și-atunci cine-ar mai lucra în subteran? Cine s-ar mai urca în metrou? S-au luat niște măsuri, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]