9,085 matches
-
pe care ei le rezervă exclusiv sau în principal acestei întrebuințări, sau partea de salarii și indemnizații pe care, în virtutea obligațiilor lor contractuale, angajații sunt obligați să o aloce acestui tip de cumpărături. Cheltuielile de acest tip pe care un patron este obligat să le aloce cumpărării de bunuri și servicii de care angajații săi au nevoie pentru a munci, fac parte din consumul său intermediar. b) valoarea salariilor pe care angajatorii continuă să le plătească temporar angajaților în caz de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de educație sau orice altă alocație sau indemnizație pentru persoanele aflate în întreținere, ca și sub formă de servicii medicale (altele decât cele implicate de natura muncii) furnizate gratuit angajaților și familiilor lor; d) prelevările fiscale pe salarii suportate de patron, de exemplu, impozitele pe salarii. Aceste prelevări sunt tratate ca impozite pe producție. Cotizații sociale în sarcina angajatorilor (D.12) 4.08. Valoarea cotizațiilor sociale suportate de angajatori pentru a garanta beneficiul prestațiilor sociale ale angajaților lor trebuie să fie
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
folosite ca bază de estimare a venitului proprietarilor lor. Impozitele pe venit includ: a) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodăriilor populației (venituri din muncă, din proprietate și activități pe cont propriu, pensii, etc.), inclusiv acelea scăzute direct de patron (reținute de la sursă). Impozitele pe veniturile proprietarilor de întreprinderi neconstituite în societăți sunt incluse tot aici; b) impozitele pe venitul sau beneficiile societăților; c) impozitele pe câștigurile de deținere; d) taxele asupra câștigurilor de la loterii și pariuri (jocuri de noroc
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
a unui salariat sau a unui grup de angajați; b) sistemul este de tip colectiv și se aplică unui anumit grup de lucrători (angajați, lucrători pe cont propriu sau persoane fără ocupație), participarea fiind limitată la membrii acestui grup; c) patronul varsă o cotizație (efectivă sau imputată) sistemului în contul salariatului, chiar dacă acesta plătește sau nu la rândul lui, o cotizație. 4.88. Sistemele de asigurări sociale sunt sisteme la care lucrătorii sunt obligați sau încurajați să adere de către angajatorii lor
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
ele sunt obligate să le verse întreprinderilor de asigurare, în afară de celelalte cotizații ale lor. 4.93. Cotizațiile sociale efective pot fi vărsate în virtutea unei obligații legale sau reglementare, a unei convenții colective la nivel de ramură, a unui acord între patron și angajați la nivel de întreprindere, a însuși contractului de muncă și, în anumite cazuri, pe o bază voluntară. Cotizațiile voluntare avute în vedere aici se referă la: a) cotizațiile sociale pe care persoanele care nu sunt, sau nu mai
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
sociale imputate este necesar dacă se dorește contabilizarea prestațiilor sociale acordate direct de angajatori, în rubrica prestații sociale și înregistrarea costului acestor prestații (pentru partea care nu este acoperită de cotizațiile efective în sarcina angajaților) în remunerarea angajaților plătită de patron. Atunci când angajatorii furnizează prestații sociale direct angajaților lor, foștilor lor angajați și persoanelor aflate în întreținerea acestora pe care ei le finanțează din propriile lor resurse, fără ca un fond de securitate socială, o societate de asigurare, sau un fond de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
52. 5.95. Subpoziția AF.513 include: a) toate formele de participare la societățile cu capital, altele decât acțiuni: 1) părți din societăți în comandită prin acțiuni subscrise de către comanditați; 2) părți sociale în societățile cu răspundere limitată, deținătorii fiind patroni și nu acționari; 3) capitalul investit al societăților de către persoane având personalitate juridică; 4) capitalul investit al cooperativelor având personalitate juridică; b) investiții ale administrației publice la întreprinderi publice al căror capital nu este împărțit în acțiuni și care, în virtutea
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
ca și pentru fondurile de pensie autonome incluse în subsectorul societăților de asigurare și fondurilor de pensie (F.125); b) pentru fondurile de pensii neautonome grupate în sectoarele unităților instituționale care le-au constituit. Rezervele sau fondurile similare constituite de către patroni în scopul garantării pensiilor salariaților lor (fonduri de pensii neautonome) sunt grupate în categoria AF.6 numai dacă sunt calculate aplicând aceleași criterii actuariale ca și cele utilizate de societățile de asigurare și fondurile de pensii autonome. În caz contrar
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
constituie active financiare ale gospodăriilor populației rezidente sau nerezidente și pasive pentru societățile de asigurare rezidente sau nerezidente. În cazul unui contract colectiv (asigurare în grup) subscris, de exemplu, de către o societate în beneficiul salariaților săi, salariații asigurați, și nu patronul, sunt considerați a fi creditori, întrucât se consideră că ei sunt deținătorii reali ai poliței de asigurare. Drepturi nete ale gospodăriilor populației asupra fondurilor de pensii (F.612) 5.110. Definiție: Subpoziția drepturi nete ale gospodăriilor populației asupra fondurilor de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
110. Definiție: Subpoziția drepturi nete ale gospodăriilor populației asupra fondurilor de pensii (F.612) cuprinde toate tranzacțiile referitoare la drepturile nete ale gospodăriilor populației asupra fondurilor de pensii (AF.612), adică rezervele fondurilor de pensii autonome și neautonome constituite de patroni și/sau salariați sau de către grupuri de lucrători independenți, în scopul garantării pensiilor angajaților sau lucrătorilor independenți. 5.111. Tranzacțiile referitoare la drepturile nete ale gospodăriilor populației asupra fondurilor de pensii înregistrează creșteri și diminuări ale acestor drepturi, care se
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
și diminuări ale acestor drepturi, care se deosebesc de câștigurile sau pierderile nominale de deținere realizate de fondurile de pensii din plasamentele lor (vezi 6.57.). Creșterile se referă la: a) contribuțiile efective la fondurile de pensii datorate de salariați, patroni, lucrători pe cont propriu sau de către alte unități instituționale persoanelor individuale sau gospodăriilor populației ce au dreptul la aceste fonduri și care sunt achiziționate în cursul perioadei contabile curente; b) plus suplimentele de cotizații corespunzătoare veniturilor rezultate din plasamentul rezervelor
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
trebuie să vadă la televizor numai ce fac șmecherii, filfizonii și pipițele. În același timp, nu aș dori să idealizez subiecții cu care lucrez. Am întâlnit tot felul de oameni, inclusiv muncitori care au vrut să profite de mine, si patroni generoși și deschiși. Ce proiecte cu muncitori mai ai în plan?</b><b><i></i></b> Nu am acum în plan un proiect cu muncitori, insă mă documentez pentru un viitor film documentar despre un institut de cercetare științifică. În
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
plătesc chiria. Deci nu i-am dat în judecată pentru că așa mi s-a năzărit mie, dar nu mai aveam de ales. Așa am considerat eu. N-avem ce să facem. Am înțeles că asta cu care mă judec, Giuliano, patronul de la Tandem, nu a băgat firma în faliment. El mai are de încasat bani, de la filmul asta cu Gerard Depardieu și de la Antena1. Deci la un moment dat trebuie să plătească. Pe de-o parte e aiurea că s-a
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
mese și le-am zis că nu mai lucrăm. Voiam să îi întrebam de bani, ca mai erau două săptămâni până se termină proiectul și erau foarte multe plăti întârziate. Am vorbit fiecare, au zis mai mulți câte ceva. Și asta, patronul, Giuliano, îi zice celuilalt asociat - ”Lasă nasule că-i schimbăm pe toți, toată echipa!”. Ei, eu atunci aveam două echipe de recuzita, una de interior, una de exterior, si am vrut sa ii sun să oprească, să cheme o dubă
”Munceam pe degeaba. Adică sclavie direct!”. Interviu cu Cristi Badea. () [Corola-website/Science/295661_a_296990]
-
străzii pe care stau pentru a nu fi respinși la angajare. E.G. și concubinul ei arată relația dintre locuirea stigmatizata din Pată Rât și munca precară, amintindu-și de vremurile mai bune de dinainte de criză economică de pe str. Coastei, cănd patronii veneau după ei pentru a le oferi de lucru în construcții, într-o perioadă când zona Clujului cunoștea probabil cel mai mare boom imobiliar la nivel național: - E.G.: Vreau să-ți spun că oamenii ce am fost mutați, is foarte
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
ho, eu mai sus stau... Degeaba, na, ca vezi, că omul se sperie... și la domnul asta la care am facut apartamentul, is tot țigani. Păi degeaba. Că nevastă-sa când o văzut, că nu-i adevărat. [...] - E.G.: Și acolo patronii veneau cu drag, acolo sus pe Coastei. și mai stătea la o bere, la o cafea, povesteam, aici nu mai vine nimeni. Îi diferența, foarte mare diferență, serios. - Intervievator [Hajni Harbulka]: Și lucrați cu patron? Sau așa... - Concubin: La negru
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
-i adevărat. [...] - E.G.: Și acolo patronii veneau cu drag, acolo sus pe Coastei. și mai stătea la o bere, la o cafea, povesteam, aici nu mai vine nimeni. Îi diferența, foarte mare diferență, serios. - Intervievator [Hajni Harbulka]: Și lucrați cu patron? Sau așa... - Concubin: La negru, mai mult la negru. Anul trecut am lucrat la un patron, cu contract de muncă. - E.G.: Și eu de aia vreau amu să mă duc să mă angajez, că vine iară iarnă pe capul meu
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
la o bere, la o cafea, povesteam, aici nu mai vine nimeni. Îi diferența, foarte mare diferență, serios. - Intervievator [Hajni Harbulka]: Și lucrați cu patron? Sau așa... - Concubin: La negru, mai mult la negru. Anul trecut am lucrat la un patron, cu contract de muncă. - E.G.: Și eu de aia vreau amu să mă duc să mă angajez, că vine iară iarnă pe capul meu. Măcar să am din ce să trimit copii la scoala, să am din ce să plătesc cheltuielile
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
adresându-se și muncitorilor disponibilizați de la Mechel Câmpia Turzii, cât și altor persoane al căror drept la muncă decentă este încălcat”. Manechinul era un „guler albastru”, îmbrăcat într-o salopeta albastră, cu o căciulă. Manechinul ne-a fost oferit gratuit de patronul unui magazin pentru câteva ore, iar ceainăria Demmers ne-a dat vitrină localului pentru a expune manechinul și mesajele legate de dreptul la o muncă decentă. Ideea amplasării manechinului în spațiul public vine în contextul în care central orașului este
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
dezvăluie actualitatea discuției despre muncă și capital. Depoziția lui Thomas H. Wickes[1] În mai 1894, muncitorii de la Pullman au intrat în grevă, protestând, printre altele, împotriva reducerilor salariale și a concedierii muncitorilor care constituiseră un comitet de negociere cu patronii. American Railway Union (Sindicatul Căilor Ferate Americane, cel la care face referire Wickes), condus de Eugene Debs, a susținut greva și a ținut în loc toate trenurile care aveau în componență vagoane de la Pullman. În timpul intervenției armate a autorităților federale au
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
în fața Comisiei pentru Relații Industriale. Această comisie senatorială fusese înființată în 1912 pentru a evalua condițiile de muncă în industriile din SUA în anii 1913-1915. Raportul final al comisiei poate fi citit aici. Concluziile comisiei au condamnat practicile represive ale patronilor într-o asemenea măsură încât președintele Asociației Patronilor din Pittsburgh a declarat public că președintele comisiei ar trebui asasinat. „Comisarul O’Connell: Unul din subiectele care s-au discutat în timpul lucrărilor acestei comisii și mai ales în timpul acestei audieri a
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
fusese înființată în 1912 pentru a evalua condițiile de muncă în industriile din SUA în anii 1913-1915. Raportul final al comisiei poate fi citit aici. Concluziile comisiei au condamnat practicile represive ale patronilor într-o asemenea măsură încât președintele Asociației Patronilor din Pittsburgh a declarat public că președintele comisiei ar trebui asasinat. „Comisarul O’Connell: Unul din subiectele care s-au discutat în timpul lucrărilor acestei comisii și mai ales în timpul acestei audieri a fost numit în fel și chip, mai puțin
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
Connell: Unul din subiectele care s-au discutat în timpul lucrărilor acestei comisii și mai ales în timpul acestei audieri a fost numit în fel și chip, mai puțin într-un mod respectabil. Este vorba despre unitățile de producție sindicalizate, pe care patronii le împart în companii „deschise” și companii „închise” (open shop și closed shop)<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Sindicalismul%20%C8%99i%20libertatea%20personal%C4%83%20Leon%20Litwack.docx# ftn3">[3]</a>, iar sindicatele le consideră unități fără
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
și companii „închise” (open shop și closed shop)<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Sindicalismul%20%C8%99i%20libertatea%20personal%C4%83%20Leon%20Litwack.docx# ftn3">[3]</a>, iar sindicatele le consideră unități fără sindicat, respectiv unități cu sindicat. Patronii acuză sindicatele de conspirații criminale, de lipsirea cetățeanului american de dreptul de a munci și de lipsirea angajatorului american de dreptul de a angaja pe oricine dorește în orice condiții dorește, și câte și mai câte. Știu că ați scris
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
se miște: judecători și parlamentari îi pun bețe în roate, iar în cazărmi comandanții militari pe care Allende îi credea loiali urzesc conspirații. În vremurile acestea grele, muncitorii descoperă secretele economiei. Învață că nu e cu neputință să producă fără patroni, nici să se aprovizioneze fără negustori. Dar mulțimea muncitoare umblă pe noul drum al libertății neînarmată, cu mâinile goale. La orizont apar câteva nave de război ale Statelor Unite, care patrulează în fața coastelor chiliene. Iar lovitura militară, vestită cu surle și
Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile - 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295686_a_297015]