9,077 matches
-
ea fie urcând din Valea Ordancușii pe versantul drept o potecă abia vizibilă ce începe aval de Peștera Poarta lui Ionele, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gârda de Sus la Cabana Scărișoara. Peștera este localizată la Prima mențiune a peșterii a fost făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
versantul drept o potecă abia vizibilă ce începe aval de Peștera Poarta lui Ionele, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gârda de Sus la Cabana Scărișoara. Peștera este localizată la Prima mențiune a peșterii a fost făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea explorată arată astfel: În versantul abrupt al
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Sus la Cabana Scărișoara. Peștera este localizată la Prima mențiune a peșterii a fost făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea explorată arată astfel: În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforată de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
în peretele din dreapta pe lângă care coborâm se deschid două mici guri de galerii. Cea inferioră se închide la câțiva zeci de metri dar cea superioară mai complicată se termină în abruptul muntelui, formând cea de-a II-a intrare a peșterii. După portal se mai coboară 30 m și se ajunge într-o vastă sală, impresionantă prin dimensiuni, luminată din belșug de lumina ce se revarsă prin marele portal. Sala, alungită est-vest, are 120 m lungime, 60 m lățime, 50 m
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului își face apariția Liviu Vălenașde la "Z" Oradea, cel mai "productiv" speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de un alt "greu" Gabi Halasi, bun explorator, cartograf dar mai ales scufundător (urma să plece dintre noi câțiva ani mai târziu la Izbucul Izbândiș din cauza unei defecțiuni
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
însoțit de un alt "greu" Gabi Halasi, bun explorator, cartograf dar mai ales scufundător (urma să plece dintre noi câțiva ani mai târziu la Izbucul Izbândiș din cauza unei defecțiuni la aparatul de scufundare). Ei explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei "V" îl depășesc și descoperă o galerie de 35 de metri dar declară peștera terminată. Această concluzie a fost infirmată în același an de următoarea echipă de "grei" sosită în
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Izbucul Izbândiș din cauza unei defecțiuni la aparatul de scufundare). Ei explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei "V" îl depășesc și descoperă o galerie de 35 de metri dar declară peștera terminată. Această concluzie a fost infirmată în același an de următoarea echipă de "grei" sosită în zona: Viorel Ludușan și Eugen Cindrea, de la Polaris Blaj. După ce au "măturat" întreaga vale oarbăde la Iapa la Mununa în căutarea rețelei subterane pe
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
termină pe malul unui mare lac, Minunea Mununii, al cărui mal opus nu se putea vedea. Aici se termină tura de explorare. În următoarele intrări, Viorel Ludușan și Eugen Cindrea, susținuți de Clubul de Speologie Polaris, continuă explorarea amănunțită a peșterii și cartarea ei. Primul lucru pe care îl fac e să coboare nivelul sifonului. Reușesc să spargă barajul de calcar ce limitează sifonul în aval. Dar asta modifică puțin cursul pârâului și în loc să se piardă în fisurile din nordul micii
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
limpede. Pe fundul lui la 12 m se văd stalacmite inundate iar din tavan plonjează stalctite imense ce sparg oglinda. E cel mai mare lac subteran din țară. Din acest balcon Ludușan descoperă o galerie cu direcția generală nord, continuarea peșterii. Expediția următoare se reia din acest punct. Se descoperă Sala Lacului cu Nuferi, cu podeaua acoperită de gururi pline cu cristale. La baza peretelui sălii, un puț negru și adânc este sondat cu o piatră. Se aude zgomot de apa
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
o cordelină cu care, acesta din urmă, cu mișcări rapide blochează căderea. Totul se termină cu bine dar expediția următoare e temeinic pregătită cu materiale de calitate și legătură telefonică între echipa de vârf și tabăra de bază din abriul. Peștera Corobana lui Gârtău. Lacul de la Băile de Nămol este trecut printr-o traversare directă și se descoperă sala Lacul cu Arcadă, depășit și el printr-o traversare pe peretele din dreapta. După trecerea unui prag se ajunge pe malul Lacului Lung
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
explorat superficial. În partea superioară trecerea e blocată de o pădure de coloane. Aici s-au oprit explorările Clubului Polaris desfășurate între 1987-1989. Toate descoperirle au fost cartate. După 1990 ia ființă în Gârda de Sus Clubul Sfinx care recartează (???) peștera, instalează o poartă (???) și sparg coloanele din capătul Sălii Catastrofei fără descoperiri notabile. Peștera este unul din marile goluri subterane ale țării, depașește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
s-au oprit explorările Clubului Polaris desfășurate între 1987-1989. Toate descoperirle au fost cartate. După 1990 ia ființă în Gârda de Sus Clubul Sfinx care recartează (???) peștera, instalează o poartă (???) și sparg coloanele din capătul Sălii Catastrofei fără descoperiri notabile. Peștera este unul din marile goluri subterane ale țării, depașește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e apreciată de Viorel Ludușan la cel puțin 100 km de
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e apreciată de Viorel Ludușan la cel puțin 100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai. In această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel si E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai. In această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel si E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezența muschilor de pe podeaua sălii. Este
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezența muschilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. si Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apă și care indică ca atare nivelul de crestere maximă a lacului. Faunistic peștera este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluste, coleoptere), dar în parțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versati. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
forme ce cresc sub apă și care indică ca atare nivelul de crestere maximă a lacului. Faunistic peștera este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluste, coleoptere), dar în parțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versati. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumină, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc.
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Peștera-Aven Ghețarul de sub Zgurăști este o peșteră situată pe teritoriul comunei Gardă de Sus, județul Albă, în Munții Bihorului. Peșteră este situată în versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordâncușii
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Peștera-Aven Ghețarul de sub Zgurăști este o peșteră situată pe teritoriul comunei Gardă de Sus, județul Albă, în Munții Bihorului. Peșteră este situată în versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordâncușii pe versantul drept pe o poteca greu de găsit ce începe aval de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
este situată în versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordâncușii pe versantul drept pe o poteca greu de găsit ce începe aval de Peșteră Corobana lui Gârtău, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gardă de Sus la Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Ordâncușii pe versantul drept pe o poteca greu de găsit ce începe aval de Peșteră Corobana lui Gârtău, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gardă de Sus la Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peșteră „Ghețarul de la Zgurăști”. Porțiunea explorata cuprinde avenul de intrare, Sala lacului temporar
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
duce din comuna Gardă de Sus la Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peșteră „Ghețarul de la Zgurăști”. Porțiunea explorata cuprinde avenul de intrare, Sala lacului temporar și cinci scurte galerii. În 1984 Liviu Vălenaș și Gabi Halashi, explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peșteră „Ghețarul de la Zgurăști”. Porțiunea explorata cuprinde avenul de intrare, Sala lacului temporar și cinci scurte galerii. În 1984 Liviu Vălenaș și Gabi Halashi, explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei V, îl depășesc și descoperă o galerie de 35 de metri dar declară peșteră terminată. În 1986 această concluzie a fost infirmata de următoarea echipa de speologi sosita în zonă
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
cinci scurte galerii. În 1984 Liviu Vălenaș și Gabi Halashi, explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei V, îl depășesc și descoperă o galerie de 35 de metri dar declară peșteră terminată. În 1986 această concluzie a fost infirmata de următoarea echipa de speologi sosita în zonă, Roru Ludușan și Jenel Cindrea, de la Polaris. Printr-o cățărare dificilă , după 8 m. pătrund într-o galerie care promite continuare. Ei descoperă și
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
foarte frumos împodobita cu coralite , clusterite precum și clasicele stalactite, stalacmite, scurgeri parietale, cristale și draperi. Dincolo de lac este descoperită galeria Roru Ludușan cu Sala Lacului cu Nuferi, Lacul Necunoscut, Băile de Nămol, Lacul Lung, Sala Catrastrofei și Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforata de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
peretele din dreapta pe langă care coborâm se deschid două mici guri de galeri. Cea inferioră se închide la cîțiva zeci de metri dar cea superioară mai complicată se termină în abruptul muntelui, formând cea de-a II-a intrare a peșterii. După portal se mai coboară 30 m și se ajunge într-o vastă sală, impresionantă prin dimensiuni, luminată din belșug de lumină ce se revarsă prin marele portal. Sală, alungita est-vest, are 120 m lungime, 60 m lățime, 50 m
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]