11,959 matches
-
din oraș în timpul slujbei musulmane. Ba chiar și voia de a fotografia, cu discreție, desigur, pentru a nu-i tulbura pe dreptcredincioșii lui Allah. Intrăm în incinta moscheii pentru a ne afla, de fapt, într-o grădină uriașă, umbrită de pomi stufoși, în mijlocul cărora țîșnește pe verticală, alb și grațios, minaretul. Alături, se află clădirea propriu-zisă a moscheii, mică și neîncăpătoare, așa că oamenii se află prosternați în fața ei, în grădină. Prosternați în desăvîrșită nemișcare. În caftane lungi, mai ales albastre, albastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
fizicii timpului. Gheorghe Șincai, în lucrarea Învățătura firească spre surparea superstițiilor norodului, încerca să demonstreze că ,,învățătura fizicei îi dă (omului) știința de a-și însuși și lucra mai bine țarinele, de a-și sădi și înmulți tot felul de pomi și de plante și de a-și agonisi cele mai sănătoase și mai hrănoase nutrețe pe seama dobitoacelor sale. Știința fizicei arată plugarilor care pluguri și care unelte sunt mai bune.” În vederea educării țărănimii rurale, Șincai publica lucrarea Povățuire pentru economia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
valorilor și angajamentelor necesare oamenilor pentru a administra eficient resursele naturale și a-și asuma răspunderea pentru menținerea calității mediului. Dacă dorim ca semințele educației ecologice să dea roade, atunci publicul țintă trebuie să fie în primul rând copiii, pentru că „pomul când e mic se-ndreaptă” spune un vechi proverb românesc. De altminteri, deprinderea cea mai desăvârșită este aceea care începe a se forma în anii tinereții. Pe lângă aceasta, copiii sunt un public important pentru educația de mediu, deoarece ei sunt
Coronița prieteniei by Inst Bera Mihaela, Şcoala Generală Nr. 9 Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93016]
-
sărutul morții“ acelor proteine care, în procesul evoluției embrionului sau în diferite stări patologice, sunt sortite descompunerii. (3, 25, 35). Comparând proteinele care trebuie eliminate cu arborii unei păduri, ubiquitina ne apare asemeni toporului cu sigiliu, cu care pădurarul marchează pomii care urmează să fie tăiați. Pentru cercetările privind ubiquitina și rolul ei fiziologic, cei trei cercetători au fost distinși, în 2004, cu premiul Nobel pentru chimie. B. Proteasomii sunt organite celulare individualizate în 1980, prezente atât în nucleu cât și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sarea, sp. la sal. Fenomenul trecerii substantivelor de la un gen la altul în latina populară tîrzie s-a extins uneori și la celelalte genuri, astfel încît au devenit masculine arbor,-oris (de declinarea a treia) și numele de copaci și pomi, care în latină erau de genul feminin, declinarea a doua: fagus, fraxinus, prunus etc., fenomen facilitat de existența desinenței -us, specifică acestei declinări, care cuprindea îndeosebi substantive masculine. Mai rare au fost trecerile de la masculin la feminin și nu antrenează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lung", neer. jong [j((] "tînăr",germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. tong [t((] "limbă", sued. sång [s((] "cîntec", rom. lîngă [΄l((ə], dan. engelsk [΄ä(əlsk] "englez" o = vocală posteriară medie: sp. noche [΄not(e] "noapte", neer. boom [bo:m] "pom", norv. bror [bro:r] "frate", dan. tom [tom] "gol", engl. knoll [noul] "colină; creastă", sued. måne [΄mo:nε] "lună" (astru) ö = vocală anterioară labială semideschisă: fr. peu [pö] "puțin", germ. schön [(ön] "frumos" sued. dörr [dör] "ușă", dan. grøn [grön
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
știe că nunta plănuită înseamnă sfârșitul dușmanului și totodată propria ei dispariție. Și la Iorga Casandra are perspectiva unei nunți încheiate cu moartea, însă de data aceasta semnificația este diferită. Alkidamos lasă să cadă lângă fată o creangă ruptă din pom, gest care poate fi interpretat drept mărturie a sentimentelor lui secrete, însă prințesa observă că floarea în țernă s-a îngropat (II 1). Fiica lui Priam are viziuni cumplite și rostește prevestiri sumbre : sufletul se zbate în luptă cu vedenii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(aă Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curățe din sus preste Drislăvăț în cea parte în dreptul locului la pomii lui Stan, deci pre drumul lui Covrag pre la casa Robului pre drumul de dial până în obrâșia lacului lui Drag în obrâșie Drislavațului la răscruce, din răscruce până în obrâșia Văii Răcii în dreptul locului preste dial până în Vlăștineasa, unde să împreună cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(a) Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curițe din sus preste Drislovăț în cea parte în dreptul locului la pomii lui Stan, deci pre drumul lui Covrag pre la casa Robului pre drumul de dial până în obrâșia lacului lui Drag în obrâșie Drislovățului la răscruce, din răscruce până în obrâșia Văii Răcii în dreptul 90 lacului preste dial până în Vlăștineasa, unde să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de acolo Lohanul în sus până în Vale(aă Popii în Crasna între Lohan, deci până în hotarul Crasnii despre vatra satului din gios prin mijlocul satului până la casa Curiții, din sus preste Drislovăț de cea parte la margine drept locul până la pomii lui Stan, deci de acolo drumul lui Covrag la casa Robului, deci drumul la deal până în obrâștia lacului lui Drag la capul Drislovățului la răscruce, de la răscruce la capul Văi(iă Răcii, deci drept locul peste deal în Vlăștineasa, unde
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
locotenentul hotărî să-i facă o vizită cu o zi înainte. În aceeași dimineață, îl trimisese la gară pe Ion cu cutia de la bunică-sa, conținând sticle de șampanie și micile daruri care trebuiau să-și aibă locul la poalele pomului de Crăciun. Dar dacă se ducea la gară, asta presupunea să-l salute în drum și pe Grigore. Nu putea să pice mai prost. Într-un colț al restaurantului, câțiva pescari cu fețe mohorâte beau în tăcere, iar în celălalt
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
șefului de gară a fost cu atât mai puțin surprinsă cu cât aproape se intrase în sărbători. Cât despre Lillișu, ea roși fără motiv, ceea ce nu scăpă nimănui. Locotenentul, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, se duse să admire pomul de Crăciun, pe care Nel îl termina de împodobit, în vreme ce vameșul se așeză puțin deoparte, privind cu un ochi sumbru societatea stăpânită acum după dispute aprinse, de bună dispoziție. Era furios că făcuseră pace, ceea ce îi apărea ca o insultă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
extrem de diferiți de preoții-profesori de la Academie. De altfel, pentru a sublinia în mod limpede acestă diferență, autorul, își găsește pentru prima oară răgazul să caracterizeze fizic, un loc și oamenii trăitori acolo: biserica schitului este de lemn, scundă, umbrită de pomi roditori sădiți de jur-împrejur, iar înăuntru plină cu icoane reprezentând pe sfinții Rusiei Mari. Călugării au capetele cărunte, fețele galbene și supte, iar tăcerea în care își îndeplinesc toate sarcinile e întreruptă doar de cântarea dulce, bisericească. Între două vizite
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu foarte departe de schit”. Pomii roditori sunt prezenți pretutindeni, chiar și în jurul bisericii. La umbra lor, în apropierea bisericii, în toate zilele de sărbătoare, starețul locului se așează pe iarba verde și, având în jurul său pe ceilalți călugări, începe să le povestească despre oameni cunoscuți
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mari” și trece pe lângă „munți înalți foarte frumoși”. Odată ajunși la destinație, iau cunoștință cu schitul și împrejurimile lui, iar tânărul Platon se minunează și aici, de prospețimea aerului, a apei de izvor, de frumusețea livezilor și roada bogată a pomilor fructiferi. El își amintește: „Aerul de la schitul acesta este foarte sănătos, apele de asemenea foarte sănătoase și ușoare, un izvor mare curgând în apropiere, iar alte câteva izvoare mai mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și o livadă cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Alexandru și Alexandra Ghineț. Tata lucra ca lăcătuș mecanic la depoul din Lipnic, iar mama era casnică. Am fost trei copii: primul Serghei, sora mea Nina și eu. Copilăria ne-am petrecut-o în casa părintească, înconjurată de grădina cu pomi fructiferi, într-un climat liniștit. Viața își urma cursul firesc și liniștit, până în anul prăpădului 1940, când s-a declanșat al doilea război mondial, acea uriașă catastrofă care a adus atâta durere, atâta nenorocire și vărsare de sânge. România a
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
sus, de pe colina Copoului și îmi pare că este strălucitoare, eternă ca splendoarea bolții din care curge seninul ocrotitor mereu căutat. Nu-mi rămâne decât să întind mâna pentru a culege boabele de idei și idealuri ca pe fructele din pom. Și starea care mă cuprinde continuă. Cu febrile căutături încă vom descoperi atrăgătoare spații din microuniversul ieșean dar putem scruta și în spatele acestor realități și revelații. Dincolo de zare se ascund inefabile tărâmuri pline de enigme, plăsmuiri devenite cu timpul certitudini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vorbi de rafinatul șiretlic atunci când ele își atrag insectele (pentru polenizare) și le țin până când își asigură acest important proces ca apoi să le mănânce prin perii senzitivi care se închid ca o capcană. Pentru a se apăra împotriva animalelor, pomii și tufele recurg la mijloace inventive. Când o antilopă se apropie de salcâm, frunzele lui își dublează cantitatea de tanin încât nu mai sunt comestibile pe moment. Alte plate își activează zestrea genetică, produc enzime care funcționează ca substanțe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
șiroaie pe obraz, cât de străin am rămas și de jalea mea cea mare o să vă fac o cântare: “Foaie verde și o lalea/ măi băieți din țara mea /bine că sânteți colea/ că aici e vreme grea/ nu cresc pomi să facă fructe/ nu cresc vii să facă vin/ numai lacrimi și venin”. În altă scrisoare ne tot spunea că suferă mult și tare ar dori să revină acasă. Am primit și o fotografie de la mormântul mamei și spunea tot
REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Gârbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1686]
-
a văzut că în locul livezii ei erau blocuri; că biserica la care mergea să se roage era depozit de materiale de construcții, că n-a mai găsit vecinii pe care i-a lăsat la plecare, nu mai erau flori și pomi în jurul casei, s-a hotărât să nu se mai întoarcă... acasă. În satul Valea Timiș (atunci îi spunea Cârpa) am primit o casă care nu mai era locuită de multă vreme. Mama a primit un post de învățătoare la școala
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
tot felul de nebunii și îi șoptește ceva la ureche, iar Diane oftează: "Îmi place enorm cînd spui vorbe deșucheate!". Scena se mută în dormitorul copiilor: s-au trezit înspăimîntați de o furtună cu fulgere și tunete. În afară de acestea, un pom cu o siluetă gotică își aruncă umbra de-a curmezișul camerei, un clown jucărie rînjește amenințător (o imagine reprezentativă din filmul anterior, The Funhouse, al lui Tobe Hooper, imagine ce va reveni periodic ca o prevestire a amenințării), iar spiritul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
autoritare. Vecinul celor doi, Tom Anderson prezentat ca un veteran al celui de al Doilea Război mondial și al Războiului din Coreea, conservator ca orientare este una din țintele preferate ale escapadelor lor; cei doi îi taie cu un ferăstrău pomul din curte iar acesta îi distruge în cădere casa, gardul, rețeaua electrică și mașina. Îi pun cîinele într-o mașină de spălat automată ca să-l spele; îi fură cărțile de credit pentru a-și cumpăra animale de la centrul comercial; îi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
umane dispar în totalitate din anumite reclame, făcînd loc imaginilor pure ale unei naturi sănătoase asociate produsului. Inscripția "special pentru fumători de țigări mentolate", însemnul verde pentru mentol de pe pachetul cu țigări și fundalul alcătuit din albastrul apei și verdele pomilor și ierbii din reclamă încearcă să încorporeze embleme ale sănătății și naturalului, ca și cum aceste țigări "mentol lights" ar proteja fumătorul de pericolele fumatului. Nu există nici o îndoială că aceste transformări din reclamele Marlboro sugerează preocuparea crescută pentru pericolul reprezentat de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culoarea soarelui prin vitraliile celor trei etaje ale școlii. Apoi am lucrat la panourile unde am reprezentat zborul de fluturi, florile de câmp și zumzetul gâzelor, misterul eminescian și al Mioriței. Am pus în lumină, de asemenea, ritmul horelor străbune, pomul vieții și amprentele celor o mie de cocori. La sfârșitul acestui articol, vreau să vă aduc aminte de rolul dascălului în viața copiilor. Inima mea mi a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor va
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
spun colegii, arătând spre un grup de băieți care, având în spate o pancardă cu lozinca „Trăiască Comitetul Central...”, îl au în față, într-un tablou, pe Engels. „Îl căutam de pistol” Au săpat pentru lacurile de la Ciric, au plantat pomi la Șorogari, au pus umărul când s-a turnat fundația Casei Tineretului. Toate acestea sunt acum aureolate de trecerea vremii. Puține sunt lucrurile de care nu vor să-și amintească. Chiar și dragostea ascunsă pe care Bohosievici, fost șef de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]