8,218 matches
-
pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot mai Îngrozitor În clocotul dacilor. Se prăbușesc mulți din oastea romană. Dar șiruri proaspete izvorăsc mereu din pădure, s-ar crede că toți copacii se prefac În oșteni și vin din ce În ce mai mulți, din ce În ce mai Îndârjiți. Iată i aproape, nu-i mai desparte decât o lungime de suliță. Dacii aruncă arcurile și se apără cu lăncile, Întăriturile trosnesc din toate părțile și, prin spărturile lor, se-ndeasă năvala morții
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la privit, Încât numele acesta de pripas i se potrivise de minune. Când se urcase pe tronul Țării Românești, Țepeș Îl găsise la curte. Aflând despre viața umilă pe care o dusese băiatul, se posomorî. Îl chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lăsă liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
chip precis și spune: A făcut Dumnezeu om, luând țărână din pământ. Vezi și în aceste cuvinte cinstea dată omului. N-a luat pământ, ci țărână - ai putea spune cel mai prost pământ - și această țărână, luată din pământ, a prefăcut-o prin porunca Lui în trup. După cum Dumnezeu adusese pământul din neființă, tot așa și acum, când a voit, a prefăcut în trup țărâna, din pământ. Bine este acum să strig cu fericitul David: Cine va grăi puterile Domnului, cine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a luat pământ, ci țărână - ai putea spune cel mai prost pământ - și această țărână, luată din pământ, a prefăcut-o prin porunca Lui în trup. După cum Dumnezeu adusese pământul din neființă, tot așa și acum, când a voit, a prefăcut în trup țărâna, din pământ. Bine este acum să strig cu fericitul David: Cine va grăi puterile Domnului, cine va face auzite toate laudele Lui? (Ps. 105, 2). Prin toate își arată Dumnezeu iubirea Sa de oameni! Și a făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
solicitat vreun efort crearea unor puteri atât de mari și atât de numeroase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 48) „Cred ... Și întru Unul Domn ...” 23 „Și cine, văzând firea apelor schimbându-se și prefăcându-se în vin, nu putea înțelege că Cel ce a făcut aceasta e Domnul și Făcătorul firii tuturor apelor? De aceea a pășit și pe mare ca un Stăpân și umbla pe ea ca pe pământ, dând privitorilor dovada stăpânirii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iar moartea ar fi căutat să o sufere pe ascuns? Sau pentru ce ar fi alungat pe draci în văzul tuturor și pe orbul din naștere l-ar fi făcut să vadă de față cu alții și apa ar fi prefăcut-o în vin la fel, ca să fie crezut că e Cuvântul lui Dumnezeu, iar trupul muritor nu l-ar fi arătat în văzul tuturor devenind nestricăcios, ca să fie crezut că El e Viața? Și cum ar fi avut ucenicii Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dar pentru voi, șezând în munte, am spus spre folosul vostru și al tuturor: Nici Fiul nu știe. Căci e de folos vouă să auziți aceasta și despre îngeri și despre Fiul pentru viitorii amăgitori, ca chiar dacă demonii se vor preface în îngeri și vor încerca să vă vorbească despre sfârșitul lumii să nu-i credeți, deoarece ei nu cunosc aceasta. La fel, dacă Antihrist, prefăcându-se în Hristos va zice: Eu sunt Hristos și va încerca și el să vorbească
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta și despre îngeri și despre Fiul pentru viitorii amăgitori, ca chiar dacă demonii se vor preface în îngeri și vor încerca să vă vorbească despre sfârșitul lumii să nu-i credeți, deoarece ei nu cunosc aceasta. La fel, dacă Antihrist, prefăcându-se în Hristos va zice: Eu sunt Hristos și va încerca și el să vorbească despre ziua aceea și despre sfârșit, ca să rătăcească pe cei ce-1 aud, amintindu-vă de cuvântul Meu că nici Fiul nu știe, să nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este, cu alte cuvinte, mai greu să începi ceea ce nu este, decât să repeți ceea ce a fost? Tu crezi că dacă un lucru scapă vederii noastre slabe, e pierdut și pentru Dumnezeu? Corpul, chiar dacă s-ar usca și s-ar preface în praf, dacă s-ar descompune în apă, dacă ar deveni cenușă numai pentru noi se pierde, nu mai există, dar pentru Dumnezeu se păstrează, căci Lui îi este dată paza elementelor. Noi nu ne temem, cum spuneți voi, să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a făcut rădăcină și ramuri și a dat și rod? Apoi dacă toate acestea le primești cu cugetul tău și nu le mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu îi ceri cuvânt și pare că te îndoiești că El va preface trupul nostru? Dar cum pot fi acestea vrednice de iertare?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XVII, p. 174-176) „Nici n-ar fi făcut Dumnezeu atâtea, dacă ar fi fost ca să nu mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru a interpreta mișcările duhului ; e radiația lui. în concepția lui Methodios, trupul feciorelnic ține deja de o corporalitate spirituală, lasă deja să transpară principiul spiritual al trupului. în secolul al XIII-lea, Grigore Sinaitul va vorbi despre trupul pămîntesc, prefăcut din trup sufletesc (animat în mod natural de suflet) în trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este și pămîntesc, și ceresc. Dar Platon nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei își pierde suveranitatea în aceeași măsură modelatoare și eliberatoare față de curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei istorice și culturale, spune adeseori André
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din anii 1950, și care a fost reîncarcerat pe motive politice în anii 1970 și 1980. Acesta susținea că disidenții au fost un pluton secret de rezervă, creat în perioada 1969-1970, loial Partidului Comunist pe care regimul doar s-a prefăcut că-i persecută. Așadar, pe cale de consecință, Revoluția de Catifea, din 1989, a fost generată de un acord secret între Reagan și Gorbaciov, semnat în 1987 și organizată prin colaborarea KGB și CIA. Partidul lui Miroslav Sládek a folosit, de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Turnout in Post-communist Europe", î, International Workshop "European Elections 2009-Europeanization: Parties, Institutions, Member States",, Budapest, 22-23 May. Daeschner, J., (1993), The War of the End of Democracy: Mario Vargas Llosa vs. Alberto Fujimori, Lima: Peru Reporting. Dahl, R., (1956), A Preface to Democratic Theory, New Haven: Yale University Press. ------ (1970), After the Revolution? Authority in a Good Society, New Haven: Yale University Press. ------ (1971), Polyarchy: Participation and Opposition, New Haven, CT: Yale University Press. ------ (1982), Dilemmas of Pluralist Democracy, New Haven
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
empiric. De aceea nu definim democrația liberală ca fiind "bună" sau mai "bună" decât populismul, chiar dacă cei mai mulți dintre contribuitorii acestei cărți, incluzându-ne și pe noi, ar putea să creadă acest lucru. 5 Este de remarcat faptul că în A Preface to Democratic Theory, Dahl (1956) se referă implicit la tensiunea dintre populism și democrația liberală, distingând și contrastând două teorii ale democrației: versiunea lui Madison și versiunea populistă. În timp ce prima versiune postulează că evitarea "tiraniei majorității" este scopul care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul politic are misiunea de a le desprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ia parte la viața lor și ca o inimă puternică și ca o frunte în jurul căreia bat aripi ale fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre pășunile lui își mână turmele, calcarul de la poale i-l prefac în var, dar acela din piscuri strălucește în viața lor ca o lumină unei stele polare." (G. Bogza) Toponimul Rarău nu este lămurit, localnicii explicându-l prin terenul frământat, cu grohotișuri, greu de străbătut; lucru posibil, luând în considerare că
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
domnea la începutul anilor 1980, sau chiar și mai simplificate încă, prezentînd cataclismul ce survenise în țările postcomuniste drept un efect al unei patologii primitive. Deși democrațiile occidentale afectau o aparentă depășire a reflexelor naționale, acestea subzistau. Dar, pentru că ne prefăceam a fi europeni, mai ales după ce incendiul începuse să cuprindă Europa Centrală sau Caucazul nu mai putea fi vorba de a numi aceste reflexe pe numele lor adevărat, ca și cum precăderea cronologică a vechilor State-Națiuni le spălase de la sine de orice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vechilor de-mocrații europene care le-ar oferi ca pe un dar ceresc pactul apartenenței politice pe care l-au pierdut. Simulacru pentru bulgari și pentru români și în curînd probabil și pentru ruși sau sîrbi care, copleșiți de reproș, se prefac că se căiesc de păcatul patriotic, pentru a trece din infernul pasiunilor naționaliste în purgatoriul uceniciei europene. În măsura în care a provocarea aruncată țărilor Europei de Est și Centrale vizează, pentru fiecare în parte, urgența reconstituirii unei colectivități politice apte pentru democrație
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sunt invitați să participe la un studiu despre rolul pedepsei în învățarea verbală (asocieri de cuvinte). După o tragere la sorți aleatorie (așa se pretinde), rolul profesorului îi revine subiectului, iar rolul învățăcelului complicelui. Acesta din urmă trebuie să se prefacă că învață ceea ce subiectul îi prezintă. În unele experimente complicele îl provoacă pe subiect înainte de a-și îndeplini sarcina de învățare. Figura 6 Fotografia reprezintă un subiect care încearcă să folosească "mașinăria de agresare" asemănătoare celei concepute de Buss (1961
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aici glisarea de la jubilația omului cetății către bucuriile mici, intime („o bucurie de dor, o bucurie de cuvânt”). Poetul își caută rădăcinile („M-aș întoarce spre culmi, în arbori și-nceput,/ dar turmele-n pietre și-n nisip s-au prefăcut”), dar nu mai găsește drumurile, nu mai găsește nici fântânile ca „rănile vârstei să-mi spele”. Alteori pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
adânc renumele Partidului Național Liberal. Dar nu e numai atât. Guvernele sunt trecătoare. Ceea ce s-a menținut și se înrădăcinează tot mai adânc în nepăsare sau în frica generală este sistemul de a alcătui, de a îndruma și de a preface guvernările. [...] Sunt acum, mai bine de trei ani de când, la Congresul nostru, spuneam că partidul liberal trebuie să vegheze ca încrederea coroanei să nu fie despărțită nicio clipă de voința națională. [...] Noi știam că guvernul din 1933 nu luase cârma
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sînt o dezicere publică, deși nu pe față, a lui Dostoievski de propriul trecut, mai ales că Șestov își permite să inventeze „nucleul“, niciodată rostit, de la care ar fi purces scriitorul la această dezicere: „«Nu pot, nu mă mai pot preface, nu mai pot trăi în minciuna acestei idei, iar alt adevăr nu mai am; fie ce-o fi» - iată ce ne spun aceste însemnări, oricît s-a lepădat Dostoievski de ele în nota de subsol. Niciodată, la nici un scriitor rus
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]