8,847 matches
-
contemporanul Bertrand Russel dar și din Biblie. Se adaugă acestora în special judecăți de sorginte folclorică; reclamă atenție zeci de reflecții personale, într-o polifonie sugestivă: "Caută alinare între mulțimile moarte de sub pământ"; Cucoșii cântă noaptea pentru cei de sub pământ"; "Prostia-i mai impunătoare decât inteligența și mai aproape de eternitate"; "Minunile sunt niște zâne, menite să devie femei îndată ce le-am cunoscut"; " Unii oameni riscă trăind prea mult. Trebuie să dispară după toate regulile gloriei"; " Cine se teme de Dumnezeu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E ca un literat care a pus mâna pe fotoliul academic și acuma nu mai face nimic: se odihnește. X se însoară. După ce es de la starea civilă, soacra zice: S-a sfârșit. De-acum cred că nu vei mai face prostii. Nu! răspunde ginerele, făgăduiesc că aceasta va fi cea din urmă a mea prostie! Marea cauză a revoluțiunilor este că, pe când națiunile merg înainte, constituțiile rămân pe loc. Macaulay. Totdeauna când vedeți un popor revoltat, pricina trebue căutată în greșalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai face nimic: se odihnește. X se însoară. După ce es de la starea civilă, soacra zice: S-a sfârșit. De-acum cred că nu vei mai face prostii. Nu! răspunde ginerele, făgăduiesc că aceasta va fi cea din urmă a mea prostie! Marea cauză a revoluțiunilor este că, pe când națiunile merg înainte, constituțiile rămân pe loc. Macaulay. Totdeauna când vedeți un popor revoltat, pricina trebue căutată în greșalele guvernanților. O'Connel. Guvern bun poate fi numai pentru națiunile hotărâte să se guverneze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Un țigan care și-a făcut poartă nouă și o admiră, iar gard n-are deloc... O femee care-și tunde bărbatul dinaintea casei... Săteanul care și-a tăiat calul, pentru că n-are cu ce-l hrăni. Două scrisori. Sunt prostii, pe care mult ar da un om de duh. Unele femei au niște urechi ca niște ventuze. Un om care vorbește domol, parcă se plictisește el singur de ce spune. Trebue să admirăm providența, care a îngăduit să se clădească orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost, cine-i bolnav, cine a murit... Rămâne în pragul ușei, cu ochii întrebători. S-a întors chiar în acea zi să-și asigure baba. În această expediție răcește, din care pricină chiar i se trage moartea. (2 Mai). Prostia-i mai impunătoare decât inteligența și mai aproape de eternitate. Nu este alt mijloc să fie bine în Basarabia, decât să nu mai fie rău. Moșotic, făclioară de câlți tăvălit prin drojdie de ceară. Mijloc vechiu de iluminat, când ieșea gospodarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scoală din șanțul șoselei, prinde în brațe pe bărbatu-său Georges și începe să-l întrebe cu disperare, țipând: Unde-i Georges? Georges? Unde-i Georges? La țară, la vie, notarul, om impresionabil, aduce știrile telefonice foarte spăriat de toate prostiile pe care le aude, iar subprefectul cu el și cu popa îndată țin sfat, comentează chestia pe toate fețele, și iau rezoluție, după care, între multe pahare de vin și gustări, notarul se liniștește. Au pus țara la cale; ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
morți!). D-na Menzel, gazda, ar fi aflat că cota necesară guvernului n-ar fi sigură. Vești de felul acesta îmi înveninează ceasurile. Săracă țară rămasă în urmă, cu conștiința cetățenească așa de scăzută, în care demagogia face atâta rău. Prostia și-a dat mâna cu inconștiența ca să slujească fie neisprăviți, fie vicleni. Mâhnirea sporește când văd, într-un stat nou cum e cel ceh, atâta ordine, energie și simț practic. Situația Cehoslovaciei e cu mult mai grea, fie din pricina Germaniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căci nu le-am vorbit în limba lor, adică nemțește. [NOTE: la CAZUL EUGENIȚEI COSTEA (1936) și VALEA FRUMOASEI (1938)]* Ducesa Agripina Laurenția Costea. Preutul cel bătrân, Atanasie Bogrea. Neculai Cumpănă, primar, Temistocle Foișor, notar Aristide perceptor. Gheorghiță Popa Smaranda Prostiile lui Costea. Cânele lui Costea. Poiana lui Costea. Casierul se sinucide dupăce recunoaște că nu mai poate avea casa în regulă (Inspecția Columbaru) și dupăce nevastă-sa nu vrea să cedeze juvaerurile și depunerile, și dupăce, culme! cânele nu vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
După ce a pierdut bătălia dela Ramillies, Ludovic XIV a exclamat: Se vede că Dumnezeu a uitat câte am făcut pentru dânsul! Om fără noroc într-adevăr: cade pe spate și-și rupe nasul. Am procedat ca înțelepții, când fac o prostie: mi-am amânat înțelepciunea pe altădată. Condorcet Ce trebuie să fie oratorul? Om onest, iscusit la cuvânt. (Quintilian) Sunt timpuri când retorii se silesc să înfrumusețeze ce-i urât și rău prin oponența frumosului și binelui, propagând principii adesea funeste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
giudicată. Eu nu știu. Eu superat și dat judecat pe boer și pe mine. Vai de mine că tare mai ești prost! Cum poți face așa poznă. Acu nici nu mai ai unde lucra. Cum se poate să faci așa prostie. Vai de mine și de mine! Mama dracului! tare prost! Unde este pentru doi, este și pentru trei. Lumină? Da. Vin nu. Totu-i cu putință, toată lumea are dreptate. Unui cerșetor care făgăduiește să se roage p. mine. Ce crezare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sta veșnic oameni deoparte și de alta a baricadei: deoparte cei mai puțini; de cealaltă proștii, care dela Adam s-au organizat în majoritate. Prostul nu asudă nici la deal, nici la vale, atâta moșie i-a rămas dela părinți. Prostia din născare n-are leac. Cei răi n-au niciodată bucurie adevărată. Copiii sfarmă jucăriile, ca să le descopere secretul. Scandalurile și răcnetele care umplu țara nu pot aduce binele: cum negrii nu pot feri luna de eclipsă, prin tamtamurile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu te înțeleagă /duduca dela Vaslui/.6 Presa devine uneori o lingușire pentru specia umană, permite proștilor să devie celebri și neoneștilor să se impuie atenției. Acei oameni care într-un an opt luni fac rău și patru luni spun prostii. Disprețuiește oamenii, pentrucă se cunoaște bine. Când își mușcă limba e amenințat să moară înveninat. Doamne, păzește-mă de calic îmbogățit, de glumele bărbierului, de cel care face crucea prea mare și de cel care țipă în fiecare zi că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și copiii vor stăpâni peste dânșii. Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va obijdui pe celalalt, fiecare pe aproapele său, tânărul va lovi pe bătrân și omul de nimic pe cel pus în cinste. E adevărat că sunt prostii pe care ar da mult un om de spirit. (Voisenon) Gusti: Totul e posibil; toată lumea are dreptate. Bogăția e avantajul pe care îl are un prost asupra unui om de talent. Aceștia nu sunt prietini, ci umbre: când e soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
baciului. II Urmările postului fals al lui Ianoș. III Bucătăria curții și servitorii cu poveștile lor. Ei sunt de părere că nu-i adevărat că pământul se învârte în jurul soarelui, au auzit la masă pe boieri. Cum râd de asemenea prostie. IV Când au venit hoții la curte și Ianoș a dat de veste. V Moara și râul; Mitiță se duce călare la moară, vede opustul, peștii, trestiile, paserile. VI În dumbravă la vânat, primăvara. VII Păstoraș la câmp toamna. VIII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-o disece fără a o vesteji. Curiozitatea lui cată să fie atentă și delicată. Altfel face ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt numai o petrecere. Cărțile împrumutate în general nu se înapoiază: e mai lesne să le reții decât să ții minte ce cuprind. Unii oameni își repetă glumele și spiritele până ce le transformă în monedă ștearsă. *1 Abatele Voisenon: Sunt prostii pe care ar da mult un om de spirit. *1 Plutarc: Urechile curiosului sunt ventuze care absorb tot ce-i rău. *1 Adulterul, curiozitatea de a cunoaște plăcerile altuia. *1 Poporul: Sita cumetrei e mai bună decât a ta. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceea iau oul, îl fărm și-l dau copilului și zic așa: cum am uitat eu oul după ușă, așa să uite băiatul țâța... Și uită țâța, draga mea! Prefectul sare atunci și vorbește despre eres și ignoranță și despre prostiile babelor. Cum? zice baba înțepată. Asta-i prostie. Doar așa am apucat din bătrâni, și slavă Domnului, am niște feciori să nu le fie de deochi, iaca unu-i de strajă, ia uită-te la el, îi de două ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copilului și zic așa: cum am uitat eu oul după ușă, așa să uite băiatul țâța... Și uită țâța, draga mea! Prefectul sare atunci și vorbește despre eres și ignoranță și despre prostiile babelor. Cum? zice baba înțepată. Asta-i prostie. Doar așa am apucat din bătrâni, și slavă Domnului, am niște feciori să nu le fie de deochi, iaca unu-i de strajă, ia uită-te la el, îi de două ori cât d-ta, să nu-ți fie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tudor Postelnicu, fost ministru de interne spunea că procesul intentat foștilor membri ai C.P.E.X., că ”el nu știe nimic, este vai de capul lui”. În ceea ce a afirmat acum circa douăzeci si patru de ani, se poate vedea ori prostie, ori lașitate. În schimb, în staff-ul lui Nicolae Ceaușescu au fost și 7 oameni capabili, dar, în același timp, cu un comportament tiranic și foarte viclean. Unul din aceștia a fost generalul Ion Dincă, supranumit ”Ion Teleagă”, adică desfăcând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o anumită simpatie față de mine. Mă primi cu zâmbetul lui puțin ironic. Ce se întâmplă, Sbârnă, nu mai vrei să te faci latino-american? Eu, da, conjunctura îmi este potrivnică sau, cum afirma cu vreo două ore în urmă tovarășul B., prostia mea m-a pus în această situație critică. Tu te iei după răutățile lui B.?! Du-te mâine dimineață și fă-ți vaccinul și o să pleci de astăzi într-o săptămână. Vă mulțumesc, tovarășe ministru. De ce să-mi mulțumești, mulțumirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
măsura cu grijă fiecare vorbă și se pronunța numai când era întrebat sau se abordau probleme din aria lui de preocupări, "sepatristul", cum era botezat lucrătorul de la cifru, se purta cu toată deferența față de "familia domnitoare", dar profita copios de prostia "piticului" așa îl porecliseră pe micul administrator pentru a-l pune în încurcătură, mai ales după ce băuse suficient ca să vorbească gura fără el. Femeia de serviciu îi ținea companie "tovarășei" și executa cu rapiditate dispozițiile șoptite de aceasta. Sub motivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a dispus să casăm trei tablouri și două covoare. Tovarășe Dobre, nu știu dacă șeful misiunii sau dumneata faci asemenea propuneri, comisia este aceea care propune sau decide asupra stării fiecărui obiect de inventar. A casa un tablou este culmea prostiei. Un tablou este operă de artă, dacă se află într-o stare avansată de deteriorare, se trimite la M.A.E., care se ocupă de recondiționarea lui și de conservare; la fel vom proceda și cu covoarele. Păi, nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu tot. Desigur, se poate spune că, pe lângă nenumăratele distrugeri de bunuri la nivel național, cele mai sus relatate sunt chestiuni minore. Nu cred că se pune așa problema. În fiecare domeniu, distrugerile produse atunci, fie din interes, fie din prostie, fie din indolență, fie din ordine venite de aiurea, au avut consecințe dintre cele mai grele. Nu se poate face ierarhizarea lor. Toate au fost păguboase și ne-au tras înapoi cu mulți, foarte mulți ani. În 20 martie 1991
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de motive pe care o propui mereu? Aș pleca doar pentru că nu mai e loc pentru poezie, pentru că tot omenetul atunci când ceva i se pare inutil se trezește spunând "asta nu e poezie, e chestie serioasă" și pentru că se perpetuează prostia cu ștaif care jură pe moaștele locului, iar nu pe oamenii vii. Dar viii își aduc aminte mereu de morți, nu vom scăpa nicăieri. Dacă pleci undeva, pleci oricum cu locul după tine, dar Mein Gott!, oricum nu poți pleca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
când căutăm prea evident cinci motive pentru exil. Doar știi că omul este oaspete și călător pe acest pământ întunecat, ce fel de exil cu pașaport e acela? Provincia e placidă: și dacă are vârfuri în inteligență sau abisuri de prostie, ele sunt anihilate de masa mediocrilor ... Cât e lașitate, cât e comoditate, cât e iubire în faptul că ai rămas la Craiova? Iar începi? Tu nu ai rămas la Piatra Neamț? Ai făcut-o, oare, din comoditate? Crezi că ești născut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]