8,411 matches
-
mai des pentru aceeași audiență, cu atât mai probabil comunicarea va fi mai eficientă. Totuși, claritatea poate fi Îmbunătățită prin rescriere, o activitate recomandată În orice situație. Având În vedere utilizarea instrumentelor electronice de redactat, un cercetător nu are nici o scuză pentru a sări peste procesul de rescriere. Captivarea, incitarea și seducția - acestea sunt caracteristici rare ale studiilor de caz. Pentru a obține un asemenea studiu, cercetătorul trebuie să manifeste entuziasm față de investigația sa și să vrea să difuzeze rezultatele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de 28 aprilie 1965 a fost recrutat ca agent numitul A.A. din problema AZS. La ora fixată candidatul s-a prezentat la locul stabilit anterior de unde a fost dus la casa de recrutări. De la început, candidatul și-a cerut scuze pentru că n-a venit cu materialul scris deoarece în cele două zile care au trecut de la întâlnirea noastră nu a putut să se concentreze și să scrie materialul, fapt pentru care a cerut să-l scrie cu ocazia întâlnirii. Candidatul
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
oară după decembrie 1989, Sinodul BOR a recunoscut oficial că unii preoți ar fi putut să cedeze sub presiunile Securității sfârșind prin a colabora cu aceasta. Cu toate acestea, Sinodul B.O.R. se opune vehement cercetării dosarelor preoților, sub scuza că taina spovedaniei trebuie apărată și că BOR este autonomă. Practic, BOR voia să facă excepție de la legea Ticu. Or, Constituția României prevede că nimeni nu e mai presus de lege. Sfântul Sinod al BOR consideră că exceptarea preoților de la
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a avea o imagine publică favorabilă) generează numeroase glume. Ori de cîte ori interacțiunea reprezintă amenințarea feței negative a interlocutorului (prin ordin sau cerere) sau a feței sale pozitive (prin reproșuri, critici etc.) sau a feței negative a locutorului (în scuze, acceptarea unei oferte) sau a feței pozitive (confesiune, mărturisire de culpabilitate etc.), strategia discursivă va încerca să minimalizeze agresivitatea actului prin mecanisme de indirecție (cereri, ordine indirecte), impersonalizare, ambiguitate etc. Unele glume hipertrofiază această tendință de neagresare a feței generînd
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau să nu coincidă. Opțiunea pentru incertitudine pare mai degrabă să fie o atitudine derivată din neîncrederea în capacitatea Științei Economice, așa cum ni se sugerează în legătură cu funcția ei predictivă. Dar incertitudinea nu are cum să fie nici argument irefutabil, nici scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu ce-și propune să facă din perspectiva bunului-simț reglator al naturii umane. Și asta este cu atât mai evident cu cât înțeleg și fizicienii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în spațiul economic devin ținte preferate, poate și pentru faptul că neregularitățile prin autocopiere sugerează procesul de creștere, ultima relicvă a teoriei progresului păstrată cu sfințenie de Economie. Dar este posibil ca recursul la teoria fractalilor să acopere ca o scuză salvatoare păcatul Economiei de a crede în cauzalitate lineară, în determinismul vizibil al cogniției materialiste din care provine. Haina de împrumut, pentru a putea să aibă acces la clubul complexității, constituie o soluție rușinoasă, dar sănătoasă, pe principiul că mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deșertăciunilor, totul este deșertăciune! exclamă Ecleziastul. Profeții nu impută greșeala vanitoasă unei societăți mai mult sau mai puțin abstracte; referindu-se la întregul popor, avertismentele lor se adresează fiecărui individ în parte, pentru ca acesta să nu invoce pervertirea generalizată drept scuză și justificare vanitoasă a propriei lui participări la culpa comună. Această individualizare a culpabilității este exprimată cel mai clar în psalmii lui David. În MITUL CREȘTIN, individualizarea culpabilității atinge punctul său culminant. (În mitologiile politeiste mai ales în mitologia greacă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sentiment de culpabilitate este proiectat prin falsa autojustificare vanitoasă sub forma unei acuzații împotriva altuia, care, ce-i drept, fiind la rîndul lui un fals motivator, este inclus în culpa vitală comună tuturor. Dar la acuzarea altora apelează fiecare ca scuză, sub pretextul că el ar fi perfect și fără greșeală dacă ceilalți nu ar fi nedrepți față de el. Autojustificarea devine în cele din urmă autoglorificare. Fiecare din noi are tendința să se considtre drept unica ființă omenească dreaptă într-o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
clișeul "da -da". " Știți dumneavoastră" devine enervant, deoarece este un fel de a spune: "Știu că nu mă exprim clar, dar sunteți destul de inteligent ca să înțelegeți ce vreau să spun". Expresiile "Cum să zic" și "Un fel de" sunt o scuză față de faptul că vorbitorul nu găsește cuvântul potrivit. DE CE METALIMBAJUL? Dacă am da la o parte tot metalimbajul din conversațiile cotidiene, ar rămâne un dialog neînsemnat, scurt, abrupt, la obiect. și s-ar părea că suntem lipsiți de maniere, nepoliticoși
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de". "Desigur" era folosit pentru a accentua cuvântul dorit, de exemplu "Aveți desigur dreptate". Această supraaccentuare poate genera bănuieli privind intenția vorbitorului: probabil el simte nevoia să exagereze pentru că nu este sigur de credibilitatea sa. "Un fel de" era o scuză pentru o eventuală folosire greșită a unui cuvânt; în engleza modernă a fost înlocuit cu "Mai bine zis", în vreme ce "Desigur" a fost înlocuit cu "De fapt". Dacă cineva spune: "De fapt, nu sunt de acord", la aceasta se poate răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
sau de cei care sunt prea leneși ca să descrie o situație prin prisma propriilor percepții. (Platitudinile și truismele sunt alte tipuri de clișee.) Clișeele pot oferi chei utile pentru descifrarea gândurilor vorbitorului. De exemplu, expresia "oarecum" este un fel de scuză pentru o afirmație nerelevantă și unul din cele mai des folosite clișee în engleza modernă. Poate apărea în mai multe variante, de pildă "fiindcă veni vorba", "ca să nu uit", "dacă mă gândesc bine" și "tocmai mă întrebam dacă". Aceste expresii
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
închisă în birou și nu vreau decât să-mi desfac puțin aripile și să câștig ceva experiență de viață. TATĂL: După felul în care ai pornit, singura experiență pe care o vei câștiga va fi cea a necazurilor. Căutarea unor scuze ne pune într-o evidentă poziție de inferioritate. Criticul nostru, aflat în superioritate, neprimind nici măcar dovada că sentimentele sau observațiile lui au fost luate în seamă, se înfurie de regulă tot mai mult, în timp ce se străduiește să contracareze fiecare din
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ne pune într-o evidentă poziție de inferioritate. Criticul nostru, aflat în superioritate, neprimind nici măcar dovada că sentimentele sau observațiile lui au fost luate în seamă, se înfurie de regulă tot mai mult, în timp ce se străduiește să contracareze fiecare din scuzele noastre. Adesea, această tehnică defensivă face ca neînțelegeri mărunte să ia amploarea unor adevărate certuri. Un al patrulea mod de a ne apăra este să replicăm dur, tot prin observații critice, după principiul "cea mai bună apărare este atacul". Iată
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
astfel la criminalizarea unor comportamente obișnuite (Wacquant, 1999; Prairat, 2001). Pentru a doua critică, dimpotrivă, el banalizează infracțiuni serioase și împiedică tratarea lor ca atare (Haut și Quéré, 2001, p. 15): Ceea ce, fără teamă de ridicol și preocupați să găsim scuze, numim în Franța "incivilități", este considerat în Statele Unite drept ceva reprehensibil și, de altfel, sever reprimat". Desigur, dezbaterea nu este doar teoretică: criminalizăm în exces sau, dimpotrivă, suntem de un asemenea laxism încât ar trebui să ne inspirăm din "toleranța
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
publicate care mergeau toate, cu o excepție de care vom mai vorbi, în aceeași direcție: ineficacitatea programului. Încă din 1991, fuseseră făcute publice douăsprezece studii care demonstrau această ineficacitate. Din precauție sau ca răspuns la critici, guvernul a găsit o scuză: schimbările introduse în DARE în 1994 făceau caduce toate evaluările anterioare. În sine, este o recunoaștere a faptului că, mai bine de zece ani, sute de milioane, ca să nu spunem miliarde de dolari, fuseseră cheltuite degeaba. Noul DARE era pentru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care nu o găsim întotdeauna chiar la universitarii fără vocație. Multe personalități medicale și-au încorporat existența profesională în activitatea complexă a Spitalului Vaslui precum: Iacob Felix, Aristide Peride, Thoma Hepites, Gheorghe Andreescu, până la Gheorghe Balcu sau Iorgu Arnăutu, cu scuza pentru a nu putea nominaliza și aportul altora, dar pe care o face cu prisosință de competență cartea lecturată. Ca unul ce am promovat pedagogic această preocupare pe care am putea s-o denumim triunică, medicii formați astfel au devenit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ce ne vor citi cartea, iar dacă s-au strecurat unele inadvertențe, purtăm toată răspunderea și le cerem îngăduința să înțeleagă că, fără voie, se mai pot strecura și greșeli. Aparținătorilor și cunoștințelor unor persoane apărute în text, le cerem scuze dacă s-au omis unele fapte și, în același timp, calde mulțumiri pentru materialele, fotografiile și informațiile oferite. Această monografie nu ar fi putut vedea lumina tiparului fără onestul sprijin material primit din partea unor cetățeni de mare valoare ai urbei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
avea repercusiuni grave asupra carierei preoțești a lui Creangă. Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura târgului” vorbind pe la colțuri de adulterul preotesei și încercând să-i găsească acesteia scuze nefondate, care îl incriminau tot pe sărmanul Creangă. Militând pentru libertatea culturii și neavând idee cât îl va costa acest fapt, Ion Creangă merge să vizioneze o piesă de teatru. I se atrage atenția public prin articolul Relativ mergerii preoților
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
13 14: „De-ar ști omul ce-ar păți, Dinainte s-ar păzi!” mereu situațiile neprevăzute iau prin surprindere oamenii, care ar fi preferat să le știe dinainte pentru a-și pregăti strategia de acțiune; lipsa previzibilității poate fi o scuză pentru nereușită; 62 r. 39: „așa trebuie să plătească cine calcă jurământul” orice nerespectare a unui legământ trebuie pedepsită ca atare; jurământul este ceva sacru și trebuie respectat, indiferent de persoana care îl face sau cea față de care este făcut
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Foreword / 9 Capitolul 1. MATEMATICA ÎN SISTEMUL ȘTIINȚELOR / 11 Eugene Wigner Irezonabila eficiență a matematicii în științele naturale / 13 R.W. Hamming Irezonabila eficiență a matematicii / 37 Felix E. Browder Are matematica pură vreo legătură cu științele? / 63 G.H. Hardy Scuza matematicianului / 91 Morris Kline Geometrie și adevăr / 115 Capitolul 2. MATEMATICA ÎNTRE INTUIȚIE ȘI LOGICĂ / 121 Henri Poincaré Intuiția și logica în matematică / 123 G. Hardy Matematica aplicată / 139 G. Polya Matematica și raționamentul plauzibil (I) / 145 G. Polya Matematica
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
153 Henri Poincaré Invenția matematică / 165 Capitolul 3. ÎNVĂȚAREA ȘI PREDAREA MATEMATICII / 183 P.R. Halmos Cum să comunici matematica / 185 P.R. Halmos Ce este predarea / 201 Henri Poincaré Definițiile matematice și învățământul / 215 Sfaturi pentru tânărul matematician / 231 G. Hardy Scuza matematicianului (fragment) / 253 CUVÂNT ÎNAINTE Inaugurăm cu acest volum, dedicat matematicii și locului său în sistemul științelor, o serie consacrată dialogului ideilor în universul cunoașterii, care se confundă, de altfel, cu cel al culturii. De fapt, istoria civilizației a fost
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a face cu științele sau cu orice altceva din afara propriului domeniu? Această idee este împărtășită de mulți, inclusiv de numeroși matematicieni, și a fost stabilită elocvent acum treizeci de ani de către eminentul matematician englez G.H. Hardy în eseul său autobiografic Scuza matematicianului 15 [t.n.]. Ar trebui să afirm că acest punct de vedere este fals, sau măcar foarte parțial. Pentru a face asta, e nevoie să dau o definiție generală alternativă pentru matematica pură: matematica pură este acea parte a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
discipline excesiv de formalizate și irelevante pentru progresul științific. De fapt, cuvintele părintelui Brown, eroul detectiv al autorului englez G.K. Chesterton: "Am văzut adevărul, dar nu are niciun sens", evocat de autor în eseul său, exprimă tocmai acest punct de vedere. Scuza matematicianului 18 G.H. Hardy Matematicianul, ca și pictorul sau poetul, este un creator de modele. Dacă modelele sale sunt mai trainice decât ale celorlalți, este pentru că ele sunt create cu idei. Pictorul creează modele cu forme și culori, poetul folosește
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să fie răscolite mult mai adânc. Ideile contează cu adevărat pentru model, chiar și în arta poetică, și mult mai mult, firesc, în matematică; dar nu voi încerca să intru în polemică în această chestiune serioasă. Trebuie să revin la scuza mea pentru perioada Oxford și să examinez cu puțin mai multă grijă câteva dintre punctele pe care le-am amânat. Cred că e deja evident că matematica mă interesează doar ca o artă creatoare. Dar trebuie luate în considerare și
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
1877-1947), fost profesor la Universitatea Cambridge, a fost unul dintre matematicienii de frunte din prima jumătate a secolului XX, având contribuții fundamentale în teoria numerelor și analiza matematică. S-a considerat toată viața un matematician pur, iar mărturisirile sale din Scuza matematicianului (Cambridge University Press, 1940), din care redăm fregmentele de mai sus, sunt o pledoarie pentru matematica pură și arta matematicianului care ignoră și disprețuiește aplicațiile. În viziunea sa, creația matematică este una exclusiv estetică, singura matematică interesantă fiind aceea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]