8,354 matches
-
În paralel cu această împărțire administrativă, otomanii au pus în aplicare sistemul de segregare a cetățenilor imperiului pe baze religioase - „milleturile”. Teritoriile cucerite au fost împărțite de către sultan nobililor otomani, care au devenit deținători de fiefuri - "timar" sau "ziamet" - și supuși direct monarhului. Aceste terenuri nu puteau să fie vândute sau moștenite, fiind înapoiate sultanului la moartea nobilului deținător de fief. De-a lungul întregii lor vieți, nobilii otomani, care serveau în general ca ofițeri de cavalerie în armata sultanului, duceau
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
în regiunile muntoase au declanșat raiduri împotriva autorităților și proprietăților otomane. Sultanul îl considera pe Patriarhul Ecumenic al Bisericii Ortodoxe Răsăritene drept conducător al tuturor ortodocșilor din imperiu, indiferent de etnie. Patriarhul era responsabil în fața sultanului pentru buna purtare a supușilor ortodocși, fiind investit cu puteri vaste în cadrul comunităților ortodoxe, inclusiv a celor slave sau române. Patriarhul controla școlile și tribunalele religioase ortodoxe din toate comunitățile ortodoxe din imperiul. Prin aceasta, preoții greci și magnații locali numiți „prokritoi” sau „dimogerontes” deveneau
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
În ciuda eforturilor țariste, grecii nu s-au ridicat la luptă împotriva otomanilor în timpul războiului ruso-otoman declanșat în 1768. Atitudinea grecilor i-a dezamăgit profund pe sponsorii lor ruși. Tratatul de la Kuchuk-Kainarji (1774) a dat dreptul rușilor să-i „reprezinte” pe supușii ortodocși din Imperiul Otoman în fața sultanului. Abuzând de acest drept, rușii au început să se amestece cu regularitate în afacerile interne ale Imperiului Otoman. Sprijinul rus, combinat cu ideile Revoluției Franceze, le-a permis grecilor să se reconecteze la lumea
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
în ziua de Crăciun 1560. În urma instituirii calvinismului în regatul ei, preoți și călugărițe au fost exilați, biserici catolice distruse și a fost interzis ritualul catolic. Ea a comandat traducerea Noului Testament în limba bască și dialectul béarnese în beneficiul supușilor ei. În plus față de reformele sale religioase, Jeanne a lucrat la reorganizarea regatul ei; a început reforme de lungă durată pentru sistemele economice și judiciare ale teritoriilor ei. În 1561, Caterina de Medici, în rolul ei de regentă pentru fiul
Ioana a III-a a Navarrei () [Corola-website/Science/325961_a_327290]
-
în nici un caz nu le poți ignora”". Analizând acest film, criticul Călin Căliman remarcă faptul că "Marele singuratic" este un film atipic pentru regizorul Iulian Mihu, "„un cineast cu personalitate agresivă”", care s-a dovedit aici a fi un „umil” supus al romancierului și scenaristului Marin Preda, filmul fiind "„o „plecăciune” în fața literaturii lui Marin Preda”". Alți critici au evidențiat însă simplismul și banalitatea ecranizării, considerând că valoarea filmului este mult scăzută de neînțelegerea spiritului cărții. Printre aceștia este și criticul
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
divine. Este consemnat că Jumong a cucerit statele tribale Biryu(비류국, 沸流國) în 36 î.Hr., Haeng-in (행인국, 荇人國) în 33 î.Hr. și Okjeo de Nord în 28 î.Hr. Acțiunea începe în anul 108 î.e.n. cand refugiații fostului regat Joseon sunt supuși abuzurilor din partea imperiului Han. Legendarul erou Haemosu liderul armatei Damul formează o alianță cu Geumwa prințul moștenitor al regatului Buyeo pentru a înfrunta imperiul Han. În urma unei ambuscade Haemosu este grav rănit și este salvat de Yuhwa de care se
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]
-
Lattari) în Campania, în apropiere de Vezuviu și Nuceria Alfaterna. Bătălia a durat două zile și Teia a căzut în luptă. Puterea ostrogotă în Italia era eliminată, însă Narses a permis puținilor supraviețuitori să se întoarcă la casele lor, ca supuși ai Imperiului Bizantin. Absența oricărei autorității reale în Italia a condus la o invazie a francilor, însă aceștia au fost la rândul lor înfrânți de către bizantini, drept pentru care Peninsula Italică a fost reintegrată imperiului. Regii longobarzilor conduceau pe atunci
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
ignora vechile lor privilegii. Ioan le luase privilegiile privitoare la pescuit și la pășunat și totodată abolise vechea ierarhie, precum și demnitățile de tribuni, "domestici", vicari și ipați, datând din vremea stăpânirii bizantine. De asemenea, Ioan îi forțase pe mulți dintre supuși să se înroleze în trupele sale personale, alături de sclavi. În răspunsul său, Ioan a explicat cum că nu avusese cunoștință de vechile cutume din Istria și că va lua măsuri. Rezultatul acestor promisiuni nu este cunoscut.
Ioan de Istria () [Corola-website/Science/324945_a_326274]
-
unele comunități evreiești în care mamele preferau să își ucidă propriii copii pentru a evita astfel convertirea acestora. Pe de altă parte, sunt înregistre nu puține cazuri în care episcopii unor orașe renane ar fi încercat să îi protejeze pe supușii evrei, dar nu au avut succes, cu excepția evreilor din orașul Speyer. Trupele lui Emicho au atras mulți partizani, inclusiv - potrivit legendei - un grup de adoratori ai unei gâște pe care o credeau ca fiind plină de har. Armata lui Emicho
Emicho () [Corola-website/Science/324399_a_325728]
-
rege, Conrad l-a deposedat de toate posesiunile sale, oferind ducatul de Saxonia lui Albert Ursul, iar pe cel de Bavaria lui Leopold al IV-lea, markgraf de Austria. Cu toate acestea, Henric "cel Mândru" și-a menținut loialitatea din partea supușilor săi. Ca urmare, a izbucnit războiul civil, moment care este considerat ca fiind primul act al viitoarelor lupte dintre guelfi și ghibelini, care se vor extinde în principal pe teritoriul Italiei. După moartea lui Henric(octombrie 1139), oponenții au continuat
Conrad al III-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/324425_a_325754]
-
fie ca un brău cu care pururea să încinge. Să-i rămâie muere lui vadan(ă) și copii(i) lui săraci. Amin”. După ocuparea Bucovinei de către austrieci, neamul Gafenco, deși cei mai mulți dintre reprezentanții săi rezidau la moșiile din Imperiu , fiind supuși imperiali, continuă să stăpânească la Cordăreni. În iunie 1814, Vasile și Andrei Gafenco, nepoții lui Dimitrii, își împart moșiile din Moldova, Vasile rămânând stăpân la Cordăreni, iar Andrei la Hilișeu. Ultima generație de stăpâni, în înțelesul medieval al termenului, este
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
a-l sprijini pe amiralul în lupta împotriva piraților sarazini care prădau Sicilia, ducele Anthimus își permitea să ignore acest ordin; doar Amalfi și Gaeta au dat curs solicitării imperiale, trimițând contingente. Astfel, napolitanii se considerau practic independenți deja, în vreme ce supușii lor, la rândul lor, se simțeau independenți față de Neapole. Singura urmă a dominației externe o constituia faptul că ducatul nu era încă ereditar. În anul 840, ducele Sergiu I a stabilit succesiunea ereditară în ducat, moment din care Neapole era
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
a ordonat mai multor oficiali britanici să facă lobby la Washington pentru ca americanii să se asigure că o astfel de greșeală nu se va mai repeta vreodată. Regina Elisabeta a II-a își pregătise un discurs în care-și anunța supușii că a izbucnit cel de-al Treilea Război Mondial, iar conflictul este de data aceasta unul nuclear și îi îndemna pe britanici să se roage și să rămână uniți și fermi în fața „nebuniei” unui război nuclear. Pericolul unui război nuclear
Exercițiul militar NATO „Able Archer” () [Corola-website/Science/327476_a_328805]
-
La 1 iunie, detașamentul de cavalerie comandat de Kropotov, alături de polcul moldovenesc condus de Apostol Ghicheciu, a trecut Prutul, iar a doua zi a intrat în Iași. Dimitrie Cantemir a lansat, la 1 iunie, o proclamație prin care le cerea supușilor săi să se prezinte, în număr cât mai mare, la oaste până la data de 15 iunie. Cantemir și-a dat seama că trupele otomane vor ajunge la Dunăre înaintea celor moldo-ruse și l-a informat cu privire la acest lucru pe feldmareșalul
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
Sas și Balc, dar domnia lui Sas s-a încheiat mai înainte de venirea în scaun a lui Bogdan și între cei doi au mai domnit și alți voievozi, care însă nu s-au învrednicit să rămână în memoria colectivă a supușilor lor, rămânând astfel înafara tradiției orale. Atât Descălecătorul cât și urmașii săi au militat pentru menținerea relațiilor feudale și de supunere față de coroana maghiară, supunere care este pusă la îndoială de revolte succesive. Penultima dintre aceste revolte este înfrântă în
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
pe câmpul de bătălie, Io Ștefan Voievod vă înalț pe voi în rândurile vitejilor Moldovei. Vă mulțumesc, vitejii mei. Aici, la Vaslui, s-au întors în pământul țării pe care au iubit și apărat mii de luptători, iubiți ai noștri supuși, prieteni, frați, soți și feciori. Alături de străbunii lor, de moșii și strămoșii noștri, vor sta de-a pururi la temelia acestei țări. Când răsare soarele avem să ne-aducem aminte de ei și avem să-i jelim de asemenea când
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
în 1814, unde ducatul de Mecklenburg-Strelitz a fost ridicat la starea de mare ducat. Când Georg i-a succedat tatălui său la 6 noiembrie 1816, el a găsit marele ducat într-o stare proastă. Pentru ridicarea nivelului de educație a supușilor săi el a construit școli. Până la sfârșitul domniei sale, majoritatea supușilor săi știau să citească și să scrie. De asemenea, el a îmbunătățit agricultura în marele ducat și a abolit iobăgia. Georg a murit la 6 septembrie 1860 la Neustrelitz și
Georg, Mare Duce de Mecklenburg () [Corola-website/Science/326488_a_327817]
-
starea de mare ducat. Când Georg i-a succedat tatălui său la 6 noiembrie 1816, el a găsit marele ducat într-o stare proastă. Pentru ridicarea nivelului de educație a supușilor săi el a construit școli. Până la sfârșitul domniei sale, majoritatea supușilor săi știau să citească și să scrie. De asemenea, el a îmbunătățit agricultura în marele ducat și a abolit iobăgia. Georg a murit la 6 septembrie 1860 la Neustrelitz și a fost succedat de fiul său cel mare, Friedrich Wilhelm
Georg, Mare Duce de Mecklenburg () [Corola-website/Science/326488_a_327817]
-
și din nou, după decesul tatălui, în iunie 1878. Prințesa s-a îndrăgostit de baronul Alfons von Pawel-Rammingen (1843-1932), fiul unui oficial guvernamental al Ducatului de Saxa-Coburg și Gotha. Alfons a fost comisul tatălui ei. Alfons a fost naturalizat ca supus britanic la 19 martie 1880 și, la 24 aprilie 1880 el și Frederica s-au căsătorit. Nunta a avut loc la Castelul Windsor și ceremonia religioasă a fost ținută de episcopul de Oxford. Sora lui Alfons, Anna, era căsătorită cu
Frederica de Hanovra și Cumberland () [Corola-website/Science/326493_a_327822]
-
afla în perfectă formă dar acuza o ușoară umflătură în falca dreaptă, datorită sutelor de reculuri pe care le suportase în primele două zile. Observând acest lucru, maghiarul, prieten bun cu organizatorii italieni, a aranjat ca toți concurenții să fie supuși unui control medical. Extrem de „grijuliu” pentru sănătatea campionului nostru, după consultație, medicul italian i-a interzis să mai concureze iar campionatul european a fost câștigat de contele ungur. Era o nedreptate strigătoare la cer care, ce e drept, pe un
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
religioasă. Din copilărie a devenit orfan de tată. În anul 1909 s-a stabilit la Wilno, apoi a trăit un timp la Lvov, iar din 1912 la Viena. În anii primului război mondial a fost arestat de autoritățile austro-ungare ca supus al unei țări inamice. În 1919, i s-a diagnosticat o infecție tuberculoasă. Cea mai mare parte a vieții el a trăit în sărăcie și a pribegit prin Europa, întreținându- cu greutate din versurile și povestirile pe care le-a
David Vogel () [Corola-website/Science/323670_a_324999]
-
lui Bogdan și, în 1365, de asemenea voievodatul Maramureșului, aflat în acest răstimp în stăpînirea nepoților lui Bogdan, Ștefan și apoi Ioan. Însă nu toți cnezii nu au putut accepta ușor nouă stare de lucruri, deoarece titlurile nobiliare îi făcea supuși ai regelui, și îi priva tocmai de avantajul de care se bucurau pînă atunci: libertatea și autonomia locală. Familiile de cnezi care nu au acceptat vasalitatea lui au migrat în sud, în Năsăud, Țara Lăpușului și Țara Chioarului. O parte
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
ca niște cetățeni de rangul doi și erau victime a exploatării funcționarilor corupți. Aceste reforme au căutat să stabilească egalitatea juridică și socială în rândul tuturor cetățenilor otomani. Reformele au eliminat sistemul milleturilor. Acest sistem prevedea existența unor comunități ale supușilor bazate pe apartenența lor religioasă. Aceste comunități funcționau relativ autonom. Unele dintre aceste comunități se bucurau de privilegii mai mari sau mai mici, funcție de credința căreia aparțineau. Reformele au desființat aceste privilegii, toți cetățenii otomani urmând să se supună acelorași
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
nu a reușit să promoveze în mod activ libertatea religioasă. În fapt, pentru „elita conducătoare otomană, ‚libertatea religioasă’ a însemnat ‚libertatea de apărare a religiei lor’”.. În Liban, reformele Tanzimatului au avut ca scop reîntoarcerea la egalitatea tradițională a tuturor supușilor în fața legii. Sublima Poartă a presupus că ierarhia și ordinea socială nu vor fi schimbate de reforme, în fapt însă cetățenii imperiului au înțeles diferit obiectivele Tanzimatului. Elitele libaneze au interpretat reformele într-un mod total diferit de restul imperiului. Drept urmare
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
au interpretat reformele într-un mod total diferit de restul imperiului. Drept urmare, „Oficialii europeni și otomani s-au angajat într-o competiție pentru câștigarea loialității localnicilor - francezii pretinzând că protejează maroniții, britanicii druzii, iar otomanii proclamând bunăvoința sultanului față de toți supușii săi, indiferent de religie” În Palestina, reformele din domeniul agriculturii, în special cea din 1858, a permis evreilor ruși să cumpere pământ în regiune, ceea ce a dus la sosirea a unui prim val de emigranți. Pentru mărirea bazei de impozitare
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]