8,805 matches
-
informație (vizuală, auditivă, motorie, dureroasă etc.) către grupul de neuroni ce alcătuiește grupul de analizatori ai scoarței cerebrale. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o serie de stații intermediare, reprezentate de centrii nervoși. Una dintre acestea se află la nivelul trunchiului cerebral - formația reticulată - care prin intermediul unor ramuri colaterale ale neuronilor - căile activatoare ascendente -, determină o stare de vigilență a scoarței, în sensul că va primi mesaje noi de la receptori. Scoarța analizează mesajele primite, le selectează și comunică formației reticulate care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tip de informație: vizuală, auditivă, motorie etc. către grupul de neuroni ce alcătuiesc analizatorul situat pe scoarța cerebrală. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o serie de stații intermediare, reprezentate de centrii nervoși. Una dintre acestea se află la nivelul trunchiului cerebral formația reticulată , prin intermediul unor ramuri colaterale ale neuronilor. Prin căile ei activatoare ascendente determină o creștere a stării de vigilență a scoarței, anunțând-o că va primi mesaje noi de la receptori. Astfel, scoarța analizează mesajele și comunică formației reticulate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Se rotește capul într-o parte și alta, menținând lipsa de efort. Rotește-ți capul de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. 5. Repetă exercițiile 3 și 4 stând în picioare și extinzând relaxarea și la mușchii spinării și trunchiului. Legătura dintre râs și tensiunea mușchilor este adesea demonstrată în experiența zilnică. Un râs spontan, vesel, contribuie la relaxare. Adesea, terapie destinderii este combinată cu terapia logopedică de respirație. Schilling amintește și „trainingul autogen” al lui Schulz, logopedizat de Krech
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afazii, cât și posibilitățile de compensare spontană sau dirijată a tulburărilor de limbaj în afazii. Din punct de vedere fiziopatologic, aspectul cel mai îndreptățit în explicarea tulburărilor de limbaj și vorbire în teoria afaziei este vorba de afecțiuni corticosubcorticale ale trunchiului cerebral și ale formației reticulare, părți interesate direct în limbaj atât în structurile senzorio-motorii periferice, cât și în structurile subcorticale care asigură preluarea recepției și emisiei. Afazia reunește tulburările de limbaj survenite în urma unor leziuni cerebrale ale centrului limbajului, tulburări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asupra sa etc. Pentru a „învinge” toate acestea, pentru a-și pune masa musculară în mișcare, joggerul apelează la contracțiile musculare specifice, contracții ce implică forțe, precum și la anumite poziționări ale segmentelor implicate în alergare (membre superioare, membre inferioare, cap, trunchi). Putem spune astfel, că alergarea ca mijloc al joggerului, pentru atingerea eficienței scontate, impune efectuarea mișcărilor cu o anumită tehnică de execuție. O tehnică incorectă de alergare determină asumarea unor riscuri inutile de către practicant, iar dacă tehnica nu este corectată
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
acestuia în timp și spațiu; relația care se stabilește între aptitudinile psihomotrice ale alergătorului (viteză, forță, rezistență) și timp; contactul cu solul în timpul alergării (diferă în funcție de suprafața solului, de înclinația acestuia, de viteza de alergare); poziția capului, brațelor și a trunchiului în timpul alergării; direcția și forma mișcării etc. Astfel, tehnica alergării practicată în timpul joggingului, pentru a avea eficiență, trebuie să respecte și ea anumite cerințe: alergarea să fie uniformă, continuă și „nesacadată”; pasul de alergare să aibă o lungime constantă, iar
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și eventualele tensiuni musculare; mâinile trebuie ținute sub formă de cupă sau cu pumnul desfăcut. Alergarea cu mâinile încleștate sau desfăcute în totalitate va mari tensiunea din antebrațe (O’Conner, B. 2002), aspect incomod și consumator de energie în timpul alergării; trunchiul ușor înclinat spre înainte, capul să fie ținut drept, privirea înainte (fig.nr.22); Jogging: contact la sol, genunchii ușor îndoiți, amplitudine brațe, poziție trunchi contactul cu solul se va efectua pe toată talpa însă cu orientare spre pingea (partea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
tensiunea din antebrațe (O’Conner, B. 2002), aspect incomod și consumator de energie în timpul alergării; trunchiul ușor înclinat spre înainte, capul să fie ținut drept, privirea înainte (fig.nr.22); Jogging: contact la sol, genunchii ușor îndoiți, amplitudine brațe, poziție trunchi contactul cu solul se va efectua pe toată talpa însă cu orientare spre pingea (partea anterioară a tălpii piciorului). După O’Conner, B., și colab. (2002), la reluarea contactului cu solul, talpa piciorului are tendința de a rula (mijlocul tălpii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
liber și întreținere corporală: joggingul și activitățile din sălile de fitness. Autorii recomandă doritorilor să execute un număr mai mare de flotări, atâtea cât sunt necesare pentru a obține un anumit grad de oboseală a grupelor musculare ale brațelor și trunchiului. „Când te ridici, observă că brațele și umerii tăi ar putea fi obosiți, dar tu nu vei fi extenuat și restul corpului tău nu va simți efectele deloc”12. Apoi, aceeași autorii recomandă practicanților de activități sportive să alerge atât timp cât
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
trebuie să se repoziționeze constant pentru a stabiliza corpul în ansamblu. Ori acest aspect nu favorizează creșterea performanței, știut fiind că cei mai eficienți alergători pe distanțe lungi sunt cei al căror contact cu solul durează cel mai puțin; aplecarea trunchiului înainte la alergarea pe bandă este mai puțin amplă decât în joggingul standard, în aer liber, fapt ce poate modifica inclusiv tehnica și eficiența lucrului de brațe (un aspect extrem de important în alergare); din punct de vedere psihologic, mulți joggeri
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
la coborâre; tehnica joggingului pe plat „fals” Tehnica joggingului la urcare Cunoscut fiind faptul că gravitația acționează asupra organismului, iar înclinația solului impune măsuri de echilibrare a corpului și a segmentelor sale, practicantul de jogging va trebui să se aplece trunchiul ușor spre înainte pentru a compensa tendința corpului de a se orienta spre înapoi. Impulsia în lanțul triplei extensii al membrelor inferioare (gleznă, genunchi, șold) va fi mai puternică, aspect impus de învingerea greutății corpului care, împreună cu atracția gravitațională, acționează
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
iar ca durată de timp va crește. Poziția segmentelor corporale în joggingul la urcare Din punct de vedere fiziologic, cresc numărul și amplitudinea contracțiilor musculare datorită necesității învingerii forței determinate de acțiunea gravitației asupra greutății corpului. De asemenea, datorită înclinării trunchiului spre înainte, a lucrului amplu de brațe, transpirația este diminuată ca efect al funcției de excreție, deoarece mișcările abdominale sunt ușor „blocate”, acționând direct asupra respirației abdominale. Indicații utile pentru evitarea greșelilor și creșterea eficienței scurtarea lungimii pasului de alergare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
al funcției de excreție, deoarece mișcările abdominale sunt ușor „blocate”, acționând direct asupra respirației abdominale. Indicații utile pentru evitarea greșelilor și creșterea eficienței scurtarea lungimii pasului de alergare pentru a avea o deplasare eficientă și economică; o aplecare moderată a trunchiului înainte, nu exagerată, cum se practică de regulă, deoarece cercetările biomecanice au evidențiat faptul că aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte pe porțiunile de rampă determină o diminuare a activității musculaturii coxofemurale (șold) cu imposibilitatea unei extensii optime la nivelul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
greșelilor și creșterea eficienței scurtarea lungimii pasului de alergare pentru a avea o deplasare eficientă și economică; o aplecare moderată a trunchiului înainte, nu exagerată, cum se practică de regulă, deoarece cercetările biomecanice au evidențiat faptul că aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte pe porțiunile de rampă determină o diminuare a activității musculaturii coxofemurale (șold) cu imposibilitatea unei extensii optime la nivelul genunchiului. Această impulsie incompletă a genunchiului pune în dificultate mușchii fesieri (gluteus), crescând consumul energetic și îngreuind înaintarea; menținerea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
spre înainte pe porțiunile de rampă determină o diminuare a activității musculaturii coxofemurale (șold) cu imposibilitatea unei extensii optime la nivelul genunchiului. Această impulsie incompletă a genunchiului pune în dificultate mușchii fesieri (gluteus), crescând consumul energetic și îngreuind înaintarea; menținerea trunchiului într-o poziție dreaptă, ușor aplecată spre înainte va face că proiecția centrului de greutate pe sol să ajute impulsia (aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte determină o depărtare a proiecției centrului general de greutate pe sol față de sprijin, aspect
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
incompletă a genunchiului pune în dificultate mușchii fesieri (gluteus), crescând consumul energetic și îngreuind înaintarea; menținerea trunchiului într-o poziție dreaptă, ușor aplecată spre înainte va face că proiecția centrului de greutate pe sol să ajute impulsia (aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte determină o depărtare a proiecției centrului general de greutate pe sol față de sprijin, aspect ce va determina creșterea tensiunii musculare în partea posterioară a membrelor inferioare - gambe, coapse, fese - pentru a menține stabilitatea și echilibrul); Fig. nr. 113
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în funcție de înclinația solului, la fel ca și frecvența pașilor. Datorită forței de inerție, a gravitației și a înclinării solului și joggingul la vale presupune poziționarea corpului și a segmentelor sale, astfel încât să mențină joggerul într-o poziție favorabilă deplasării. Astfel, trunchiul se deplasează ușor spre înapoi, contactul cu solul se ia pe toată talpa și, uneori, chiar pe călcâi. Poziția segmentelor corporale în joggingul la vale Lucrul brațelor nu mai este la fel de amplu ca în alergarea la deal, articulația pumnului ne
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
înapoi, contactul cu solul se ia pe toată talpa și, uneori, chiar pe călcâi. Poziția segmentelor corporale în joggingul la vale Lucrul brațelor nu mai este la fel de amplu ca în alergarea la deal, articulația pumnului ne mai urcând așa mult, trunchiul ți brațele menținându se într-o poziție ușor spre înapoi (de „așteptare”) pentru a echilibra corpul (ajutând călcâiul, gamba și genunchiul să regleze și să adapteze acțiunea forțelor de frânare). Indicații utile pentru evitarea greșelilor și creșterea eficienței știut fiind
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
creată în timpul frânării; pentru a menține intensitatea, tempoul specific alergării tip jogging (menținerea efortului în pragul aerob), tendinței de creștere a vitezei i se va opune un control optim al contactelor cu solul, al frânărilor și al poziționării brațelor și trunchiului; se vor adopta poziții corecte ale trunchiului și brațelor, ținând cont de tendința creșterii oscilațiilor laterale datorită contactelor neregulate ale tălpii pe sol (sprijinul unipodal și frânarea inerentă alergării la cale produc oscilații laterale și transversale ce trebuie menținute în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
tempoul specific alergării tip jogging (menținerea efortului în pragul aerob), tendinței de creștere a vitezei i se va opune un control optim al contactelor cu solul, al frânărilor și al poziționării brațelor și trunchiului; se vor adopta poziții corecte ale trunchiului și brațelor, ținând cont de tendința creșterii oscilațiilor laterale datorită contactelor neregulate ale tălpii pe sol (sprijinul unipodal și frânarea inerentă alergării la cale produc oscilații laterale și transversale ce trebuie menținute în anumite limite pentru a nu solicita excesiv
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de confort termic, de rezistența fiecăruia, dar și de temperatura apei, joggingul prin apă de la malul mării poate fi practicat cu succes și primăvara târziu și toamna. Nivelul până la care se scufundă membrele inferioare și chiar și o parte a trunchiului, în apă, determină complexitatea efortului datorită rezistenței opuse de mediu acvatic. Acest tip de jogging poate fi practicat numai atunci când experiența în alergare este una optimă, pregătirea fizică o permite, iar specificul tehnicii de alergare este bine cunoscut, în caz
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
educație fizică sau activitățile obligatorii ale elevilor, cât și în celelalte activități sportiv recreative din majoritatea școlilor din țara noastră. În lecțiile de educație fizică, jocul de fotbal se subordonează cadrului organizatoric oferit de disciplina educație fizică, disciplină inclusă în trunchiul comun al planului de învățământ și prezentă ca atare în orarul săptămânal al școlii cu lecții pentru fiecare clasă. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40 45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mișcărilor și viteza de deplasare, reacție și execuție a acestuia și este totodată asociată cu îndemânarea și rezistența. În jocul de fotbal, forța prezintă importanță sub următoarele trei forme de manifestare: 1) forța generală, ce se referă îndeosebi la mușchii trunchiului, coapsei, umerilor, spatelui și brațelor, grupe care participă la mișcările de lovire a mingii cu piciorul și cu capul, cât și la aruncările de la margine, la conducerea mingii și la lupta corp la corp cu adversarul; 2) forța de lovire
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alunecare. c. Protejarea mingii c.1. De pe loc; c.2. Din mișcare (în timpul conducerii). d. Conducerea mingii d.1.Cu interiorul labei piciorului; d.2.Cu exteriorul labei piciorului; d.3.Cu șiretul plin. e. Mișcarea înșelătoare e.1.Cu trunchiul din poziție statică și din deplasare; e.2. Cu piciorul din poziție statică și din deplasare; e.3. Cu capul (privirea). f. Lovirea mingii cu capul f.1. De pe loc cu un picior înainte; f.2. De pe loc cu picioarele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de fotbal se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun și orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale fotbalului se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuro-psihomotrică; 3. Direcția formativă asupra personalității și caracterului elevilor. Desigur că, practicarea jocului de fotbal în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]