82,518 matches
-
În iulie 1210, Leszek I cel Alb, Henric I cel Bărbos, Conrad I de Masovia și Vladislav Odonic s-au întâlnit cu Episcopii locali în Borzykowa, cu scopul de a rezolva problemele și misterul Bulii Papale. Mieszko al IV-lea Picioare Zgomotoase nu s-a prezentat la întâlnire; cu ajutorul unei aramte și datorită sprijinului familiei Gryfici, el a reusit să intre în Cracovia și să preia Wawelul. Cu toate acestea, Arhiepiscopul Kietlicz nu intenționa să accepte situația, primind sprijin de la tinerii
Vladislav al III-lea Picioare Groase () [Corola-website/Science/330632_a_331961]
-
și să preia Wawelul. Cu toate acestea, Arhiepiscopul Kietlicz nu intenționa să accepte situația, primind sprijin de la tinerii prinți și de la bisericile locale, pentru a retrage Bula Papală fatidică. Acest lucru a avut succes, iar când Mieszko al IV-lea Picioare Zgomotoase a murit în mai 1211, Leszek cel Alb a fost capabil să se întoarcă la tronul din Cracovia. Intențiile vechii generații nu au reușit. În 1215, poziția lui Vladislav al III-lea era slăbită în continuare de creșterea puterii
Vladislav al III-lea Picioare Groase () [Corola-website/Science/330632_a_331961]
-
I îi putea asigura linia ereditară doar peste Silezia de Jos. Sudul Poloniei Mari și provincia Seniorată din Cracovia trebuiau conduse la alegere dintre căpateniile membrilor Piast, deși a existat un testament al fostului Mare Duce, Vladislav al III-lea Picioare Groase , prin care îi lăsase toate terenurile sale lui Henric I. Cu toate acestea, voința a fost ignorată de către ducele Conrad de Masovia și de nepotul lui Vladislav al III-lea, Vladislav Odonic. În cazul ducatelor Sandomierz și Opole-Raciborz din
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
intenția de a ocupa țara, deoarece la scurt timp după aceea s-au dus prin Moravia, spre Ungaria. Corpul gol și capul decapitat a lui Henric a putut fi identificat doar de soția sa, datorită unui defect anatomic unic: la piciorul stâng, el a avut șase degete, variantă care a fost confirmată la deschiderea mormântului său din 1832. Henric a fost îngropat în cripta bisericii Franciscane al Sfinților Cincent și Jacob, în Wroclaw. În ciuda guvernării sale de numai trei ani, Henric
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
au cucerit domeniile, capturând deținuții și oprind extinderea teutonilor în regiune. Vladislav s-a străduit să stabilească un cod uniform legal în toată țara. În acest cod, el a asigurat siguranța și libertatea evreilor pe care i-a pus pe picior de egalitate cu creștinii. Vladislav a murit pe 2 martie 1333 în Cracovia. Fiul său, Cazimir al III-lea cel Mare, a moștenit Polonia Mică, Ducatul Sandomierz, Polonia Mare, Kuyavia, și ducatele Łęczyca și Sieradz, în timp ce Silezia și Lubusz din
Vladislav I cel Scurt () [Corola-website/Science/330661_a_331990]
-
tatăl său a murit, în 7 sau 8 decembrie 1201, Henric era foarte bine pregătit pentru a prelua guvernarea. Cu toate acestea, la scurt timp a întâmpinat unele dificultăți. La începutul anului 1202, unchiul său, Ducele Mieszko al IV-lea Picioare Zgomotoase din Silezia Superioară, printr-un atac surprinzător a luat Ducatul Opole al fratelui vitreg a lui Henric, Jarosław. Mieszko își dorea mai multe proprietăți, inclusiv cele ale lui Henric, însă nu le-a putut dobândi, confruntându-se cu opoziția
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
cel Bătrân, din ramura Dinastiei Piast, a murit, ceea ce i-a adus o deschidere lui Henric pentru a-și face intrarea pe scena politică. Au apărut două grupuri oponente: pe de o parte, unchiul lui Henric, Mieszko al IV-lea Picioare Zgomotoase, cu fiul său și succesorul lui Mieszko al III-lea, Ducele Vladislav al III-lea Picioare Groase al Poloniei Mari, iar in cealaltă parte erau ceilalți duci juniori: Leszek I cel Alb de Sandomierz și Conrad I de Masovia
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
a-și face intrarea pe scena politică. Au apărut două grupuri oponente: pe de o parte, unchiul lui Henric, Mieszko al IV-lea Picioare Zgomotoase, cu fiul său și succesorul lui Mieszko al III-lea, Ducele Vladislav al III-lea Picioare Groase al Poloniei Mari, iar in cealaltă parte erau ceilalți duci juniori: Leszek I cel Alb de Sandomierz și Conrad I de Masovia, fiul lui Cazimir al II-lea cel Drept, care voia să mențină autoritatea ducatelor sale, la fel
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
Mari împotriva unchiului său. În acest conflict, Henric a dorint încă odata să rămână neutru, deși cel mai probabil îi simpatiza pe ducii juniori. La scurt timp, circumstanțele l-au forțat să se implice mai mult. Vladislav al III-lea Picioare Groase și-a asumat tronul la Cracovia dar a fost detronat în 1206. Leszek I cel Alb a devenit Mare Duce și Duce de Cracovia. Pierderea Provinciei Seniorate l-a forțat pe Vladislav al III-lea să schimbe alianța (voia
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
-lea. În 1210, scena politică din Polonia a fost zguduită de Bula Papală a lui Papa Inocențiu al III-lea, care l-a excomunicat pe Marele Duce Leszek cel Alb. Acest fapt a fost folosit de Mieszko al IV-lea Picioare Zgomotoase, care a cucerit rapid Cracovia și a preluat titlul de Mare Duce. Bula fusese emisă la cererea unui duce anonim din Silezia, car ar fi putut fi doar Henric. Situația a devenit confuză pentru că numeni nu era sigur cine
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
onoare turcești, ca un acompaniament pentru saluturile meterezelor impresionante din Bender. În același moment Carol al XII-lea a decis să mute tabăra pe celălalt mal al râului, adică mai aproape de Bender. Carol al XII-lea a fost operat la piciorul rănit la scurt timp după sosirea sa la Bender. Mazepa a murit la 22 septembrie 1709, iar Filip Orlik a fost ales drept succesorul său în calitate de hatman. Niciodată cooperarea între suedezi și cazaci nu a fost mai bună decât în
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
a fost în mâinile Consiliului Lorzilor, prezidat de Jonas Goštautas. Cazimir a învățat limba și obiceiurile din Lituania de la funcționarii judecătorești. În timpul domniei sale, drepturile lituaniene a nobililor - duci, magnați și boieri, indiferent de religie sau etnie - au fost puși pe picior de egalitate cu nobilii polonezi. În plus, Cazimir a promis să protejeze granițele Marelui Ducat și să nu desemneze persoane din Regatul Poloniei la birourile Marelui Ducat. A acceptat ca deciziile cu privire la chestiunile referitoare la Marele Ducat să nu se
Cazimir al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330683_a_332012]
-
a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață roșie ("Aythya nyroca
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis") sau mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis") sau mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
mai apropia de original, datorită faptului că au trecut 7 ani de la dublajul primului film (2006) : bobocul Randy Boggs de la Universitatea Monștrilor are aspirații mari pentru viața de colegiu. Monstrul cu aspect de șopârlă, cu mulțimea sa de brațe și picioare deșirate, plănuiește să se licențieze în Sperieturi și să ducă o viață socială activă, plină de distracții, prieteni și petreceri ale fraternității. Daca și-ar putea ține deranjantul obicei de a dispărea sub control, el ar fi numai bun, dar
Universitatea monștrilor () [Corola-website/Science/330699_a_332028]
-
alb ("Oxyura leucocephala"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), barză albă ("Ciconia
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
forțelor armate germane conduse de în Africa au continuat până pe data de 14 noiembrie 1918, atunci când el a aflat din documentele prizonierului britanic Hector Croud că Germania și Antanta au semnat armistițiul de la Compiegne. Deși neînvins și cu armata pe picior de luptă, Paul von Lettow-Vorbeck a decis să capituleze. Ceremonia de capitulare a avut loc pe 23 noiembrie 1918 la Mbaala, în Zambia. La acel moment, armata sa era compusă din 30 de ofițeri germani, 125 de subofițeri și soldați
Paul Emil von Lettow-Vorbeck () [Corola-website/Science/330735_a_332064]
-
superintendentul șef David Duckenfield, care era ofițerul de poliție responsabil de buna desfășurare a meciului, a ordonat deschiderea unei porți folosită în mod normal numai pentru ieșirea din stadion. Poarta respectivă ducea la un tunel marcat cu însemnul „locuri în picioare”, ce conducea direct către două țarcuri aflate în centrul peluzei, deja supraaglomerate. În anii precedenți, tunelul fusese închis de poliție când cele două secțiuni centrale se umpleau; în cazul tragediei de pe Hillsborough, acest lucru nu s-a întâmplat. Fluxul de
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
Wolverhampton Wanderers, în peluza Leppings Lane a fost permis accesul câtorva sute de spectatori în plus față de capacitatea terasei, ceea ce a dus la o busculadă care a avut drept rezultat 38 de răniți, unii dintre ei suferind fracturi ale mâinilor, picioarelor și coastelor. Poliția a fost de părere că în cazul în care nu s-ar fi intervenit la timp, ar fi existat o șansă reală ca busculada să ducă la decese și a recomandat prin urmare reducerea capacității stadionului. Într-
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]