9,974 matches
-
surprind în receptarea mesajului revelația poetului ca profet, simt reverberația inițierii în armonizarea lumii creată voit haotic de Marele Arhitect. Poetul desemnează centrul în jurul căruia se formează undele luminii îndepărtându-se cât mai mult să aducă Cuvântul celor ce nu îndrăznesc din orgoliu să-l vadă. Poesia concentrează timpul fizic, metafizic și astral ca o sinteză a destinelor trecute, prezente și viitoare. Drag mi-i amorțitul drum, în zorii zilei Legănat pe vasta-ntindere de grâu, Când cu foc îmi umplu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mă închin, la ce să mă închin?1038. Poeții rămân nemuritori pentru că universul cristalizat în vers rămâne el însuși peren. Sunt iarbă; mai simplu nu pot fi1039, spune poetul și mai mult decât de a se identifica cu pământul nu îndrăznește. Și totuși recunoaște că însuși țărâna e parte din lumea de dincolo. Prin intermediul semințelor, la fel ca în Biblie, grăuntele de grâu va încolți și prin moarte simbolică va asigura roadele: Nebunule! Ceea ce semeni tu nu prinde viață, dacă mai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
veșnic și nalt A necontenirii sălbatică lege. Dar bradul când moare nu lasă decât Cenușa, dintr-însa alt brad să se-nchege... Prieteni, veniți să privim acest cer Și codrii cu brazii și munții cu slavă, Căci noi, numai noi îndrăznim să simțim A morții și-a vieții bucurie grozav 1200. Precum trecu profetul la marginea imperiilor, acolo unde este limbul, acolo poetul se odihnește. El nu se știe cu păcate, infernul nu-l dorește, iar raiul nu cunoaște de ce ar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
arhetip al universului, matrice, sigiliu, un ADN specific reîncarnării fiecărei specii în parte. Fiecare zeu și astru este legat de numere. Pentru cifra 7 pitagoreicii au dat numele de Minerva sau cubul Neptun, denumiri asupra cărora nici Albert Pike nu îndrăznește să se pronunțe. Dacă unu e monada, tatăl, doi e mama și trei triada ce dă naștere lumilor, patru e rădăcina tuturor lucrurilor, fântână a naturii și singurul număr perfect, heptada rezultată din unirea utimelor două, e numărul religiei, venerarea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui de preamărire, / precum sunt și eu acum / răzvrătindu-se în mine / amintirea altei lumi. / Într-alt oraș, în hăul de lumină, / mă strâng strivit / de șobolani, de șerpi / de pânze de păianjen mai mult / înlănțuit sunt ultimul / ce-a îndrăznit să înțeleagă / la cine știe care / margine de ocean. / Sus și jos, aici / pământul dispăruse. / Te-ai temut o clipă / Unde? / Cum ar fi putut / universul / să dispară... / iar noi / aici, îmbrățișați / să pornim pe câmpia albastră / Se făcea / în vis / că
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
celui ce dorește mai mult, e o lumină difuză, asemănătoare luminii dintâi ce nu era încă în Geneză dată luminătorilor ca semne, anotimpuri, zile și ani1342. Într-adevăr, dacă ți se pare potențial inteligibilă această materia prima pe care am îndrăznit s-o așez ca un impuls intelectului iluminat, uită-te atent la forma ei spirituală, decelează părțile ce o fac un obiect al viziunii intelectuale și lasă-te impregnat prin simțurile tale exterioare, fără a cerceta întru totul. Și atunci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ocazia Anului Nou - 1973, adresez Dv. și familiei, tradiționala urare: La mulți ani ! Vă doresc noi succese în activitatea științifică. Cu profundă stimă, Eugen Dimitriu BADILĂ 1 Fălticeni, 21.6.1971 Mult Stimată Doamnă Badilă, Deși nu vă cunosc personal, îndrăznesc a vă scrie, solicitându-vă unele date legate de activitatea literară a Uniunii Scriitorilor. (...) Sunt îndrumător la Muzeul Fălticenilor. În cel mai scurt timp, în orașul nostru se va deschide o secție de Literatură, în casa donată de Horia și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
o viitoare prezență a mea în Capitală, vom discuta pe îndelete despre acel animus donandi al Dv., firesc de altfel, deoarece ar fi o restituire pe plan spiritual, locurilor de unde vă trageți. Cu precizarea că problema nu-i presantă, aș îndrăzni să vă sugerez ideea de a persista în scrierea amintirilor Dv. privind munca în domeniul cinematografiei, relațiile de prestigiu pe care le-ați avut. Un exemplar ar rămâne la fondurile documentare al „Galeriei oamenilor de seamă”. N ar fi rău
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vă adresez rândurile de față, din partea „Galeriei oamenilor de seamă” din Fălticeni, despre a cărei recentă inaugurare ați auzit, desigur. (...) Lucrez la această „Galerie” încă de la primele eforturi pentru înființarea ei. Știindu-vă originar din Liteni - în apropierea Fălticenilor -, am îndrăznit să vă scriu, mai ales că din discuțiile cu pictorul Radu Orac64, am înțeles că sunteți atașat de orașul nostru. Depistarea de noi personalități legate de aceste locuri și documente inedite, este o preocupare permanentă a personalului care lucrează la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
că lucrați cu același zel dintotdeauna. De altfel, arta autentică nu cunoaște vârstă. Dl. Orac mi-a vorbit în termeni foarte elogioși despre Dv. și că sunteți orientat cu fața spre orașul Fălticeni, pe care-l îndrăgiți. De aceea am îndrăznit să vă adresez această scrisoare. În eventualitatea că ne puneți la dispoziție și material documentar care trebuie restituit, vă asigur și-mi iau răspunderea înapoierii cu promptitudine (așa cum am făcut și cu familiile altor oameni de seamă) a documentelor, după ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și-l prezintă pe pictor în ce are mai caracteristic. L-am copiat și acum vi-l restitui, cu mulțumirile de rigoare. Deoarece din scrisoarea dv. rezultă că ați fi dispus să-mi puneți la dispoziție și alte materiale documentare, îndrăznesc a vă ruga să-mi trimiteți articolul lui Tache Soroceanu despre Aurel Băeșu (din „Universul Literar”), precum și cele două scrisori către dv. Bine înțeles, mă oblig să vi le restitui. Dacă mai găsiți ceva, cu atât mai bine. Precizez că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu D-na Despina Teodorescu, am înțeles că Dl. Prof. Băcescu ar poseda colecția revistei „Șezătoarea”. Oare să fie adevărat? Să nu aibă și alte mărturii despre folcloristul Ion Teodorescu-Broșteni și despre alt titan al folclorului, Mihai Lupescu? Personal nu îndrăznesc să-l întreb. Ați fi dispus să stricați o vorbă? Cercetarea științifică presupune folosirea exhaustivă a tuturor izvoarelor. O știți prea bine, din propria Dv. experiență. Consider materialele ce ni le-ați pus la dispoziție până acum, ca foarte valoroase
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cale mulțumiri, ne vom strădui să vă trimitem o adresă oficială, de confirmare a primirii documentelor. Vă restitui fotografia cu cele trei surori Cârlănescu, pe care am reușit s-o fotocopiez. Vă rămân profund recunoscător. În altă ordine de idei, îndrăznesc să vă adresez o rugăminte: soția Dv. are, cred, multe amintiri din perioada când trăia M. Lupescu la Bogdănești. Dacă v-ar povesti aceste întâmplări, ați fi dispus să le scrieți Dv.? Aceasta, în timp, fără zor. Ne-ar fi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nu s-au lăsat amăgiți de cântecul de sirenă al orașelor și au rămas în sate până în creierul munților, spre a aduce poporului lumina cărții. Întrucât cred că sunteți sănătos și nădăjduiesc să vă văd neapărat în vara aceasta, aș îndrăzni ca până atunci, - folosind amabilitatea distinsei Doamne Cojocaru, fiica Dv. - să vă rog câte ceva. E vorba de unele amintiri despre prieteni dragi, pe care i-ați cunoscut, și despre care aș vrea să știu ceva mai mult: Al. Vasiliu-Tătăruși, V.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ar perpetua memoria Dv. În egală măsură ne-ar interesa și eventuale manuscrise ale Dv. (amintiri despre unele personalități pe care le-ați cunoscut, evenimente culturale, munca Dv. la „Vestitorul Satelor”, prietenia cu N. Stoleriu, Al. Vasiliu-Tătăruși etc., etc.). Aș îndrăzni să vă rog, ca măcar o pagină pe zi să redactați, pentru a vă avea slova atât de înțeleaptă și glumeață! Vă mulțumesc pentru scurtele biografii ale unor dascăli luminoși de odinioară. Voi încerca să scriu celor care mai trăiesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
copie după această listă? Aveți și alte documente? Am fi bucuroși și totodată onorați să putem întreține relații de documentare cu Dv., în scopurile pe care le-am arătat mai sus. Nu știu dacă nu vă cer prea mult, dar îndrăznesc totuși să vă solicit o biografie a soțului Dv. (pe câteva pagini), despre stilul său de muncă, 261 Constantin Sturzu, ziarist, arheolog, prieten apropiat al lui Ovidiu Papadima. 262 Fost director al Școlii de agricultură din Suceava, frate cu Constantin
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
rândurile de față, la îndemnul D-lui Profesor Tempeanu. Deși nu vă cunosc personal, pot afirma că vă cunosc foarte bine, din activitatea Dv. de publicist. Mi s-a spus că sunteți atașată de valorile culturale ale Fălticenilor. De aceea îndrăznesc să mă adresez prin scris, convins că voi învăța unele lucruri din bogata Dv. experiență. În prezent lucrez la Secția de literatură a Muzeului Fălticenilor. Sunt un îndrăgostit de locurile și de oamenii de seamă pe care i-a dat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a existat. Într-o scrisoare din 31 ianuarie 1957 către A. G. Stino, G. T. Kirileanu restabilește adevărul, arătând că popa Buligă locuia în mahalaua Buciumeni, în partea de apus a târgului. Pe tatăl pictorului îl chema Vasile. Prea stimată Doamnă, îndrăznesc să vă dau o sugestie care ar putea veni în sprijinul lăudabilelor Dv. intenții 329. Am realizat la Fălticeni (după reciclarea de la București), circa 120 diapozitive color cu case și locuri memoriale. E o lume feerică, plină de poezie. Multe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de Istorie din Suceava a editat vreo 3-4 volume dintr-un fel de anuar, intitulat „Studii și materiale de istorie”. Am încercat să mi le procur, în diferite chipuri, dar fără rezultat: se pare că trebuie cumpărate de la sursă. Pot îndrăzni să te rog pe mata să intervii la Muzeu, pentru a mi se trimite - contra-ramburs, firește - volumele până acum apărute? Sunt, în ele, unele studii care mă interesează mai îndeaproape. Și încă o altă chestiune: în „Grădina liniștii”625 (ed.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să mai vorbim de Romanovii Rusiei? Săracii, au fost lichidați de bolșevici, că, dacă erau lichidați de alte forțe politice, suportau mai ușor! Credeți că președintele Putin nu i-ar da în gât, pe scări, pe urmașii Romanovilor, dacă ar îndrăzni să ceară numai, fie și Palatul de Iarnă? Asemenea urmași există. L-am apucat în viață pe prințul Iusupov, cel care l-a lichidat pe Rasputin. Unii zic că atunci când i s-a cerut abdicarea lui Mihai Hohenzollern, caracterizată de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Conferința de pace din 1919, refuză să se supună hotărârilor luate de „Cei patru mari” și părăsește demn Conferința păcii. „Ionel a venit trist de la Paris” notează în jurnalul ei de femeie, cu aplecări spre consolări extraconjugale, regina Maria. În loc să îndrăznească să meargă mai departe, să ceară referendum în problema retragerii (opinia publică le era alături), să fie uniți și fermi, s-au luat la harță și au aplicat sancțiuni. Prezența lui Tăriceanu lângă Președinte, la Ambasada S.U.A., unde s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
învățat că mai trebuie plătită o haită de hămesiți care, în preajma Crăciunului, să dea cu „odicolon” la râtul porcilor. Doamne, pe vremuri, Marin Preda își tăia porcul între blocuri, în București, și nici Ceaușeșcu cât era el de ce era, nu îndrăznea să-i zică ceva. Însă trebuie să fim de acord cu îndeplinirea normelor igienico-sanitare, să nu fie puse în vânzare produse care pun în pericol sănătatea și viața oamenilor. Trebuie alungați din piețe cei care spurcă oamenii cu murdăria lor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
proastei gestionări a banului public. Orbiți de mirajul puterii, guvernanții i-au transformat pe toți într-o societate clientelară, dependentă de banul public, la fel ca în Roma antică; toți așteaptă de la stat, toți spun dă-mi și nimeni nu îndrăznește, de teama pierderii voturilor, să zică fă-ți. Chiar dacă actuala criză este sau va fi parțială, deși după „neliniștea” celor mari din lume, lasă să se vadă că nu stăm pe un teren solid, pentru noi, în plan politic, criza
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
trezită la lupta cea mare, striga din rărunchi: „Vrem pământ, că ne-am luptat”. Unde se luptase Safta? Tot acolo unde au lucrat întreținuții guvernului de dreapta, cu măsuri de stânga: „Trai, nenică, pe banii babacului!”. De când primul ministru a îndrăznit să vină cu o nouă lege a pensiilor, care are la bază principiul contributivității, țara a luat foc, toți cei atinși și neatinși de prevederile legii, și-au dat mâna și combat energic, cu pretenții de mari sociologi și politologi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acum, pustiitoare și tragice, ar fi fost mai puțin catastrofale, dacă tu, cap sec și bleg, nu rădeai pădurile din amonte, nu puneai toporul pe lunci și rediuri, mai dădeai câte un hârleț pe la șanț și pe la podeț, ba, chiar îndrăzneai să consolidezi digul...ș.a.m.d. Iată de ce nu-mi vine să-ți plâng de milă, mai ales când mă gândesc că va trebui să-ți fac casă nouă, beton, în locul chirpicilor tăi prpădiți, așezați în zona inundabilă. Nu da
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]