9,251 matches
-
fiind un simbol al înnoirii, al întineririi și chiar al nemuririi. Șarpele era asociat deseori cu zeul sau cu zeița pământului. În multe culturi, șarpele este feminin, este un simbol al feminității. În mitologia greacă, zeul medicinei, Asclepios, poartă un șarpe sau doi șerpi,care au puteri asupra vieții Șarpele totodată poate fi un simbol al răului, al pericolului sau al ispitei. În "Epopeea lui Ghilgameș", iarba nemuririi dobândită cu atâta trudă de erou, este înghițită de un șarpe spulberând astfel
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
al înnoirii, al întineririi și chiar al nemuririi. Șarpele era asociat deseori cu zeul sau cu zeița pământului. În multe culturi, șarpele este feminin, este un simbol al feminității. În mitologia greacă, zeul medicinei, Asclepios, poartă un șarpe sau doi șerpi,care au puteri asupra vieții Șarpele totodată poate fi un simbol al răului, al pericolului sau al ispitei. În "Epopeea lui Ghilgameș", iarba nemuririi dobândită cu atâta trudă de erou, este înghițită de un șarpe spulberând astfel speranța depășirii stadiului
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
al nemuririi. Șarpele era asociat deseori cu zeul sau cu zeița pământului. În multe culturi, șarpele este feminin, este un simbol al feminității. În mitologia greacă, zeul medicinei, Asclepios, poartă un șarpe sau doi șerpi,care au puteri asupra vieții Șarpele totodată poate fi un simbol al răului, al pericolului sau al ispitei. În "Epopeea lui Ghilgameș", iarba nemuririi dobândită cu atâta trudă de erou, este înghițită de un șarpe spulberând astfel speranța depășirii stadiului de muritor. În Biblie, această reptilă
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
poartă un șarpe sau doi șerpi,care au puteri asupra vieții Șarpele totodată poate fi un simbol al răului, al pericolului sau al ispitei. În "Epopeea lui Ghilgameș", iarba nemuririi dobândită cu atâta trudă de erou, este înghițită de un șarpe spulberând astfel speranța depășirii stadiului de muritor. În Biblie, această reptilă este o ființă mitică, foarte mare și lungă, care are o gândire și o fire rea. Diavolul însuși ia forma unui șarpe pentru a o ispiti pe Eva. În
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
trudă de erou, este înghițită de un șarpe spulberând astfel speranța depășirii stadiului de muritor. În Biblie, această reptilă este o ființă mitică, foarte mare și lungă, care are o gândire și o fire rea. Diavolul însuși ia forma unui șarpe pentru a o ispiti pe Eva. În mitologia nordică, șarpele uriaș Jormungand, care înconjoară întreaga lume a oamenilor cu trupul său, se va ridica din ape în ziua de Ragnarok și va contribui, alături de giganți, la sfârșitul lumii. În mitologia
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
speranța depășirii stadiului de muritor. În Biblie, această reptilă este o ființă mitică, foarte mare și lungă, care are o gândire și o fire rea. Diavolul însuși ia forma unui șarpe pentru a o ispiti pe Eva. În mitologia nordică, șarpele uriaș Jormungand, care înconjoară întreaga lume a oamenilor cu trupul său, se va ridica din ape în ziua de Ragnarok și va contribui, alături de giganți, la sfârșitul lumii. În mitologia greacă, broasca țestoasă este atribuită zeului Hermes, cel care s-
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
cu secerea. Din sângele lui Caelus au ieșit giganții, a patra generatie de monștri, și Eniryes al cărui scop era să-i pedepsească pe păcătoși. Au fost menționați ca fiind "Cei care merg în întuneric" și se credea că au șerpi în loc de păr și că plângeau cu sânge. După ce și-a omorât tatăl, Saturn a devenit stăpânul universului alături de sora sa, Ops, care i-a devenit și soție. Era prezis ca într-o zi Saturn să își piardă puterile când unul
Saturn (zeu) () [Corola-website/Science/302408_a_303737]
-
chinez este tratat ca o singură pasăre, având o semnificație superioară și rang imperial. Fenghuang este descrisă în enciclopedia chineză ”Shou weng” (”Explicarea semnelor”) din secolul I e.n astfel: ”fenghuang are cioc de cocoș, gușă de rândunică, gât de șarpe, pe trup desene ca de dragon, coadă de pește; din față arată ca o lebădă, din spate ca un unicorn, iar spinarea pare de broască țestoasă.” Aparițiile acestei păsări sunt foarte rare, iar orice apariție a acesteia este semnul instaurării
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
Vritra , care furase apele lumii , readucând apele și fertilizând pământurile și însuflețind viața naturală , animală și umană . Trebuie să menționăm faptul că această legendă este asemănătoare cu alte legende din alte mitologi , cum ar fi : în Egipt zeul Ra și șarpele Apophis , în Mesopotamia zeul Marduk și dragonul Tiamat , în Grecia Zeus și balaurul Typhon . De asemenea , circulă legende legate de multiplele sale legături amoroase , pentru că , din câte se pare , în ciuda faptului că era căsătorit cu ni , era un zeu extrem de
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
credințele că divinitatea se regăsește în fenomenele naturale. Credințele păgâne au supraviețuit multă vreme în fața presiunilor misionarilor și puternicilor zilei. Chiar și în secolul al XVII-lea se mai puteau regăsi relicve ale practicilor păgâne, așa cum erau oferirea de ofrande șerpilor sau oferirea de hrană strămoșilor în cimitire. Dacă pe teritoriile Belarusului și Ucrainei din zilele noastre, atât majoritatea populației de rând cât și a nobililor erau de credință ortodoxă, (iar după Uniunea de la Brest din 1596 de credință greco-catolică), populația
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
este bogată în plăceri. Slavii antici, păgâni, credeau că lumea lor era un copac uriaș, crengile reprezentând Paradisul, lumea zeilor, iar rădăcinile erau lumea morților. În timp ce zeul Perun guverna sub forma unui șoim lumea divină, zeul Veles, înfățișat ca un șarpe, se încolăcea în jurul rădăcinilor, păzind lumea celor morți. Pentru slavi, acest tărâm nu era unul respingător, ci dimpotrivă era pitoresc și armonios, după cum reiese din basmele slavone. Era un tărâm format din coline verzi unde trăiau multe creaturi fabuloase și
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
cele mai multe ori, oștenii se vârau în primejdii nebunește, convinși fiind că nu vor muri. Aceeași credință se întâlnește și la popoarele scandinave: divinitatea supremă a fixat de la început linia vieții fiecărui om. Chiar de s-ar ascunde în gaură de șarpe, acela nu ar câștiga nici o clipă în plus. Soarta fiind fixă, frica nu aduce nici un fel de câștig personal. În tradiția biblică, primul om, Adam, era la început nemuritor, dar a primit moartea drept pedeapsă de la Dumnezeu pentru că a căzut
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
dromoanele bizantine atacă porturile de la Marea Neagră. Balică și Teodor mor în timpul confruntării, Dobrotici devine conducător. Între 1352-1359, odată cu scaderea puterii Hoardei de Aur, Țara Românească ia în stăpânire gurile Dunării cu cetățile Oblucița (azi Izmail, Ucraina) și Chilia, și Insula Șerpilor, în timp ce un nou stat apare sub jupânul tătar creștinat Demetrios în zona Vicinei (actualul masiv al Măcinului, malul sudic al Dunării). Mai la sud de acesta, despotatul Dobrogei este creat de Balică, dar conducătorul suprem a fost Dobrotici căruia i
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Berlin și au susținut poziția țării conform „dreptului cel vechi” și jertfelor făcute în război. Expunerea delegaților români nu a fost luată însă în considerație. Prin Tratat s-a recunoscut independența României în a cărei componență intrau Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea de nord, frontiera cu Bulgaria urmând a fi stabilită ulterior (1880) de către o comisie internațională. Poziția categorică a delegației țariste, lesne de înțeles prin prisma intereselor sale urmărite sub stindardul panslavismului, a respins intenția puterilor europene de a
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
și populația românească locală fiind în prealabil evacuate, coloane de trupe germano-bulgare își făceau intrarea în Constanța la 22 octombrie 1916. Orașul era devastat de bombardamentele crucișătoarelor germane (printre care "Breslau", care distrusese și farurile de pe coastă și din Insula Șerpilor) și în mare parte pustiu. Ceea ce îndeobște se cunoaște mai puțin de către publicul larg, este că ocuparea orașului a reprezentat un episod tragic, nedemn de regulile războiului și de acordurile internaționale în vigoare privind teritoriile ocupate, populația civilă și prizonierii
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
cu cea a lui Herodot. Războaiele sunt descrise cu mai puține detalii și de către alți istorici antici ca Plutarh, Ctesias din Knidos, sau sunt menționate de către alți autori, cum ar fi dramaturgul Eschil. Unele dovezi arheologice (ca de exemplu Coloana Șerpilor) susțin și ele unele amănunte specifice descrise de Herodot. Orașele-stat Atena și Eretria sprijiniseră Revolta Ioniană eșuată împotriva Imperiului Persan al lui Darius I între 499 și 494 î.Hr. Imperiul Persan era încă relativ tânăr și expus revoltelor din partea popoarelor
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
(greacă "Χίμαιρα" derivat din "χίμαρος", "khimaros" „capră”) reprezintă în mitologia greacă un monstru tricefal, având un cap de leu, unul de capră și unul de șarpe sau de balaur. După Hesiod, este un monstru feminin, născut din cuplul Echidna-Typhon. Termenul himeră mai este folosit pentru a descrie orice monstru compus din mai multe părți de animal. Prima descriere a Himerei apare în Iliada lui Homer, "„o
Himera () [Corola-website/Science/302584_a_303913]
-
Termenul himeră mai este folosit pentru a descrie orice monstru compus din mai multe părți de animal. Prima descriere a Himerei apare în Iliada lui Homer, "„o creatură de origine zească, nu umană, în față un leu, în spate un șarpe și o capră în mijloc, și scuipând un foc infernal.”" După Homer răutatea și ura Himerei față de alții este cauzată de Amisodaros, regele Cariei, care a crescut-o ca să terorizeze pământurile înconjurătoare. O altă descriere a ei apare în Teogonia
Himera () [Corola-website/Science/302584_a_303913]
-
apare în Teogonia a lui Hesiod, "„Ea [Echidna] a născut , care scuipa un foc infernal, o bestie măreață și înfricoșătoare, puternică și agilă. Capetele ei erau trei: unul a unei leu, unul a unei capre și al treiea a unui șarpe, un drakon puternic”". În opera Bibliotheca se sugerează că monstrul sufla foc prin capul de capră. Alexandru Mitru o descrie "„Iar Himera aceasta avea corpul de capră, cu-o coadă de balaur, un grumaz de leoaică și două capete. Din
Himera () [Corola-website/Science/302584_a_303913]
-
sau a văii vulcanice lângă Cragus. Există posibilitatea ca Himera să simbolizeze frigul iernii: capul ei de leu - gerul, capul de capră - furtunile de zăpadă (în greacă agis înseamnă atât cu trasături de capră cât și funtună) și capul de șarpe - bolile iernii. Numele ei, Himera (Khimaira), poate fi derivat din cuvintele grecești "kheima" (frig, ger, iarnă) și "aera" (aer). Tatăl ei, Typhon, este considerat demonul furtunilor de zăpadă și mama ei, Echidna, demonul boliilor. Himera poate fi asociată cu constelația
Himera () [Corola-website/Science/302584_a_303913]
-
Khimaira), poate fi derivat din cuvintele grecești "kheima" (frig, ger, iarnă) și "aera" (aer). Tatăl ei, Typhon, este considerat demonul furtunilor de zăpadă și mama ei, Echidna, demonul boliilor. Himera poate fi asociată cu constelația capricorn, capra cu coadă de șarpe, a cărei apariție însemna începerea iernii. Inamicul său, Pegas, identificat cu constelația Pegas apărea primăvara pentru a o „alunga” de pe cer.
Himera () [Corola-website/Science/302584_a_303913]
-
Teatrul "Radu Stanca", Sibiu ULTIMA DRAGOSTE A LUI DON JUAN, Martie 10, 1998, Centrul Cultural Francez, Iași TARAI, MIREASA LUI IISUS, Aprilie 14, 1997, Radio Actualități, București ALEGERI ANTICIPATE, Octombrie 7, 1998, Teatrul "Ciprian", Buzău POVESTE DE DRAGOSTE ÎN CIRCUIT (Șarpele monetar), inedit NĂSCUT GATA ÎNSURAT (Vulturul zboară prea sus), inedit IDOLUL DE TURTĂ DULCE (Sisif cel mic), inedit TRIBUNALUL DIVORȚURILOR IMPOSIBILE, inedit POVESTE DE DRAGOSTE DIN STRADA FELIX, inedit ÎN BRAȚELE TIMPULUI, inedit SURÂSUL CRISPINEI (Cane pictură), inedit UN HAIDUC
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Trac apare reprezentat când la pas, când la galop, singur sau însoțit de alte personaje, divinități, adoratori sau animale. Cavalerul îndeplinește diferite acțiuni într-un spațiu în care apar, de regulă, un altar și pomul pe care se încolăcește un șarpe. Îl vedem, de asemenea, cu hlamida în vânt, că se avântă cu o lance să vâneze mistrețul. De obicei, este însoțit de un câine. Originea tracică a acestui cavaler, de presupus un zeu chtonic, aniconic, sau în curs de antromorfizare
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
al imortalității; el evocă apoteoza defunctului, eroizarea lui. Aceasta este una dintre explicațiile frecvenței reprezentării cavalerului pe altarele funerare. Credința în nemurire, în viața de apoi, putea fi eventual înfățișată și prin lupta călărețului împotriva animalului. De remarcat este că șarpele ne face să ne gândim la un zeu vindecător, iar arborele, căruia îi este juxtapus altarul de sacrificiu, pare a fi de asemenea sacralizat de reptilă ca un arbore al vieții având o conotație biblică. Pomul spre care se îndreaptă
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
vestul deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert fără populație. Floră este xerofila, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, cocotieri etc. Fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, șerpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de deșert. Potrivit lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina solară din Sahara
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]