9,406 matches
-
apă minerală, cea de la robinete fiind oprită pentru obținerea unor avize epidemiologice de la Institutul de Crecetare a Vieții prin Apă și Canal. În relație directă cu apa rece, din motive strategice și pentru protejarea consumatorilor hipotermici, a fost retrasă de pe țevi și apa caldă cu tot cu agenții termici, de unde se estimează o reducere a personalului Ministerului de Interne, S.R.I.-ului și a celorlalte instituții bugetare care utilizează agenți. Se speră astfel într-o circulație mai liberă, mai europeană și mai skengenară a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
s-o forțeze, spînzura În balamale, ceea ce i-a enervat și mai tare. Au Început să-mi dea telefoane obscene. Să-mi sune la ușă și să fugă, apoi au furat soneria și izbeau cu picioarele, să-mi bată În țevi, să-și dea găuri În pereți cu bormașina numai ca să mă scoată din sărite, sfredeleau staccato, de-a lungul apartamentului, speculînd oportunitatea oferită de stilul arhitectonic, vagon Louis XV, al apartamentului meu. CÎțiva, folosind burghie extrem de lungi, au reușit după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Sayyadina este de-acum Încolo mama. Ca șef al fremenilor, Cooper Își chestionează adjunctul, privind În nisip: „E sigur că vine un vierme ?” Ăla e sigur. Atunci Usul zice că știe el cum să-i distragă atenția, și Înfige o țeavă cu bec În dună. Viermele vine, chirăie ca orice vierme, și pleacă cu atenția distrasă. Chani e fiica lui Liet. Acum Shai-hulud trebuie să hotărască dacă Jessica va deveni Cucernica Maică. Pentru o clipă ești tentat să crezi că Shai-hulud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cam jumătate de film. Această deloc spectaculoasă primă parte induce Însă constant o neliniște tot mai tensionată, În maniera lui Lynch (vezi viziunea de tunel a lui Fink privind fascinat gaura de scurgere a chiuvetei aparatul de filmat intră pe țeava Întunecată rotindu-se oniric la fel ca-n Blue Velvet, unde plonja prin conductul auditiv al urechii găsite-n iarbă de Kyle MacLachlan), Lynch, maestru al personajelor complet deraiate, ce a compus de curînd un film foarte cuminte, foarte sensibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dar nu trage la rîmă. Cel mult strămoșul lui autohton acvatic trăgea, nu era Însă nimeni pe uscat să-l prindă, nu era uscat. Acum Însă a apărut, și de pe el Horia Brestoiu agață-n cîrlig un adjectiv venit pe țeava vremii din gura bunicilor noștri, comensurabil(ă), transformîndu-l Într-un verb zburător cu dificultăți la aterizare, scriind de două ori În același paragraf despre „comensurarea acelui șantaj exercitat Împotriva celui desemnat de popor” (știți ce-a desemnat poporu-n urnă). Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aproape neîntrerupt spre WC, pe urmă m-am mai destins, stăteam cazați la o babă cu drosofile unde mirosea Înfiorător a bătrîni pe moarte și făceam duș turnînd pe noi apa de ploaie strînsă Într-un butoi agățat de-o țeavă, numai că nu ploua, isterizam liceence În minijupe cu Cohen și Bach În re minor, beam șampanie din găleată, am făcut encefalită, drept pentru care am cîntat și prin restaurante, Îmi Înghețau buricele degetelor pe coarde și drăcuiam În alterații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
peretelui. Am sărit În spatele barului, pe partea stîngă, și dacă mă uitam peste tejghea puteam să văd ce se-ntîmplă. Mașina era oprită și doi tipi stăteau ghemuiți În dreptul ei. Unul dintre ei avea o Thompson și celălalt o mitralieră cu țeava tăiată. Cel cu Thompson-ul era negru. Celălalt avea o manta albă de șofer. Unul dintre băieți zăcea Întins cu fața-n jos pe trotuar, chiar În dreptul vitrinei sparte. Ceilalți doi se băgaseră-n spatele unei rulote cu gheață oprite În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lungă e o zi tot oi ști și eu. — E un bătrîn, Îi spuse doctorul secretarului său. SĂ ne dăm la el? — Nici să nu vă gîndiți, spuse căpitanul Willie. VĂ dau una peste cap cu asta. Le arătĂ o țeavă de fier cu care le dădea-n cap rechinilor. N-ați vrea dumneavoastră, domnilor, să dați la undiță și să vă distrați? N-ați venit pîn-aicea ca să intrați În belea. Ați venit să vă odihniți. Spuneți că nu mîncați pește-cu-velă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
belea. Ați venit să vă odihniți. Spuneți că nu mîncați pește-cu-velă, da’ n-o să prindeți așa ceva În canalu’ Ăsta. Dacă prindeți vreun crap sînteți norocoși. — Ce zici? Întrebă doctorul. — Mai bine-l lăsĂm În pace, spuse secretarul, cu ochii pe țeavă. — Și ați mai greșit cu ceva. Peștele-cu-velă e la fel de bun ca un corb de mare. CÎnd Îi vindeam la Rios pentru piața din Havana, luam zece cenți pe suta de grame, exact ca pe corbi. — Of, mai taci. Credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe Maria acum, așa cum stătea dreaptă cu fața strălucind În lumina felinarului. Mașinile porniră și pe bancheta din spate a primei mașini bărbații Își băgau mitralierele În cutiile lor grele, le scoteau patul și-l băgau În buzunarele diagonale, apoi țeava și mînerul În buzunarele mari cu Închizătoare și magaziile În buzunarele lor Înguste. Negrul cu pălĂria de paie turtită ieși din umbra casei și făcu semn primei mașini. Se urcă pe locul din față, așa că acum stăteau doi lîngă șofer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
casă. Willie Sawyer - Ăsta habar n-are să se distreze. Iubitorii de vară La jumătatea drumului plin de pietricele dintre orașul Hortons Bay și lac era un izvor. Apa trecea printr-o conductă Îngropată, apoi se scurgea prin gura crăpată a țevii, trecea printr-un cîmp cu mentă de la marginea drumului și se vărsa-n mlaștină. Stînd În Întuneric, Nick Își băgĂ mîna-n apa izvorului, dar nu putu s-o țină acolo, pentru că era prea rece. Simți pe degete trîmbele de nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întindea În apă, iar balustradele de pe verandă și cele de lîngă trepte erau din cedru. Și șezlongurile de pe verandă, În care stăteau oameni Între două vîrste Îmbrăcați În alb, erau făcute tot din lemn de cedru. Pe pajiște erau trei țevi din care țîșnea apa de izvor - ajungeai la ele pe niște potecuțe. Apa avea gust de ouă stricate, pentru că erau dintr-un izvor mineral, iar Nick și cu soră-sa obișnuiau să bea din ea ca să se autodisciplineze. Acum, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
moara de grîu și aia de cidru. Atîta că le-a luat ceva timp pînĂ să-și dea seama de toate astea. — Așa e. Totuși, au fost al dracu’ de-aproape. Soră-sa Îi Întinse pușca prin gard, ținînd-o de țeavă, și apoi se strecură printre bîrne. Ajunse lîngă Nick și el o mîngîie pe cap: — Ești tare obosită, Piticot? Nu, mi-e bine. SÎnt prea fericită ca să fiu obosită. Ia-o pe marginea mai nisipoasă. E foarte moale și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o corabie mare, și David văzu sîngele care Îi curgea pe o parte; atunci taică-său Își ridică pușca și trase - elefantul Își Întoarse capul, mișcîndu-și greoi, Încet, colții uriași, și Îi privi; cînd taică-său trase și cartușul din țeava cealaltă, elefantul se legănĂ, ca un copac tăiat, și, cu o izbitură, se prăbuși către ei. Însă nu era mort. Se oprise și acum era la pămÎnt, cu umărul rupt. Nu se mișca, dar, așa cum Îl privea pe David, privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-l tu. Atunci apăru Juma, șchiopătÎnd și sîngerîndt, cu pielea de pe frunte atîrnîndu-i deasupra ochiului stîng, cu osul nasului la vedere și o ureche smulsă, Îi luă carabina lui David fărĂ să scoată o vorbă, după care aproape că băgĂ țeava În urechea elefantului și trase de două ori, Încărcînd arma furios. Ochiul elefantului se deschise larg după primul foc, apoi Începu să strălucească de parcă ar fi fost smălțuit, și sîngele Îi țîșni din ureche - două pîrÎiașe strălucitoare Începură să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
am Îndepărtat de șine și m-am uitat la lac, la cele două magazine și la adăposturile pentru bărci, la docurile lungi care Înaintau mult În apă și la pietrișul din jurul fîntînii arteziene de lîngă gară, fîntînĂ care avea o țeavă maronie din care apa țîșnea direct În sus, În lumina soarelui. Apoi jetul de apă cădea În bazin și În spate se vedea lacul vălurit de briză; mai erau malurile Împădurite și, legată de stîlpii docului, barca cu care veniserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cutia pe care pusesem piciorul cînd ne urcaserăm pe scară, apoi sări și el În tren din mers. Fred rămase pe peron și mă uitai un timp la el, cum stătea acolo, apoi cum se Îndepărta, vedeam apa zvîrlită prin țeavă În lumina soarelui și pe urmă mlaștina și gara, tot mai mică, lacul care arăta altfel din unghiul Ăsta și după aia toate dispărură, iar noi traversam rîul Bear și erau doar nodurile de cale ferată, șinele alergînd În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe sub ușă. Se uită la prizonier. Observînd asta, prizonierul Încremeni. — Nu, spuse. Ținîndu-și pistolul În mîna dreaptă, detectivul Își smuci puternic stînga și prizonierul căzu În genunchi. — Nu. Privind cînd ușa cînd prizonierul, detectivul Își Întoarse pistolul, Îl apucă de țeavă și-l lovi brusc pe prizonier În tîmplă. Prizonierul alunecă cu mîinile Întinse și cu capul pe podea. — Nu, spuse clătinîndu-și capul pe podea. Nu. Nu. Nu. Detectivul Îl mai lovi o dată și Încă o dată și prizonierul nu mai scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vedeau cum Își pune arma pe umăr și se uită În spate să vadă dacă a potrivit bine patul. Apoi Își lipea obrazul de cătare, cu mîna stîngă În față și greutatea corpului lăsată pe piciorul stîng. Ridica și apleca țeava, o ducea la stînga, la dreapta și Înapoi În centru. Își ridica ușor călcîiul drept și tot ce era el atunci se baza pe cele două cartușe din Încărcător. — Gata, spunea, cu vocea aia joasă, răgușită, nepotrivită pentru un băiețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
trăgea ușile cuștilor. — Trage, spunea vocea răgușită și din oricare cușcă dintre cele cinci ar fi ieșit porumbelul, indiferent de unghiul pe care Îl lua În zborul jos, pe deasupra firelor de iarbă, Înspre gardul alb și scund, cartușul din prima țeavă Îl lovea, iar cel din a doua era parcă tras cu o sfoară de primul. Numai marii pușcași observau cum, În timp ce pasărea se prăbușea cu capul plecat, deja moartă, mai era lovită și de al doilea cartuș. BĂiatul Își desfăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
meu. Cine altul? a răspuns moș Dumitru râzând. Cum vă spuneam mai dăunăzi, dragii mei, eu am fost vânător înrăit la vremea mea...Nu era zi bună de vânătoare ca să nu calc toate coclaurile...Aveam o pușcă cu o singură țeavă, dar sculă bună! Ușoară ca fulgul. Si bătea strașnic! Nu-mi scăpa nimic!... Așa spun toți vânătorii...Eu cred că tu nu poți păli iepurele nici la patru pași - l-a zgândărit moș Dumitru. Eu nu știu ce vânători ai văzut tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
burlanul din spate. CÎnd ajungem În aer liber, vîndul ne lovește În urechi și simțim că sîntem la o Înălțime atît de mare. Cerul de deasupra noastră e de un albastru deschis frumos cu nori În formă de cerșetor contorsionat. Țeava e alunecoasă, dar ne ținem de ea. Apoi se desprinde din articulație, iar noi o scăpăm din mînă și cădem, nu mai avem timp să ne pregătim de impact și ne prăbușim peste ceva care ne amortizează căderea, căci se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
În morman, săpînd, urlînd: Du-te spre lumină Stevie!00000000000000000000000000000 Du-te spre lumină... jegul... e atît de Întuneric, bă, atît de Înfiorător Întuneric...... 0000000000Paznicul de noapte sapă și el. Vin mai mulți oameni. Se discută să se aducă o țeavă pentru oxigen. Oamenii continuă să sape. Timpul trece. Moralul scade. Tatăl tău sosește. Sosește cînd ei Îl trag afară pe Stevie, maltratat, distrus, lipsit de viață și negru 00000000000000000000000 Maltratat, distrus, lipsit de viață și.... Carole! 0000000000000000Bărbatul despre care credeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
În stare de război zvonurile circulând rapid, găsi printre ei neliniște, îngrijorare și teamă. Când se lumina de zi, de la postul de comandă observă schimbarea: din locul arătat de colonel peste Nistru, movilița de lângă tufă dispăruse, în locul ei apărând o țeavă lungă de tun. Trebuia, obligatoriu, să se retragă de pe poziții. Precipitat, merse iar la postul de comandă al Comandamentul Grupării Tactice de Nord, solicitând cai pentru transportul tunurilor și a muniției, pregătind eventuala retragere spre vest. Răspunsul primit îl dezarmă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
este resimțită mai mult de familii. Apoi, noi, am mai trecut printr-un război și-n 1918! Dar, deciziile le luau alții. Împreună cu încheietorul de pluton intră într-o cazemată, astupă cu o foaie de cort ambrazura prin care ieșea țeava mitralierei, și reciti ordinul. La orele 24.00 artileria urma să atace pozițiile devenite inamice. Trebuia ca ei să fie pregătiți să deschidă foc cu întregul armament. Prin mintea lui Ioan circulau rapid gândurile: “Sigur, ne vom implica efectiv în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]