11,054 matches
-
Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, pp. 2-3. 364 Ibidem, p. 11. 365 Ibidem, pp. 158-159. 366 Paul R. Ehrlich, Anne Ehrlich, The Population Bomb, Hutcheson, Londra, 1991, p. 58. 367 Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh 1999, p. 161. Desigur, nu toți teoreticienii sunt de acord cu această împărțire tripartită a responsabilităților, iar unii le resping pe toate trei, susținând o concepție de tipul "noi-aici-acum" asupra moralității. 368 Ibidem, pp. 167-176. Pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obiecții vezi aceeași lucrare, capitolele 3, 4, 5 și 6. 369 Vezi Julian Simon, The Ultimate Resource, Robertson, Oxford, 1981, precum și Julian Simon, The State of Humanity, Blackwell, Oxford, 1981. 370 Îl urmez pe Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh 1999, pp. 182-187. 371 Sistematizarea îi aparține lui Dover. Vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh 1999; precum și K. Nielsen, "World government, security and social justice", în S. Luper-Foy (ed.), Problems
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Julian Simon, The State of Humanity, Blackwell, Oxford, 1981. 370 Îl urmez pe Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh 1999, pp. 182-187. 371 Sistematizarea îi aparține lui Dover. Vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh 1999; precum și K. Nielsen, "World government, security and social justice", în S. Luper-Foy (ed.), Problems of International Justice, Westview Press, Londra, 1988; J. Cohen, The Principles of World Citizenship, Blackwell, Oxford, 1954. 372 Majoritatea datelor sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru obținerea gradului didactic I : ”Pașcani de la târg la comună urbană”, (1845- 1923) · masterat:. ”Românii în relații internaționale”, (1996- 1997), Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iași · publicații în specialitate (cărți). * Volumul “ISTORIA MEA-EUSTORY”, Editura Dominor, București, 2009; Articolul „Agenda 21-SAGE-Schools for a Greener Europe”, în volumul „Parteneriat în Educația pentru Mediul Înconjurător”, anul ÎI, numărul I, elaborat de CCDG, ISBN 978-973 - 88533 - 6-2; * Articolul “O sală de clasă curată, hârtie recuperată”, în volumul Parteneriat în Educația pentru Mediul Înconjurător
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
ediția I 2008-2009-octombrie 2008, ISBN 987- 973-88850-1-1; ED. DC Sfera Media București -“ Pagina Coordonatorilor CCDGZona E1, Coordonator prof. Șerban Genoveva” - “Parteneriat în educația pentru mediul înconjurător” Anul ÎI Nr. 1- octombrie 2008 -ISBN 978-973-88850-3-5; ED. DC Sfera Media București- articol “Agenda 21- Sage- Schools for A Greener Europe” - Young Reporters For The Environment BOOK 2008-“ The quality of the water verified by the ECOyoungs- Update Philigraph- 2008 · Eco almanahul DECE- Nr.4-mai 2008-ISSN 1843- 5483; ED. DC Sfera Media București- articol
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
puterea de șoc în puzderia de detalii insolite, ce luă neîntârziat cu asalt înțelegerea vizitatorilor. Șeful delegației de arhitecți simți că tocmai refuzul de a admite nevoile reale, de a accepta adevărul caustic al sinelui și lumii, avea să domine agenda nedeclarată a întrevederii. În același timp, constatarea îl măguli cu convingerea că subtilitatea echipei sale fusese recunoscută și avea în continuare să fie pusă la încercare în operațiunea de triere a celor arătate anume spre a fi văzute de cele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
autocontrolul uman ar argumenta că în Naaldwijk locuia Ondine, problema amânată pe termen nedefinit a vieții lui; desigur, rupseseră de mult legătura, dar care desfacere nu e un potențial preludiu la refacere? Obiectiv vorbind, restul întârzierilor, anulărilor și reprogramărilor din agenda lui Ian avu loc cu concursul secretarei și pe deplin conform practicilor locale de afaceri, ceea ce, evident, le ajută considerabil să se confunde cu firescul. După ora 17:00, el părăsi primăria din Naaldwijk cu intenția explicită de a se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cultura țării de adopție. Și asta e o formă de traumă, mai serioasă, ei se manifestă diferit, prin escapism. România are trei sau patru milioane de emigranți. Nici o țară din Est nu ne egalează. Cu toate acestea, nu există o agendă publică credibilă pentru repatrierea creierelor active. Iar România de astăzi nici nu poate oferi soluții. Am scris despre toate acestea după ce, săptămâni În șir, am văzut defilând pe la televiziuni tineri oameni politici absolut mediocri, infinit acomodanți, structural agresivi, adesea corupți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în acest sens îl constituie Forumului Social Mondial (World Social Forum) care a devenit o convenție rivală a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum). În procesul globalizării lumii, ONG-ului îi este atribuit un "rol vital" și special menționat în Agenda 21, în dezvoltarea durabilă a societății în general și în identificarea și soluționarea unor probleme la nivel local, național și internațional. Statusul de consultant în acordurile organizațiilor politice internaționale (ex. UNCTAD, ECOSOC etc.) a devenit o rutină pentru zeci de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Deși slăbit prin cedarea unora din prerogativele sale esențiale, statul-națiune rămâne însă unica sursă de legitimitate în negocierile cu monopolurile și cartelele instituite de companiile transnaționale. În plus, consecințele grave generate de criza financiar-economică globală au repus în discuție pe agenda lumii nevoia de stat-intervenționist, cu autoritate politică decisivă. Întărirea poziției statului în relația sa cu companiile transnaționale rămâne o problemă deschisă. Guvernanți, societatea civilă, premiați Nobel au propus o multitudine de alternative (reevaluarea codurilor legislative în vederea reformulării raporturilor tranzacționale cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu fertilizanți proveniți din agricultură: cod de bune practici agricole în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați; coduri de bune practici de fermă ferme mici, ferme mari47, face trimiteri la: * contextul politicilor agricole comunitare (acordul de la Luxemburg din iunie 2003, Agenda 2000, "Codul de bune practici agricole și de mediu" GAEC); * obiective generale (standardele recomandate în protecția mediului, siguranța furajelor și a alimentelor, protecția și sănătatea animalelor); * obiective specifice (conformarea activităților la o serie de standardeîn vederea implementării noii politici agricole
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
finalitățile acestei conferințe a fost înființarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. Conceptul de "dezvoltare durabilă" (sustainable development) a fost pus în discuție în mod formal și programatic în 1987, când Națiunile Unite au organizat o conferință Earth Summit a cărei agendă a fost axată pe "Viitorul nostru comun" (raport propus de Comisia special constituită în acest scop și condusă de Gro Harlem Brundtland). Acesta este momentul care consfințește actul de naștere al Comisiei Modiale pentru Mediu și Dezvoltare și primul act
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
înțeles termenului: "dezvoltarea durabilă este capacitatea umanității de a se asigura că-și satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitățile viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi". Pe baza Raportului Brundtland vor fi configurate cele 40 de capitole ale Agendei 21 și cele 27 de principii ale Declarației de la Rio, din anul 1992. Dezvoltarea durabilă a devenit un sistem formal de reglare a emergenței globalizării și cuprinde măsuri legale cu caracter obligatoriu, în forma tratatelor sau convențiilor, sau cu caracter
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Femei (Beijing, 1995) și pentru Așezările Umane (Istanbul, 1996) ș.a. Întrunirile internaționale au dat prilejul organizațiilor Națiunilor Unite, guvernelor și grupurilor majoritare din toate domeniile cu impact asupra mediului să construiască cadrul programatic de dezvoltare durabilă globală, națională și locală, Agenda 21, structurat pe patru secțiuni: (i) dimensiuni sociale și economice (ex. combaterea sărăciei, schimbarea modelelor de consum, dinamica demografică etc); (ii) conservarea și managementul resurselor pentru dezvoltare (ex. protecția atmosferei, combaterea defrișărilor, controlul poluării etc); (iii) consolidarea rolului grupurilor majoritare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mecanisme internaționale și mecanisme financiare). În acord cu măsurile colective de acțiune pentru o dezvoltare durabilă la nivel globa lAgenda Globală 21 au fost formulate și aplicate strategii de dezvoltare durabilă la nivel național și local, cunoscute sub denumirea de Agenda Locală 21. În Preambulul Agendei 21 se spune: "Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare și în cadrul acestora, o creștere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
În acord cu măsurile colective de acțiune pentru o dezvoltare durabilă la nivel globa lAgenda Globală 21 au fost formulate și aplicate strategii de dezvoltare durabilă la nivel național și local, cunoscute sub denumirea de Agenda Locală 21. În Preambulul Agendei 21 se spune: "Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare și în cadrul acestora, o creștere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli și tot mai mulți
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
supraviețuirii speciei umane. Sustenabilitatea dezvoltării durabile implică reproiectarea modelelor de a trăi, de a munci și de a fi ale omului pe fundamentele unei etici holistice. Deși după primii zece ani de la Conferința de la Rio, rezultatele erau dramatice și, cu toate că Agenda 21 Locală a rămas în mod clar, în ceea ce privește gradul de răspândire și succesele repurtate, în urma așteptărilor inițiale, această mișcare a început să devină din ce în mai cunoscută la nivel mondial. Din păcate însă, până acum nu a fost atinsă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în mod clar, în ceea ce privește gradul de răspândire și succesele repurtate, în urma așteptărilor inițiale, această mișcare a început să devină din ce în mai cunoscută la nivel mondial. Din păcate însă, până acum nu a fost atinsă masa critică. Procesele din cadrul Agendei 21 Locale sunt înțelese în continuare ca opțiune facultativă, nu ca obligație. În multe părți ale lumii, temele conflictuale reale (ca de exemplu: finanțele locale, dezvoltarea urbană pe termen lung, integrare, respectiv consolidarea statutului minorităților etc.) nu sunt tratate drept
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
înțelese în continuare ca opțiune facultativă, nu ca obligație. În multe părți ale lumii, temele conflictuale reale (ca de exemplu: finanțele locale, dezvoltarea urbană pe termen lung, integrare, respectiv consolidarea statutului minorităților etc.) nu sunt tratate drept cazuri particulare în cadrul Agendei locale sau regionale. Încercarea de implementare a conceptului de dezvoltare durabilă la nivel local ascunde în sine un potențial enorm, care trebuie însă descoperit și fructificat de către autoritățile locale. Dezvoltarea durabilă cere continuitate, sinergie și determinare, în sensul de voință
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
conținut dăunător sănătății oamenilor), limitate doar la articole de ziar și talk-show-uri, sunt neglijabile sau neglijate. În ceea ce privește datoria morală a antreprenorilor români de a se implica în educarea și calificarea stakeholders firmelor lor, probabil că aceasta nu a intrat pe agenda lor de priorități pentru următorii mulți ani care vor veni. 7.3. Care sunt schimbările majore care cer legitimitate social-morală afacerilor? În primul rând, pierderea autorității morale și a puterii de facto a guvernelor și a sistemelor politice în lupta
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o face vizibilă pentru toți stakeholders. Bibliografie Abbot, W. F. și Monsen, R. J., "On the measurement of corporate social responsibility: self-reported disclosures as a method of measuring social involvement", în Academy of Management Journal, vol. 22 nr. 3, 1979. Agenda 2001 [online], available: http://www.un.org/esa/dsd/agenda 21/?utm source= OldRedirect&utm medium =redirect&utm content=dsd&utm campaign Agle, B. R., Mitchell, R. K., & Sonnenfeld, J. A., "Who matters to CEOs? An investigation of stakeholder attributes and salience, corporate performance
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și Monsen, R. J., "On the measurement of corporate social responsibility: self-reported disclosures as a method of measuring social involvement", în Academy of Management Journal, vol. 22 nr. 3, 1979. Agenda 2001 [online], available: http://www.un.org/esa/dsd/agenda 21/?utm source= OldRedirect&utm medium =redirect&utm content=dsd&utm campaign Agle, B. R., Mitchell, R. K., & Sonnenfeld, J. A., "Who matters to CEOs? An investigation of stakeholder attributes and salience, corporate performance, and CEO values", în Academy of Management Journal, 1999. Agle
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
to Organizational Behavior", în Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey, 1984. Korten, D., D,. When Corporations Rule the World, Berrett-Koehler Publishers, ediția a II-a, San Francisco, 1996. Korten, D., Getting to the 21st Century: Voluntary Action and the Global Agenda, West Hartford, CT: Kumarian Press, Londra, 1990. Kotler, P., Corporate Social Responsability. Doing the Most Good for Your company and Yours Cause, John Wiley &Sons, Inc, New York, 2005. Law, E., Through the World's Eye: Governance in a Globalised World
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Coșman, Editura Politică, București, 1989, p. 81. 5 Gabriel A. Almond, Sidney Verba, "Cultura civică", traducere de Dan Pavel, Editura, DU Style, București, 1996, p. 87 6 David C. Korten, "Getting to the 21st Century: Voluntary Action and the Global Agenda", în Kumarian Press Library of Management for Development, Kumarian Press, 1990. 7 Jack Beatty, Lumea în viziunea lui Peter Druker, traducere de Brândușa Scarpet, Editura Teora, București, 1998, p. 119. 8 Milton Friedman, "The social responsibility of business is to
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluarii cu nitrați din surse agricole", în Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 13.03.2006. 48 Al Gore, An Incovenient Truth, You Tube [accesat:13.03.2012]. 49 UN, Agenda 21. http://www.un.org/esa/dsd/agenda 21/utm source=OldRedirect&utm medium= redirect&utm content=dsd&utm campaign 50 www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpJyccPM.pdf. 51 Sustainable Development in a Diverse World, http://www.susdiv.org/ 52 Martin K.
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]