8,957 matches
-
În cetate presupune o schimbare de atitudini, mentalitate, conduite, a relațiilor interumane etc. Acestea se vor vedea prin Însăși schimbarea umanului, marcată de trecerea de la omul natural al physis-ului, la omul cetății, al polis-ului. Transformarea va pune o nouă amprentă asupra conduitelor umane. Dimensiunii naturale, primare, a libertății se supraadaugă una nouă, cea a responsabilității. Libertatea este un dat natural al omului. Dar libertatea omului natural diferă de a omului cetății. Cetatea impune individului necesitatea. În virtutea acesteia, fiecare individ este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
19 citite de autor figurează Lacustră, Decembre, Amurg violet, Plumb de iarnă (Ninge secular, tăcere, pare a fi bine), Poemă finală. Lectura lui Bacovia se menține, dacă pot spune așa, la un „grad zero”, care exclude postùrile și efectele interpretative. Amprenta vocii sale - în care se disting oboseală, tristețe, scepticism - se suprapune perfect versurilor, care își descopăr astfel sonoritatea cea mai adecvată. Impresia e de confesiune liminară, de poveste în frînturi. Deși glasul poetului pare stăpînit, se întrevăd, totuși, nervozitatea, iritarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din Hippolyte Taine, asidue pe vremuri, m-au deprins cu ideea că: „Nimic nu există decît datorită individului; pe individ trebuie să-l cunoaștem”. (Pagini de critică, Ed. pentru Literatură Universală, 1965, p. 248). Străduindu-mă pentru asta, cercetez însă amprentele timpului pe viața poetului. Fără ele, studiul meu ar fi vag, incomplet. „Dacă vreodată un om a cunoscut, tînăr, spleenul și ipohondria, desigur, acela sînt eu. Și cu toate acestea, am o dorință de viață, și aș voi să cunosc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să vorbească prin el despre marile conflicte morale, cu o seriozitate care o plasa în tradiți a autorilor, clasici pe care îi admira atât de mult. Un critic competent contemporan, Edmond Jaloux a identificat vocea acelui alter-ego ca una dintre amprentele sale. Yourcenar va EDMOND JALOUX criticul de dreapta foarte influent de la Les Nouvelles Littéraires, a fost unul din cei mai timpurii cronicari ai lui Alexis. El a remarcat influența lui Rilke ca și abilitatea neobișnuită a lui Yourcenar. Descoperirea unui
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ale comportamentului frustrării: „agresiunea”, „regresiunea”, „fixarea”, „resemnarea”. Ținând seama de faptul că între individ și microgrupul din care acesta face parte există o strânsă corelație, - psihologia grupului este condiționată de psihologia și motivația membrilor și, așa cum comportamentul fiecărui individ poartă amprenta psihologiei grupului, - rezultă că efectele tensiunilor intramicrogrupale sunt resimțite nu numai de fiecare individ aparținând unui grup, ci și de întregul grup, luat în ansamblul său. Menținerea, de exemplu, a unor lideri de grup necorespunzători, care realizează aprecieri părtinitoare/subiectiviste
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
structurează de fiecare dată într-un mod specific în psihicul individual, în funcție de măsura în care este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un drept, sau de satisfacția îndeplinirii unui scop. 2. „Ecuația psihologică personală” își pune amprenta pe toate aspectele interacțiunii persoanei cu ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de situația, frustrantă, vulnerabilitatea, sau toleranța, la frustrare, alegerea modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prevenirii, atenuării și înlăturării efectelor sentimentelor de frustrație severe. Respingem, prin urmare, acele concepții potrivit cărora frustrația reprezintă un fenomen cu caracter logic (o apariție necesară în activitatea vitală a organismului și a personalității), care își pune în mod implacabil amprenta distructivă (dezorganizantă) asupa comportamentului și a vieții psihice a omului. Fenomenul de frustrație poate constitui - atunci când nu depășește anumite limite pentru a de veni stresant, atunci când el se grefează pe fondul unei personalități echilibrate și pe un act de evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizarea unei asemenea clasificări trebuie să formeze obiectivul principal, cât găsirea acelui criteriu de clasificare care să permită relevarea dinamicii reactivității umane la frustrare, delul în care gradul maturizării intelectual-afective și moral-volitive, atins de om la diferite vârste, își pune amprenta pe tipul de răspuns la frustrare. În acest sens, credem că diferențierea reacțiilor la frustrare în funcție de măsura în care acestea au fost sau nu elaborate, prelucrare, printr-un proces de reflectare/cunoaștere obiectivă, adecvată a „situației frustrante” reușește să surprindă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a regimului și centralizare. Regimurile liberale care sunt ușor acceptate tind spre descentralizare. Regimurile autoritare promovează de obicei centralizarea, cu excepția situației când sunt atât de bine acceptate și atât de tradiționale încât nu își propun să își pună o nouă amprentă asupra țării. Majoritatea sistemelor autoritare și acele sisteme liberale care nu sunt ușor acceptate își schimbă de obicei direcția spre centralizare, deși într-o măsură variabilă și cu mai multă sau mai puțină consistență. Problema eficienței a ajuns și ea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
oratoric" (Lăcașul de dincolo de ape). Arătate cu degetul, într-un registru similar, sunt și spiritele gregare, culpabile de asumarea inconștientă a anonimatului ca destin: "suntem/ suntem asemenea unei turme/ și ne hrănim/ cu rodul altor vieți/ ce poartă de la noi/ amprenta morții" (Mai crezi). Celălalt nume al anonimatului este, firește, mediocritatea acoperită de scoria groasă a ridicolului: "ridicolul/ eternul cadou/ pe care ni-l facem/ reciproc/ într-o splendidă banalitate/ de gesturi/ și un buchet de flori/ proaspăt ucise" (Nu știu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în cazul său, grație unei extreme acuități a privirii (de altfel, motivul predilect în volumul de debut poetic al lui Popa-Homiceanu, Sintagmele ochiului, Editura Universitas XXI, Iași, 2003, este chiar ochiul), dar mizează foarte mult pe elanurile vitaliste ale ființei. Amprenta cea mai vizibilă în această poezie este de altfel cea blagiană, după cum o dovedește cumulul de motive preluate și prelucrate cu sfiiciune firească: "sămânța proscrisă", vara "pârguită de semne", trupul "vifor satanic", "imensa muțenie", "cenușa" agonizândă a faptei, "un fior
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
LUI PINAY LA MITUL CAPULUI DE AUR Data de 6 martie 1952 nu pare deloc a fi lăsat urrne durabile în memoria colectivă a francezilor. În acei ani nesiguri din istoria celei de a IV-a Republici, această dată poartă amprenta unui dublu eveniment: în ce privește cronica politică, e vorba de învestitura de către Adunarea Națională a lui Antoine Pinay în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri; în planul istoriei imaginarului s-a produs erupția concomitentă a unui non-personaj în spațiul legendar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
memoria ei statura impunătoare, inflexiunile ironice ale vocii, exprimarea, butadele, felul insolent de a vorbi al generalului? Și încă o observație cu caracter mai general și cu semnificații fără îndoială mai importante pentru istoricul mentalităților: deși păstrează în mod inevitabil amprenta personajului în jurul căruia a fost construit, deși, sacralizîndu-1, tinde să-i conserve în timp trăsăturile specifice, cum ar fi cele ale chipului, mitul ține inevitabil, prin formă și conținut, de circumstanțele istorice în care a fost plămădit. Orice proces de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cealaltă valoarea pedagogică a acestor căi: A) Durkheim a urmărit atașarea tinerei generații la societatea franceză din vremea lui; B) cele trei căi propuse de el sînt, într-adevăr, modalități eficiente de integrare socială a tinerei generații. Fără a purta amprenta gîndirii durkheimiene ele sînt folosite și în sistemele actuale de educație. Structura celor trei căi de "atașare la grup" conține elemente valoroase, care ar putea fi subordonate și scopului educației contemporane. Înfăptuirea procesului de integrare socială depinde de gradul de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
începutul secolului XX, deși au căutat să ofere soluții pentru problemele cu care era confruntat sistemul de educație din propria lor țară, au găsit sursa de inspirație în opera lui J.-J. Rousseau. Individualismul teoriei acestuia și-a pus puternic amprenta cel puțin pentru perioada de început asupra întregii concepții a educației noi cum s-a denumit noul curent. Principiile sale fundamentale se întîlnesc la toți marii săi reprezentanți. Se poate aprecia însă că fiecare dintre ei reușește, în mod deosebit
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Mariana Niculescu și Cornelia Cocan; la Alba Iulia prin Florin Voiculescu și Elisabeta Voiculescu. 17.2. Impasul pedagogiei marginalizarea eforturilor de elaborare teoretică în domeniul educației și învățămîntului Într-o societate în care întreaga viață socială, economică și culturală purta amprenta politicului, nu numai învățămîntul, ci și gîndirea pedagogică trebuia să-și pună în evidență această amprentă. În scurta perioadă de timp 1944-1948 s-a continuat în învățămîntul superior și în școlile normale promovarea ideilor marilor clasici ai pedagogiei universale. Tot
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Impasul pedagogiei marginalizarea eforturilor de elaborare teoretică în domeniul educației și învățămîntului Într-o societate în care întreaga viață socială, economică și culturală purta amprenta politicului, nu numai învățămîntul, ci și gîndirea pedagogică trebuia să-și pună în evidență această amprentă. În scurta perioadă de timp 1944-1948 s-a continuat în învățămîntul superior și în școlile normale promovarea ideilor marilor clasici ai pedagogiei universale. Tot atunci însă a început și acțiunea de îndepărtare din universități a celor mai mulți dintre titularii cursurilor de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru definirea și ordonarea strategiilor didactice îl constituie gradul de dirijare sau de autonomie conferit elevilor în procesul învățării. Acest grad de dirijare/autonomie este după opinia sa dependent de stilul educațional al profesorului. Stilul după afirmația sa deși poartă amprenta personalității educatorului, s-ar cuveni să fie unul flexibil (cînd permisiv, cînd directiv, cînd cooperant), în funcție de vîrsta elevilor, de obiectul de învățămînt, de tema studiată, de obiectivele urmărite. Astfel, se apreciază că la vîrsta adolescenței elevul este disponibil pentru un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și social. Individual, întrucît se referă la un subiect concret, de la o anumită vîrstă putîndu-se vorbi de autoformare; social, în sensul că se realizează într-un context situațional dat, în care acționează o multitudine de variabile exterioare care își pun amprenta asupra devenirii personalității umane. Pentru cunoașterea și elucidarea unora din aceste variabile s-au întreprins cercetări cu caracter interdisciplinar asupra colectivului de elevi, considerat ca o variantă a grupului social. O primă constatare pe care o desprindem din aceste cercetări
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ar putea avea următoarele note caracteristice: 1. întrucît educația școlară, la vîrsta tînără, nu mai poate asigura pregătirea pentru întreaga viață, educația devine un proces care va însoți omul pe tot parcursul existenței sale active; 2. ea își va pune amprenta asupra majorității funcțiilor vitale 3. și va deveni accesibilă unui număr din ce în ce mai mare de oameni (care vor putea studia acasă și la locul de muncă prin mijlocirea "centrelor multi-media" și a computerelor cu funcții didactice); 4. în aceste condiții, educația
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1. Efectele joggingului asupra activității cardiace Practicarea constantă a alergării de durată, cu specific aerob (joggingul de întreținere, cum mai este regăsit în unele surse), prin adaptările superioare și modificările inerente (care apar ca efect al adaptărilor) își pune puternic amprenta asupra activității cardiovasculare, asupra calității și cantității circulației Dan Iulian Alexe 10 sângelui în organism, contribuind la reglarea tuturor tensiunilor interne (musculare, psihice). Majoritatea studiile și cercetărilor efectuate asupra practicanților de jogging, având ca obiective determinarea influențelor acestei activități sportive
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Întreaga planetă se deschidea în fața noastră, iar Omenirea avea în sfîrșit să capete formă. Cu toate acestea, renegînd-o, îi aduceam în mod inconștient slavă Europei. Ca adolescent, îmi clădisem, ca atîția alții, fără să-mi dau seama, o educație europeană. Amprenta acesteia mă făcea să aleg Omenirea în defavoarea Patriilor, mă determina să combat naționalismele și să gust cosmopolitul; umanismul european era cel care mă chema dincolo de provincia europeană în numele universalului. Port în mine amprenta de neșters lăsată de Montaigne, Pascal, Rousseau
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
din 1979 Neantul s-a concentrat asupra Europei. Ar putea foarte bine să se re-disperseze în urma unui acord între Puterile deținătoare ale Armei atomice, însă ar supraviețui în mod difuz, iar Spectrul Exterminării, să sperăm, își va fi pus deja amprenta asupra conștiinței noastre. Sosirea Neantului este deopotrivă deznădăjduitoare și tonică. Trebuie să ne gîndim că organizarea vie poartă în sine, încă de la originile sale, ineluctabilitatea propriei morți, pe care nu încetează a o combate, fără a o înlătura vreodată. Într-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
românesc, ceasurile au fost repuse și aici în mișcare, cu tendința netă de a le sincroniza cu ceasurile din Apus. Costurile acestei reintrări în istorie, într-o voit altă istorie, au fost extrem de ridicate și ele aveau să-și pună amprenta asupra epocii inaugurate la finele acelui decembrie miraculos și tragic. Românii și-au plătit scump ieșirea din "socialismul real", în circumstanțe rămase până acum destul de obscure. "Dans les pays englobés par l' Empire de l'Est, la vie cache bien
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
își schimbă titlul în „Ateneul literar”, numărul 10 poartă titlul „Ateneul”, iar la numărul 13 se revine la titlul inițial. Deși marcată de un oarecare provincialism, datorat în primul rând lipsei unor colaboratori de prestigiu, revista se distinge totuși prin amprenta inconfundabilă lăsată asupra ei de poetul George Bacovia. Acesta, împreună cu celălalt redactor, Gr. Tăbăcaru, i-a imprimat un caracter modern, definit de opțiunea limpede pentru estetica simbolistă. Asumarea acesteia transpare fără echivoc atât din câteva texte critice semnate de Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]