12,966 matches
-
298-302; 318; 319; 338; 352; 356; 358; 365; 367; 382; 437; 446; 447; 452; 454; 455; 457; 461; 462; 465-467; 472; 493; 509-517 Parisien (bazinul), 320 Pavia (Italia), 95; 182; 183; 459 Périgueux (Dordogne), 62; 73 Peru, 224 Phoceea (sit antic) (Turcia), 21 Picardia, 26; 111; 151; 162; 175; 287 Pirinei, 33; 43; 50; 85; 95; 116; 148; 207; 217 Pisa (Italia), 99 Plouvorn (Finistère), 18 Poissy (Yvelines), 185 Poitiers (Vienne), 28; 50; 61; 62; 68; 69; 74; 77; 79; 86
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Rambouillet (Yvelines), 27; 280 Rastadt (Germania), 219 Reims (Marna), 19; 40; 44; 50; 61; 62; 75; 77; 78; 86; 91; 101; 109; 116; 117; 141; 150; 191 Rennes (Ille-et-Vilaine), 74; 209; 210; 241; 245 Rethondes (Oise), 338; 471 Rhodanousia (situl antic), 31 Rin, 24; 33; 41; 43; 44; 50; 71; 72; 84; 85; 87; 94; 102; 484 Rin (Inferior), 24; 33; 41; 43; 44; 50; 71; 72; 84; 85; 87; 94; 102; 484 Rin (Superior), 24; 33; 41; 43; 44; 50
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vouillé (Vienne), 86; 452 W Wagram (Austria), 268 Wassy (Haute-Marne), 187 Waterloo (Belgia), 269; 278; 465 Wessex (Anglia), 18 Y Yalta (URSS), 360; 473 Yonne, 15; 19; 20 Yorktown (Statele Unite), 243 Ypres (Belgia), 139 Yzeures (Indre-et-Loire), 67 Z Zama (situl antic) (Tunisia), 3 ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE GENERALITĂȚI Încadrarea subiectului Thérèse Charmasson, Chronologie de l'histoire de France, Paris, PUF, (col. Premier cycle), 1994. Georges Duby (sub direcția), Grand Atlas historique de l'histoire du monde en 520 cartes, Paris, Larousse-Bordas, ediție nouă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
liber nu însemna altceva decît a fi om în deplinătatea dezvoltării lui, în statura lui întreagă. Asemenea sclavilor și copiilor, barbarii și femeile erau considerați oameni neîmpliniți, neterminați, necrescuți pînă la capăt. în ce privește femeile, această incompletitudine ținea, potrivit doctrinelor medicale antice, chiar de genele lor. Femeile erau, prin natura lor, mai reci și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai prin instruire și cultivare un soț își putea crește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevărat în spațiile culturale vechi exista o conștiință vie, activă privind nivelul sau nivelurile superioare, supraindividuale ale omului. Stă dovadă, între altele, varietatea temelor care se leagă de ele. Sămînța sau scînteia divină din om, despre care se vorbește de la antici la Eckhart, pneuma pentru Origen și tradiția patristică, termen care traduce biblica ruah, în sfîrșit neshama 1 pentru cabaliști desemnează ceea ce în fiecare om depășește infinit umanul. E acel element de alteritate transcendentă care îl locuiește, fiindu-i acordat lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inima profundă ca sălaș al lui Brahma, în hinduism. Plutarh vorbea despre sufletul adevărat, superior sufletului de care sîntem în mod curent conștienți la fel cum acesta e superior trupului. El numea astfel vîrful arhitecturii umane, temă curentă în gîndirea antică tîrzie, de regăsit în geamănul ceresc al lui Mani, în eul ceresc transcendent (Fravartî) din mazdeism 3, în daimonul care ne are în pază, acesta marcînd pentru Plotin însăși dinamica ființei umane : căci reprezintă nivelul imediat superior de existență pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
existență pe care, luîndu-și-l ca model, ființa se înalță, acoperindu-și progresiv verticala, pînă ce ajunge pe culme și se realizează ca variantă unică, personală de univers inteligibil 4. Pierre Hadot insistă pe faptul că grija de sine a filozofului antic nu viza, așa cum interpretează Michel Foucault, construirea sinelui individual, ci, dimpotrivă, transformarea, depășirea, universalizarea lui, realizarea părții celei mai bune a sinelui, care e, în fond, un sine transcendent. Tema însoțitorului ceresc, a îngerului călăuzitor și proteguitor pe care doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îngerilor, el se mișcă în atmosfera perenității lor, face sensibilă tocmai savoarea universalului din ele. Temele acestea ni se arată într-o actualitate care se boltește deasupra culturilor, de care omul oricărui timp se poate apropia. Desigur, omul medieval sau antic era mai bine pregătit decît omul tîrziu modern pentru a gîndi celelalte niveluri ale realului, pentru a se raporta la ele. O întreagă armătură instituțională și culturală îi susținea efortul, i-l impunea chiar, i-l înfățișa drept ceva cuvenit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în categoriile și cu exigențele sau posibilitățile intelectuale ale vîrstei noastre. Dar tema fiind perenă, e inevitabil ca acorduri între variațiile ei moderne și cele tradiționale să apară, amplificîndu-se unele pe altele. Lumea neterminată sau moartea urîtă și vulgară Pentru antici și medievali, a muri pe neașteptate, nepregătit pentru moarte, era o rușine, era un blestem. Asasinații, de pildă, erau penalizați ritual. De vreme ce moartea însemna trecerea spre altă stare de ființă, mai apropiată de libertatea totală a persoanei, a muri subit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect al omului, ca în discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici, fie ei medici, filozofi sau oameni de rînd, trupul omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală ar fi proprie geniului religios iudaic, pentru care Dumnezeu lucrează dinamic, prin istorie și în istorie, pentru ca, în cele din urmă, să aducă istoria la împlinire în cetatea lui cerească. în schimb, gîndirea greacă antică, pentru care cosmosul este co etern cu principiul său, privilegiază o transcendență de tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înăuntru, în afară, legate de mundus imaginalis. De asemenea, a fost reamintită de H.-R. Patapievici, în volumul Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante? Vizionar și poet doctrinar, Dante s-a sprijinit pe date de știință tradițională, antice, creștin-medievale și musulmane, pentru a descrie inversiunile de formă, de mișcare și de ordine care apar la trecerea a ceea ce H.-R. Patapievici numește cezurile realului (mai cu seamă cezura cosmologică dintre vizibile și invizibile, marcată de granița dintre Cerul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci marchează totodată un drum, construiește o metodă care poate călăuzi demersul interior. Teologia își regăsește astfel sensul prim de experiență spirituală, din care pot decurge elaborările discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
promisă celui ce se jertfește pentru patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei, căutau moartea suferința etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
promisă celui ce se jertfește pentru patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei, căutau moartea suferința etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
empiric al acestui domeniu științific creat pe baza analizei randamentului mașinilor termice elaborată de către Nicolas Léonard Sadi Carnot (1796 1832) și publicată În 1824. Există În acest sens și alte exemple rezultate prin Însăși căutarea explicației onor realizări de lumea antică pe care le constatăm În lumea reală. De aceea, conceptul de tehnoștiință Își găsește justificare prin faptul că tehnica și știința sunt două atribute esențiale ale omului, două laturi ale activității lui creatoare. Știința creează edificiul teoretic, iar tehnica edificiul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
empiric al acestui domeniu științific creat pe baza analizei randamentului mașinilor termice elaborată de către Nicolas Léonard Sadi Carnot (1796 1832) și publicată În 1824. Există În acest sens și alte exemple rezultate prin Însăși căutarea explicației onor realizări de lumea antică pe care le constatăm În lumea reală. De aceea, conceptul de tehnoștiință Își găsește justificare prin faptul că tehnica și știința sunt două atribute esențiale ale omului, două laturi ale activității lui creatoare. Știința creează edificiul teoretic, iar tehnica edificiul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
atunci 81 Tudor Vianu, Filosofia culturii și teoria valorilor, București, Editura Nrmira, 1998, p.263. 82 Tudor Vianu, ibidem, p.264. 83Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, București, Editura Humanitas, 1993, p.267. 84Jean-Pierre Vernant, Mit și gândire În Grecia Antică, București, Editura meridiane, 1995, p.352. 85 Francis E. Peters, ibidem, p.267. Creativitate și progres tehnic 120 tehnica devine artă În partea ei creatoare, rămânând meșteșug În partea ei de rutină. Din noțiunea de tehnică a derivat noțiunea de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
atunci 81 Tudor Vianu, Filosofia culturii și teoria valorilor, București, Editura Nrmira, 1998, p.263. 82 Tudor Vianu, ibidem, p.264. 83Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, București, Editura Humanitas, 1993, p.267. 84Jean-Pierre Vernant, Mit și gândire În Grecia Antică, București, Editura meridiane, 1995, p.352. 85 Francis E. Peters, ibidem, p.267. Creativitate și progres tehnic 120 tehnica devine artă În partea ei creatoare, rămânând meșteșug În partea ei de rutină. Din noțiunea de tehnică a derivat noțiunea de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, ASE, 2006. 129. Țugui Tatiana, Analiza și evaluarea gazelor cu efect de seră,provenite din depozitele de deșeuri menajere (Teză de doctor În chimie), Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, 2007. 130. Vernant Jean-Pierre, Mit și gândire În Grecia Antică, București, Editura meridiane, 1995. 131. Verone Pierre, Inventica, București, Editura Albatros, 1983. 132. Vianu Tudor, Filosofia culturii, București, Editura Publico, 1945. 133. Vianu Tudor,Tezele unei filosofii a operei, București, Editura Univers, 1999. 134. Zaharia Rodica Milena - Caracteristici și tendințe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, ASE, 2006. 129. Țugui Tatiana, Analiza și evaluarea gazelor cu efect de seră,provenite din depozitele de deșeuri menajere (Teză de doctor În chimie), Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, 2007. 130. Vernant Jean-Pierre, Mit și gândire În Grecia Antică, București, Editura meridiane, 1995. 131. Verone Pierre, Inventica, București, Editura Albatros, 1983. 132. Vianu Tudor, Filosofia culturii, București, Editura Publico, 1945. 133. Vianu Tudor,Tezele unei filosofii a operei, București, Editura Univers, 1999. 134. Zaharia Rodica Milena - Caracteristici și tendințe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
măcinată cu o cană cu apă. Ceaiul de feriguță se mai folosește în anorexia provocată de indigestii ori cauzată de paraziții intestinali. Smirna - aspirina medievală Smirna este un condiment foarte parfumat, astfel că este apreciată din cele mai vechi timpuri. Anticii greci spuneau despre aceasta că merită să îi fie răsplătită greutatea în aur. Pe lângă legăturile religioase și culinare ale smirnei, aceasta a fost utilizată și ca puternic dezinfectant. Rășina parfumată, smirna este rășina unui mic arbore (commiphora mzrrha) cu ramuri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sursă a enunțării, el este împodobit cu anumite caracteristici care, în schimb, fac această enunțare acceptabilă sau nu. O. Ducrot, Le Dire et le Dit, Ed. de Minuit, 1984, p. 20 Dar acest ethos nu se referă, ca în retorica antică, numai la elocvența judiciară sau enunțurile orale: el este valabil pentru orice discurs, chiar și scris. Chiar dacă neagă acest lucru, un text scris posedă un ton care conferă autoritate celor spuse. El permite cititorului să-și construiască o reprezentare a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Referentul lor evocă un ansamblu deschis de contexte istorice, geografice, iar semnificantul lor, constituenții lor sonori (silabe, foneme) sau ortografici eliberează conotații. Publicitatea deja menționată pentru ceasul de lux "Corynthe" (vezi cap. 10) exploatează faptul că acest oraș aparține Greciei antice și este asociat zeilor, eternității, arhitecturii de marmură, perfecțiunii geometrice etc. Ea exploatează, de asemenea, faptul că semnificantul lui "Corynthe" conține un OR: tipografia acordă un spațiu mai mare lui O de la "OLYMPE" și de la "OR", ceasul fiind, printre altele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]