10,028 matches
-
1977, 1; Dan Ciachir, „Mai mult pasăre decât înger”, SPM, 1978, 416; Dana Dumitriu, Un strop de viață, RL, 1978, 51; Dan Mucenic, [Interviu cu Mara Nicoară], LCF, 1979, 11; Victor Atanasiu, „Boala crinilor”, RL, 1980, 32; Vasile Mihăescu, „Boala crinilor”, CL, 1980, 10; Al. Piru, Exuberanță și tandrețe, SLAST, 1981, 12; Sultana Craia, „Obiectele verii”, LCF, 1981, 15; Laurențiu Ulici, Între Saphelia și Circelopa, RL, 1984, 50; Dicț. scriit. rom., III, 451-452; Popa, Ist. lit., II, 567. S.D.
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
de tradiția culturală a școlii de la Neamț. SCRIERI: Adunare a cuvintelor pentru ascultare. Viața starețului Paisie de la Neamțu, Mănăstirea Neamț, 1817; Autobiografia starețului Paisie Velicicovschi, Iași, 1918; Autobiografia unui stareț, îngr. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere bibliografice: N. Iorga, Mănăstirea Neamțului, Vălenii de Munte, 1912; Dumitru Furtună, Ucenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
nesupravegheate ca întreg. O selecție riguroasă ar putea să dea seamă de o poezie neoromantică autentică, de tip vizionar. SCRIERI: Euphorion, București, 1969; Magnificat, București, 1983; Jocul întru ființă, București, 1985; ed. 2, București, 1997; Cariatidele iubirii, București, 1986; Labirintele crinului, București, 1988; Asceza voluptății, București, 1996. Repere bibliografice: Perpessicius, Lecturi, 333-340; Nicolae Mecu, Doi poeți despre condiția poeziei, VR, 1985, 2; Radu Bagdasar, O carte despre arta iubirii, ARG, 1986, 10. N.M.
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
Debutează cu proză în 1981, la revista „Vatra” din Târgu Mureș, iar editorial în 1983, cu romanul Îngereasa cu pălărie verde, pentru care este distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Până în 1987 va mai publica un volum de nuvele, Rochia de crin (1985), va traduce, în colaborare, un volum de proză indiană, va fi prezentă cu traduceri, articole de critică de artă, cronici plastice, proză scurtă în „Vatra”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Arta”, „Secolul 20”, „România literară”, „Dialog” ș.a. K. a
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
refuzul feminin al compromisului. Naratorul omniscient, ochiul impersonal alternează cu povestiri la persoana întâi, cu jurnale și scrisori, cu inserturi onirice și cu scene emblematice, cu discuții despre structura narativă și raportul ei cu valorile existențiale, ironic, captivant. Rochia de crin reunește trei nuvele, fiind semnul unei maturizări analitice și naratologice. Fiecare dintre nuvele sondează conștiința abisală a câtorva tipuri și utilizează câteva procedee narative moderne. Micuța este cea mai bună nuvelă și, probabil, ceea ce a scris mai bine K. Într-
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
elevul. „Cu un pește”, își răspunde tot el, în gând. Dar adolescentul rostește: „Cu nimic.” Și romanul, și nuvelele autoarei sunt dovada unui talent remarcabil, dublat de inteligență și cultură artistică. SCRIERI: Îngereasa cu pălărie verde, București, 1983; Rochia de crin, București, 1985. Traduceri: A mai trecut o zi. Proză indiană contemporană, București, 1985 (în colaborare cu Ioana Rotaru); Daniel Lindenberg, Chemarea la ordine, pref. trad., București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Nedelciu, În actualitatea strictă, VR, 1983, 10; Manea, Contur, 243-252
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
România literară” a lui Cezar Petrescu (1939) ș.a. În anii războiului lucrează ca funcționar la Direcția Presei. Participă și la ședințele cenaclului Sburătorul al lui E. Lovinescu. Debutează în 1927 cu poezii în „Viața literară”, iar în 1928 publică poezia Crinii în „Bilete de papagal”. Primul volum, Schituri cu soare, îi apare în 1929 la Brașov. În 1929 i se acordă Premiul pentru sonet „Ionel Pavelescu” al Societății Scriitorilor Români, iar între 1931 și 1933 activează în cenaclul revistei „Brașovul literar
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Blaga. Versurile lui, fluente, muzicale, lipsite de orice asperitate în lexicul și textura lor, sunt expresia sentimentului de existență armonioasă în univers, al unei comuniuni încântate și calme, prin care făptura poetului se alcătuiește metonimic și metaforic din cer, frunze, crini, zăpezi, „pleoape de pom”, mări și izvoare. Lucrurile „cuvântă” în sângele său, iar natura înconjurătoare devine alfabet, dicționar, „literă căzută”: interferențe purificatoare și securizante. Poet al contactului direct cu sevele și miracolele firii, fantast („calc printre greșeli/ și vorbesc despre
MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
haiducești. În cele mai multe variante acțiunea este localizată la „casele domnești” din București, unde un Ștefan Vodă benchetuiește cu „boierii sfatului, / Stâlpii Țarigradului, / Stâlpii împăratului”. Domnul dezvăluie slujitorilor planul său de a simula o vânătoare pe valea Cobiului (sau în munții Crinului), urmărind, în fapt, prinderea vestitului haiduc. Se conturează astfel conflictul social al baladei: „Că de când s-a haiducit, / Drumuri mari s-au părăsit [...] / Hasnale la Domnie n-a mai venit”. Pentru fărădelegile lui, haiducul trebuie spânzurat în „două furci ș-
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
nu înseamnă nicidecum că aceste organe și cu atît mai puțin făpturile cărora le aparțin, pot fi puse pe picior de egalitate. Căci elefantul nu-i decît un fox-terrier în comparație cu balena, iar trompa lui nu-i decît un lujer de crin în comparație cu coada leviatanului. Chiar și cea mai strașnică izbitură a trompei unui elefant ar fi ca o lovitură de evantai, în comparație cu forța zdrobitoare a masivelor aripi ale cozii cașalotului, care în repetate rînduri au proiectat în văzduh ambarcațiuni întregi, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pot recupera semințele de dalie? Lăsați florile să facă semințe pe care le veți recupera și le veți semăna primăvara următoare. Totuși, riscați să nu obțineți chiar aceeași floare de dalie, întrucât aceasta poate fi polenizată de o varietate diferită. Crinul de baltă Familia:liliacee Când înflorește? Între lunile iunie și iulie. Culoarea florilor: portocalii, galbene, brune, roșii, roz Are nevoie de soare? Da, are nevoie de soare, dar apreciază penumbra. Tipul de sol potrivit: un sol obișnuit, bogat, mai degrabă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
un sol umed? Are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime: între 50 și 100 cm Tip de vegetație: plantă cu bulb Tip de frunziș: caduc Când îl plantăm, când îl răsădim? Toamna. Metodă de înmulțire: diviziunea tufei primăvara Crinul de baltă este planta prin excelență ușor de cultivat: foarte robustă, nu pune nici un fel de problemă și poate crește aproape oriunde, chiar pe soluri foarte sărace și calcaroase, pe care alte plante perene nu le-ar suporta. În schimb
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cum se cuvine. Îl puteți planta tot anul, dar noi vă recomandăm perioada dintre lunile august și aprilie, pentru a profita de prima înflorire. Atunci când îl sădiți, aveți grijă să lăsați între plante cel puțin 70 de centimetri. Florile de crin de baltă, care seamănă cu cele de crin, nu rezistă mai mult de o zi, dar se succed timp de mai multe săptămâni, în funcție de tufă. Când florile s-au ofilit, aveți grijă să înlăturați lujerii. Levănțica Familia: labiate Când înflorește
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
dar noi vă recomandăm perioada dintre lunile august și aprilie, pentru a profita de prima înflorire. Atunci când îl sădiți, aveți grijă să lăsați între plante cel puțin 70 de centimetri. Florile de crin de baltă, care seamănă cu cele de crin, nu rezistă mai mult de o zi, dar se succed timp de mai multe săptămâni, în funcție de tufă. Când florile s-au ofilit, aveți grijă să înlăturați lujerii. Levănțica Familia: labiate Când înflorește? Din mai până în august, în funcție de soi. Culoarea florilor
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. Această tehnică este aplicată de multe reviste americane, dar și de unele publicații românești (Tribuna, Apostrof). Neajunsul poate fi atenuat prin despărțirea unor cuvinte În silabe, operație pe care deocamdată nu o au toate programele de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. c) Alinierea la dreapta e utilizată mai ales de graficieni pe coperta unor cărți, pentru a se scrie numele autorului și titlul cărții. De remarcat că această aliniere nu se Întâlnește niciodată singură pe aceeași pagină
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
seca În albie, și peste locul Îngropării sal va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. d) Alinierea la ambele extremități ale rândului tipografic este cea mai răspândită. Ea conferă paginii un aspect relativ Îngrijit, În ciuda faptului că spațiile dintre cuvintele diferitelor rânduri nu sunt egale Între ele. Această dublă aliniere prezintă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. I. Funeriu (1998) arăta că „studiile asupra lizibilității, precum și anumite exigențe care țin de estetica paginii impun câteva restricții, recomandând o limitare rezonabilă a numărului de despărțiri În silabe” (p. 217). În tradiția tipografică engleză, numărul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
primordiale”, dealul copilăriei, lumina celestă, stelară, de la care, ca și gnosticii, se revendică poetul, el însuși un înger căzut în lume, căldura și inocența căminului unde cântărețul iubirii înalță encomionuri sau așteaptă ca iubita să-l împuște cu „tija unui crin” ori, amândoi, să părăsească „amarul Megalopolis” spre a acosta în „Golful Serenității”. Omul interior (1985) potențează temele primei cărți și lasă să se vadă mai clar procesul de zămislire a tabloului-viziune, prin proliferarea halucinantă a imaginilor culese din plină și
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o primă și remarcabilă interpretare, motivul „zeului trist”, obosit de propria lui desăvârșire. Disputat „culmilor lucide” ale „dreptelor amiezi” de către „Fata verde Una”, ciobanul lui B. este absorbit în somnul luminat de „crini opheliali” și „stele moi”, în legănarea matern-erotică a apelor. Înscrisă în fibra cea mai tăinuită a ființei, funesta mireasă este „lacul vechi din noi”, „piatră de sânge”, gata să intre în rezonanță cu „orficul tumult” al curgerii fără întoarcere. Tot
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
traduceri, notabile, la noi, după Elena Văcărescu și Anna Brâncoveanu de Noailles. În lirica poetului, rețin estompele, surdina. Timbrul discret elegiac îl definea în Prour pentru porți uitate (1934). Din simbolismul începutului de veac, revine parcul, rustică devălmășie, în care crinii se învecinează cu sulfina și răsurile, loc salutat cu o ludică reverență, refugiu și pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
profundă a sensibilității poetei: abia mărturisită, retrospectiv, iubirea pierdută, iubirea imposibilă este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu, într-o romanță cu fior tragic. Alte rezonanțe baudelaireene se fac simțite în gustul estet pentru mătăsuri, parfume și licori, pentru aerul din muzee, spațiu al „semnelor tainice” ale timpului, pentru șerpi
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
lirică proprie, la fundamentul căreia sunt așezate elemente din folclor și din istoria națională: „Eu cred - afirma autorul într-un interviu - în ceea ce au crezut păstorul din Miorița și Manole, Dosoftei și Eminescu, Coșbuc și cronicarii. Cred în ceea ce crede crinul, care are curajul să scânteieze în mijlocul nopții, deși nu-l vede nimeni, niciodată.” Poemele celebrează lucrurile de zi cu zi; prins într-un delir vitalist, poetul, asemenea taurului sălbatic, cu privirea ațâțată și nervii încordați, intră într-o luptă hotărâtoare
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
pe lângă drum, dar și prin el, dând un aspect neîngrijit și uitat grădinii. Zi-mi despre teoria timpului, spusei eu admirând culoarea unui trandafir mirositor ce era încă deschis și îmbătându-mă cu izul său. Alături de el erau lalele și crini. Le vedeam culorile. Trandafirul imita un safir închis la culoare, lalelele erau de un galben aprins, iar crinii îmbinau magnific albul pur cu un verde crud. Mă obișnuisem cu întunericul, credeam eu. De undeva, de departe, se auzea un tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
spusei eu admirând culoarea unui trandafir mirositor ce era încă deschis și îmbătându-mă cu izul său. Alături de el erau lalele și crini. Le vedeam culorile. Trandafirul imita un safir închis la culoare, lalelele erau de un galben aprins, iar crinii îmbinau magnific albul pur cu un verde crud. Mă obișnuisem cu întunericul, credeam eu. De undeva, de departe, se auzea un tren, iar cea mai apropiată cale ferată era la câțiva kilometri depărtare. Câte surprize ascunde o noapte tăcută! Povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]