8,902 matches
-
masa combinată depășind pentru scurt timp limita Chandrasekhar. O pitică albă poate prelua materie și de la alte tipuri de stele companion, inclusiv de la o stea din secvența principală (dacă orbita este suficient de mică). Supernovele de tip Ia descrie o curbă de lumină caracteristică după explozie. Luminozitatea este generată de dezintegrarea izotopului radioactiv nichel-56 în cobalt-56 și mai departe în fier-56. Luminozitatea maximă pe curba de lumină era considerată a fi constantă la toate supernovele de tip Ia (din care marea
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
stea din secvența principală (dacă orbita este suficient de mică). Supernovele de tip Ia descrie o curbă de lumină caracteristică după explozie. Luminozitatea este generată de dezintegrarea izotopului radioactiv nichel-56 în cobalt-56 și mai departe în fier-56. Luminozitatea maximă pe curba de lumină era considerată a fi constantă la toate supernovele de tip Ia (din care marea majoritate se formează cu aceeași masă, prin mecanismul de acreție), cu o magnitudine absolută de aproximativ -19.3. Aceasta le-ar permite să fie
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
masă, prin mecanismul de acreție), cu o magnitudine absolută de aproximativ -19.3. Aceasta le-ar permite să fie folosite ca o unitate standard secundară pentru măsurarea distanței până la galaxia gazdă. Descoperiri mai recente au arătat, însă, că lungimea acestei curbe standard evoluează, și deci și luminozitatea intrinsecă a supernovelor, dar că această evoluție poate fi găsită doar prin studiul supernovelor pe o gamă largă de valori ale deplasării spre roșu. Aceste evenimente, ca și supernovele de tip II, sunt probabil
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
necesită existența unui miez de fier. Un astfel de exemplu este supernova de tip II SN 2006gy, estimată la 150 de mase solare, și care a demonstrat că explozia unei astfel de stele masive diferă fundamental de predicțiile teoretice fundamentale. Curbele de lumină pentru supernovele de tip II se disting prin prezența liniilor de absorbție Balmer ale hidrogenului în spectru. Aceste curbe de lumină au o viteză de degradare de 0,008 magnitudini pe zi; mult mai scăzute decât viteza de
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
mase solare, și care a demonstrat că explozia unei astfel de stele masive diferă fundamental de predicțiile teoretice fundamentale. Curbele de lumină pentru supernovele de tip II se disting prin prezența liniilor de absorbție Balmer ale hidrogenului în spectru. Aceste curbe de lumină au o viteză de degradare de 0,008 magnitudini pe zi; mult mai scăzute decât viteza de degradare a supernovelor de tip I. Cele de tip II se subîmpart în două clase, depinzând dacă există un platou pe
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
de lumină au o viteză de degradare de 0,008 magnitudini pe zi; mult mai scăzute decât viteza de degradare a supernovelor de tip I. Cele de tip II se subîmpart în două clase, depinzând dacă există un platou pe curba de lumină (tip II-P) sau viteza de degradare evoluează liniar (tipul II-L). Viteza netă de degradare este mai mare, de 0,012 magnitudini pe zi la tipul II-L, prin comparație cu 0,0075 magnitudini pe zi la tipul
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
evoluează liniar (tipul II-L). Viteza netă de degradare este mai mare, de 0,012 magnitudini pe zi la tipul II-L, prin comparație cu 0,0075 magnitudini pe zi la tipul II-P. Se crede că diferența de formă a curbelor de lumină este cauzată, în cazul supernovelor de tip II-L, de expulzarea unei mari părți a stratului exterior de hidrogen a stelei. Faza de platou a supernovelor de tip II-P se datorează unei schimbări a opacității stratului exterior. Unda
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
Ic și diferite supernove de tipul II sunt denumite împreună supernove cu colaps al miezului. O diferență fundamentală între supernovele de tip Ia și cele cu colaps al miezului îl constituie sursa de energie pentru radiația emisă în apropierea maximului curbei de lumină. Stelele ce produc supernove cu colaps al miezului sunt stele cu straturi exterioare extinse și care pot atinge un grad de transparență cu o expansiune relativ redusă. Mare parte din energia care alimentează emisia la maximul de luminozitate
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
vine din Valea Cetății, zidul ocolind apoi spre vest pe o porțiune de circa 50 m până la stânca de deasupra grotei de pe partea sudică a Tâmpei. Către șaua Tâmpei, care desparte Tâmpa de dealul Păticel, zidul se înalță aproximativ pe curba de nivel de 920 m, având lungimea de circa 150 m și de asemenea grosimea de 1,80 m. Adaptat la situația terenului, zidul prezintă un colț ieșind din linia continuă. Pe această parte se află și poarta principală de
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
testul de aprobare. 3. CERINȚE PENTRU AUTOVEHICULE 3.1 Vehicule cu două osii 3.1.1.(1) Pentru toate categoriile de vehicule, pentru valori ale lui k cuprinse între 0.2 și 0.8 [U1]: Pentru toate stările de încărcare, curba de aderență a osiei frontale trebuie să fie situată înaintea curbei osiei din spate: - pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,8 în cazul vehiculelor de categoria M1. Totuși, pentru vehiculele din această categorie dincolo de valori
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
două osii 3.1.1.(1) Pentru toate categoriile de vehicule, pentru valori ale lui k cuprinse între 0.2 și 0.8 [U1]: Pentru toate stările de încărcare, curba de aderență a osiei frontale trebuie să fie situată înaintea curbei osiei din spate: - pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,8 în cazul vehiculelor de categoria M1. Totuși, pentru vehiculele din această categorie dincolo de valori ale lui z cuprinse între 0,3 și 0,45, o
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
spate: - pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,8 în cazul vehiculelor de categoria M1. Totuși, pentru vehiculele din această categorie dincolo de valori ale lui z cuprinse între 0,3 și 0,45, o inversare a curbelor de utilizare a aderenței este permisă în cazul în care curba de folosire a aderenței osiei din spate nu depășește cu mai mult de 0,05 linia definită de formula k = z ( linia de folosire a aderenței ideale - vezi diagrama
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
vezi diagrama 1A). - pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,5 în cazul vehiculelor din categoria N 1(2). Această condiție este considerată satisfăcută dacă, la coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,3, curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare osie sunt situate între două linii paralele la linia de folosire a aderenței ideale, dată de ecuațiile k=z+0.08 și k=z-0,08, așa cum se arată în diagrama C, unde curba de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
3, curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare osie sunt situate între două linii paralele la linia de folosire a aderenței ideale, dată de ecuațiile k=z+0.08 și k=z-0,08, așa cum se arată în diagrama C, unde curba de utilizare a aderenței pentru osia din spate poate traversa linia k=z-0,08 și,dacă la coeficienți de frânare cuprinși între 0,3 și 0,5, curba de utilizare a aderentei este în concordanță cu relațiile și între 0
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
08 și k=z-0,08, așa cum se arată în diagrama C, unde curba de utilizare a aderenței pentru osia din spate poate traversa linia k=z-0,08 și,dacă la coeficienți de frânare cuprinși între 0,3 și 0,5, curba de utilizare a aderentei este în concordanță cu relațiile și între 0,8 și 0,61 cu relația , - pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30 în cazul celorlalte categorii. Această condiție este, de asemenea, considerată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
și 0,61 cu relația , - pentru toți coeficienții de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30 în cazul celorlalte categorii. Această condiție este, de asemenea, considerată satisfăcută, dacă la coeficienți de frânare cuprinși între 0,15 și 0,30 curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare osie sunt situate între două linii paralele la linia de folosire a aderenței ideale dată de ecuațiile și , cum este arătat în diagrama 1B, iar curba de folosire a aderenței pentru osia din spate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
frânare cuprinși între 0,15 și 0,30 curbele de utilizare a aderenței pentru fiecare osie sunt situate între două linii paralele la linia de folosire a aderenței ideale dată de ecuațiile și , cum este arătat în diagrama 1B, iar curba de folosire a aderenței pentru osia din spate, la coeficienți de frânare este în concordanța cu relația 3.1.2 În cazul unui autovehicul autorizat să tracteze remorci din categoria 03 sau 04 echipate cu sisteme de frânare cu aer
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
la presiunea de cuplare; această presiune trebuie să fie demonstrată fără aplicarea sistemului de frânare de serviciu. 3.1.3 Verificarea cerințelor de la punctul 3.1.1. Pentru a verifica cerințele de la puntul 3.1.1, producătorul trebuie sa furnizeze curbele de folosire a aderenței pentru osiile din față și spate folosind formulele: Graficele trebuie să fie trasate pentru următoarele stări de încărcare: - Neîncărcat, în stare de funcționare cu șoferul la bord. În cazul unui vehicul cu cabina goală, se poate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
factorul de încărcare cerut ( Kс = 1,04 ) 2.4 Determinarea factorului de descărcare Kv: 2.4.1 determinarea factorului K2 (a) Porniți de la hR corespunzătoare (hR = 1,4 m (b) Mergeți orizontal către linia corespunzătoare PR/PRmax în grupul de curbe cel mai apropiat de axa verticală (PR/PRmax = 0,2 ) (c) Mergeți vertical către axa orizontală și interpretați valoarea lui K2 = 0,13 m 2.4.2 Determinarea factorului K1 (a) Porniți de la hR corespunzătoare (hR = 1,4 m (b
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Porniți de la hR corespunzătoare (hR = 1,4 m (b) Mergeți orizontal către linia gP/PR (gP/PR = 1,4) (c) Mergeți vertical către linia ER corespunzătoare (ER = 6,0 m (d) Mergeți orizontal către linia PR/PRmax în grupul de curbe cel mai îndepărtat de axa verticală (PR/PRmax = 0,2 ) (e) Mergeți vertical către axa orizontală și interpretați valoarea lui K1 (K1 = 1,79) 2.4.3 Determinarea factorului Kv Factorul pentru descărcare Kv este obținut din următoarea expresie: Kv
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
sarcina de cuplare 2.2.9. P': forța produsă de dispozitivul de comandă 2.2.10. K: forța suplimentară a dispozitivului de comandă prin convenție; aceasta este definită ca fiind forța D corespunzătoare punctului de intersecție a axei x a curbei de extrapolare exprimată de P în termenii lui D, măsurate cu sistemul de comandă în poziția mediană de mișcare (vezi diagrama 2 și 3 în Apendicele 1) 2.2.11. KA: forța prag a dispozitivului de comandă aceasta este forța
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
măsurată în poziția mediană de deplasare a controlului. 5.3.2. Forța P' pe fața de producere a dispozitivului de conrol ca una dintre funcțiile forței impulsului D asupra barei de tractare. Forta suplimentară K și eficiența trebuie determinate din curba reprezentativă obținută din aceste măsurări: (vezi diagrama 2 în Apendicele 1) 5.4. în cazul unei transmisii hidraulice a sistemelor de frânare prin inerție, următoarele trebuie determinate: 5.4.1. Rata de reducere ih măsurată în poziția mediană de deplasare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
pe fața de producere a cilindrului principal ca una dintre funcțiile forței impulsului D asupra barei de tractare și a ariei de suprafață FHZ a pistonului cilindric principal, urmând instrucțiunile producătorului. Forța suplimentară K și eficiența vor fi determinate prin curba reprezentativă obținută din măsurările: 1 p x FHZ ηH0 = -----x---------- Ih D - K (vezi diagrama 3 în Apendicele 1) 5.4.3. Deplasarea liberă a cilindrului principal actant s" menționat la punctul 2.2.19 5.5. în cazul sistemelor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
cu transmisie mecanică, și a presiunii p în cilindrul de frânare în cazul dispozitivelor cu transmisie hidraulică Viteza la care suprafețele de frânare se rotesc vor corespunde unei viteze inițiale de 60 km/h a vehiculului. Următoarele se deduc din curba obținută din aceste măsurări: 7.2.3.1. Forța de retragere P0 și caracteristica în cazul frânelor acționate mecanic (vezi diagrama 6 în Apendicele 1) 7.2.3.2. Presiunea de retragere p0 și caracteristica ' în cazul frânelor acționate hidraulic
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
controlată direct, va îndeplini condițiile pentru utilizarea adeziunii și succesiunea blocării roților, de la Apendicele pc. 1.1.4.2. din Anexă și nu cerințele pentru utilizarea adeziunii, de la punctul 5.2. din Anexă. În orice caz, dacă pozițiile relative ale curbelor de aderenta nu vor respecta pc. 3.1.1. al Apendicelui de la pc. 1.1.4.2. al Anexei II, se va efectua o verificare pentru a se asigura că, roțile de la cel puțin una din punțile din spate nu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]