8,894 matches
-
lucru justific] acordarea atributului de frumusețe. Folosite pentru a evita exploatarea mediului, aceste argumente constituie fundamentul unei etici a mediului care dep]șește atât etică uman], cât și cea a drepturilor animalelor, poate chiar și pe cea a vieții. Chiar dac] accept]m ecosistemele din Kakadu ca fiind valoroase din punct de vedere moral, cum am putea s] le evalu]m valoarea comparativ cu interesele umane sau de alt] natur]? Un prim pas este acela de a g]și soluții alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lua viața unei persoane. Toate societ]țile cunoscute nou] se subordoneaz] unuia sau mai multor principii care interzic curmarea vieții. Cu toate acestea, exist] diferențe considerabile între tradițiile culturale legate de situațiile în care curmarea vieții unei persoane este condamnabil]. Dac] ne întoarcem la originile tradiției noastre occidentale, observ]m c] în perioda greac] și român], practici precum infanticidul, suicidul și eutanasia se bucurau de o larg] acceptare. Majoritatea istoricilor care au studiat morală occidental] sunt de acord în ceea ce privește faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi voluntar] chiar și în cazul în care persoana nu mai este capabil] s] își exprime dorința de a muri în mometul în care i se curm] viața. Se poate considera c] o persoan] și-ar dori s] moar] dac] s-ar afla într-o situație în care, aflat] într-o stare de suferinț] și de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și moarte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-ar afla într-o situație în care, aflat] într-o stare de suferinț] și de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și moarte. Dac], inc] din momentele de luciditate, persoana respectiv] și-a exprimat dorința de a muri dac] ar ajunge într-una din situațiile de mai sus, atunci se consider] c] persoană care îi curm] viața în circumstanțele corespunz]toare acționeaz] la cererea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și moarte. Dac], inc] din momentele de luciditate, persoana respectiv] și-a exprimat dorința de a muri dac] ar ajunge într-una din situațiile de mai sus, atunci se consider] c] persoană care îi curm] viața în circumstanțele corespunz]toare acționeaz] la cererea acesteia și realizeaz] un act de eutanasie voluntar]. Eutanasia este nevoluntar] în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o boal] incurabil] sau este vorba despre un nou-n]scut handicapat, sau din cauza unei boli sau a unui accident care au transformat o persoan] apt] într-o persoan] incapabil] definitiv, f]r] că acea persoan] s] fi precizat anterior dac] ar accepta eutanasia în anumite condiții. Eutanasia este involuntar] în cazul în care este aplicat] unei persoane care ar fi putut s] își dea sau nu consimt]mântul, dar nu l-a dat - fie pentru c] nu i s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau „pozitiv]”, în timp ce acelea care sunt incluse în cea de-a doua categorie sunt considerate cazuri de eutanasie „pasiv]” sau „negativ]”. Toate cele trei forme de eutanasie enumerate anterior - voluntar], nevoluntar] și involuntar] - pot s] fie, ori pasive, ori active. Dac] modific]m câteva aspecte ale cazului lui Mary F., acesta devine unul de eutanasie pasiv], voluntar]: Mary F. suferea de o boal] care se agrava în ritm rapid. Ea ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
va fi prezentat un scurt rezumat al acestor dezbateri. iv. Acțiuni și omisiuni/a omor] și a l]să s] moar] A împușca pe cineva reprezint] o acțiune: a nu reuși s] ajuți victima unor împușc]turi este o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât pe B. Dac] C nu face nimic pentru a salva viața lui B, înseamn] c] C l-a l]sat pe B s] moar]. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
l]să s] moar] A împușca pe cineva reprezint] o acțiune: a nu reuși s] ajuți victima unor împușc]turi este o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât pe B. Dac] C nu face nimic pentru a salva viața lui B, înseamn] c] C l-a l]sat pe B s] moar]. Cu toate acestea, nu orice acțiuni sau omisiuni care duc la moartea unei persoane sunt relevante pentru dezbaterea cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere moral atâta timp cât limiteaz] obligațiile și responsabilit]țile agentului de a salva vieți. Deși faptul a se abține de la a omor] un om necesit] un efort minim, situația este mult mai dificil] când este vorba despre salvarea vieții cuiva. Dac] am pune în balant] cele dou] metode, atunci am fi la fel de responsabili pentru moartea celor pe care nu reușim s] îi salv]m și pentru cea a celor pe care ii omorâm - iar a nu reuși s] îi ajut]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respective. Acest lucru înseamn] c] un agent care omoar] sau unul care las] pe cineva s] moar], nu d]uneaz] vieții acelei persoane, ci îi aduce foloase. Aceast] concluzie i-a determinat pe autorii din domeniu s] sugereze urm]toarele: dac], într-adev]r, suntem mult mai responsabili pentru acțiunile noastre decât pentru omisiunile noastre, atunci A, care îl omoar] pe C în contextul eutanasiei, va fi mult mai moral decât B care îl las] pe C s] moar] - deoarece A îl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a realizat în termeni de mijloace de tratament obișnuite și neobișnuite. Diferența dintre acestea este veche și a fost utilizat] de c]tre Biserică Romano-Catolic] pentru a face fâț] problemei operațiilor efectuate în perioada anterioar] apariției antisepticelor și anesteziei. Dac] pacientul refuză mijloacele obișnuite - cum ar fi mâncarea - acest refuz era considerat drept suicid sau încetare intenționat] a vieții. Refuzul unor mijloace speciale (operații dureroase sau riscante), pe de alt] parte, nu era inclus în aceeași categorie. În prezent, diferența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în aceeași categorie. În prezent, diferența dintre metodele de menținere în viat] a pacientului care sunt considerate obișnuite și obligatorii și cele care nu sunt este exprimat] în termeni de metode de tratament „potrivite” și „nepotrivite”. O metod] este „potrivit]” dac] ofer] o speranț] rezonabil] de utilitate pacientului, iar „nepotrivit]” în cazul în care nu îndeplinește aceast] condiție (vezi Sacred Congregation for the Doctrine of the Faith, 1980, pp. 9-10) Perceput] în acest sens, distincția dintre metodele potrivite și cele nepotrivite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreb]ri ne aduc în fața celei de-a treia teme importante pe care s-a axat dezbaterea despre eutanasie: distincția dintre moartea intenționat] și cea care abia poate fi prev]zut]. vi. A provoca moartea și a prevedea survenirea ei Dac] A îi administreaz] lui B o injecție letal] pentru a-i curma suferință, înseamn] c] A a provocat în mod intenționat moartea lui B. Acest exemplu nu poate fi comb]țuț. Dar este oare aceeași situație în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra eutanasiei a Vaticanului afirm] c] aceast] „calmare piramidal]” este acceptabil] deoarece, în acest caz, „moartea nu este în nici un fel intenționat] sau dorit], cu toate c] riscul s]u este luat în calcul” (p. 9). Cu alte cuvinte, chiar dac] A prevede c] B va muri în urmă faptelor sale, moartea lui B este doar prev]zut] și nu intenționat]. Intenția direct] este de a calma durerea și nu de a omor] pacientul. Distincția dintre rezultate intenționate și consecințe prev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acea consecinț] nu trebuie s] fie intenționat] de c]tre agent. Toma din Aquino, despre care se spune c] ar fi formulat PED, a aplicat distincția dintre consecințele direct intenționate și cele doar prev]zute asupra acțiunilor de auto-ap]rare. Dac] o persoan] este atacat] și își ucide agresorul, intenția s] este de a se ap]ra și nu de a-l omor] pe acestă (Summa Theologiae, ÎI, îi). S-au ridicat dou] întreb]ri cu privire la distincția intenție/prevedere: - Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Considerați primul aspect din perspectiva urm]torului exemplu citat extrem de frecvent: Un grup de exploratori blocați într-o peșter], în a c]rei intrare îngust] era blocat un membru mai gras al echipei, iar nivelul apei este în conținu] creștere. Dac] un alt membru al echipei ar dinamita zona din apropierea omului mai gras, am putea spune c] el a intenționat s] îl omoare pe cel gras sau doar c] a prev]zut-o că pe o consecinț] a eliber]rii echipei, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] el a intenționat s] îl omoare pe cel gras sau doar c] a prev]zut-o că pe o consecinț] a eliber]rii echipei, de a înl]tură trupul omului gras din intrare sau de a-l face s] explodeze? Dac] cineva dorește s] afirme c] moartea omului gras a fost în mod evident intenționat], atunci, cum se deosebește acest caz de cel în care un medic poate administra doze din ce in ce mai mari de calmante, fapt care va provoca moartea pacientului, f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a omor] o alt] persoan]. Cu toate acestea, nu este clar dac] aceast] diferenț] poate fi aplicat] și în cazurile de eutanasie. În toate aceste situații, A încearc] s] aduc] foloase lui B, deci, acționând că un agent bun. Doar dac] presupunem c] exist] o regul] care spune c] „un agent bun nu trebuie niciodat] s] intenționeze moartea unui inocent” are sens s] se fac] distincția între bun]tatea și r]utatea agentului, dar atunci acestei reguli îi lipsește logică. vii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie niciodat] s] intenționeze moartea unui inocent” are sens s] se fac] distincția între bun]tatea și r]utatea agentului, dar atunci acestei reguli îi lipsește logică. vii. Concluzii Distincțiile discutate mai sus reprezint] diferențe care sunt resimțite în profunzime. Dac] aceste diferențe sunt relevante sau nu din punct de vedere moral, si dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între bun]tatea și r]utatea agentului, dar atunci acestei reguli îi lipsește logică. vii. Concluzii Distincțiile discutate mai sus reprezint] diferențe care sunt resimțite în profunzime. Dac] aceste diferențe sunt relevante sau nu din punct de vedere moral, si dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prev]zut]. Cu toate acestea, în anumite cazuri se consider] c] diferențele de acest gen reprezint] linii de demarcare importante în ceea ce privește politicile publice. Această necesit] trasarea unor limite, dintre care, universale sunt cele care ne protejeaz] împotriva morților nejustificate. Chiar dac] aceste limite pot p]rea arbitrare și neliniștitoare din punct de vedere filosofic, ele sunt necesare pentru a proteja membrii mai vulnerabili ai societ]ții împotriva abuzurilor. Întrebarea este, bineînțeles, dac] acest mod de raționare are o bâz] consistent]: dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt cele care ne protejeaz] împotriva morților nejustificate. Chiar dac] aceste limite pot p]rea arbitrare și neliniștitoare din punct de vedere filosofic, ele sunt necesare pentru a proteja membrii mai vulnerabili ai societ]ții împotriva abuzurilor. Întrebarea este, bineînțeles, dac] acest mod de raționare are o bâz] consistent]: dac] societ]țile care permit terminarea vieții în anumite circumstanțe nu vor alunecă pe o pant] periculoas] care va duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] aceste limite pot p]rea arbitrare și neliniștitoare din punct de vedere filosofic, ele sunt necesare pentru a proteja membrii mai vulnerabili ai societ]ții împotriva abuzurilor. Întrebarea este, bineînțeles, dac] acest mod de raționare are o bâz] consistent]: dac] societ]țile care permit terminarea vieții în anumite circumstanțe nu vor alunecă pe o pant] periculoas] care va duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]