9,274 matches
-
oricum, în după-amiezele de duminică!... Unele se ascund ca să plângă. Mai bine să dansezi." Fata trase un scaun și se așeză alături de Gabriela. Tărăboiul puștoaicelor, care sfârșiseră prin a răsturna o masă, o făcu să se întoarcă: "Hei, mai încet, domnișoarelor! E ultimul salon în care putem sta de vorbă aici!" Și apropiindu-și mai mult scaunul de al Gabrielei: "Chiar așa, să stăm de vorbă. Mă cheamă Pussy. Ultima clasă de științe. Te-au primit rece umanistele, așa-i?" "A
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fac. Pe tine, care visezi la altă viață, parabola asta te-ar putea interesa. Pot să-ți povestesc isprava lor ca și cum aș fi cu ele." "Dacă vrei..." Povestea începu cu trei bătăi ușoare la ușa doamnei Dunin. Deosebind perfect tușeul domnișoarelor de acela al fetelor de la bucătărie, aceasta ordonă în franceză: "Intră!" Și o tânără fată, împletind grația timidă cu buna cuviință, a deschis ușa ca să ceară, cu drăgălășenie și tot scuzându-se că o deranjează, un ac de cusut. Supraveghetoarea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
grăbită de cerul amenințător, o făcea halucinantă. O lumină vie invadă sala brusc. Pianul tăcu, iar fetele încremeniră buimace, trezite parcă în plină noapte. Doamna Walter răsucise comutatorul pentru a semnala întoarcerea la program. Bătu nerăbdătoare din palme: "Vă rog, domnișoarelor, masa e peste un sfert de oră!" Prăjina își veni prima în fire. Cu un umor neașteptat, atacă un marș, în vreme ce celelalte începură, încă năuce, să pună sala în ordine. Liniștită sub acest aspect, doamna Walter se duse să deschidă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai merg!" Ce tot spuneți voi acolo?" "Ba e-adevărat. N-ați auzit împușcăturile? Trăgeau pentru că strigau unii: "Jos regele!"" Nu mai spuneți prostii. Duceți-vă să încălziți mâncarea, masa e peste câteva minute!" Un zgomot asurzitor îi acoperi vorbele. Domnișoarele și fetele de la bucătărie se uitară unele la altele ca lovite de stupoare. Doamna Walter se opri cu brațul în aer. Numai Pussy nu păru luată prin surprindere de furia bruscă a ploii. Ciudatul ei chip asimetric se teși și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Albu, își trage un glonte de revolver în regiunea inimii. Locotenentul Albu locuia într-o cameră cu chirie din casa librarului Socec. Motivele acestei sinucideri au fost două: întâiul, o dragoste nenorocită, locotenentul Albu iubea cu mare patimă pe o domnișoară B., dar domnișoara nu a primit să-i fie soție. Al doilea motiv era faptul că fusese șters de pe tabloul de înaintare. Deznădăjduit din două părți, și-a curmat zilele. În ziua sinuciderii se dusese la Ministerul de Rezbel hotărât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un glonte de revolver în regiunea inimii. Locotenentul Albu locuia într-o cameră cu chirie din casa librarului Socec. Motivele acestei sinucideri au fost două: întâiul, o dragoste nenorocită, locotenentul Albu iubea cu mare patimă pe o domnișoară B., dar domnișoara nu a primit să-i fie soție. Al doilea motiv era faptul că fusese șters de pe tabloul de înaintare. Deznădăjduit din două părți, și-a curmat zilele. În ziua sinuciderii se dusese la Ministerul de Rezbel hotărât să tragă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
poate trăi jucând la grădina Stavri din strada Academiei. Într-o seară era beneficiul uneia din cele mai frumoase artiste, dar tot pentru seara aceea erea anunțată o eclipsă de lună. Coincidență diabolică: tocmai în clipa în care artista sărbătorită, domnișoara Guyot, apăru pe scenă, luna se ascunsese definitiv în umbră. Atunci unul din admiratorii artistei avu prezența de spirit să strige în limba franceză: — Pentru întâia oară se vede luna eclipsându-se în fața unei stele. Râsete și aplauze unanime subliniară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Albu din jandarmii pedeștri. A lăsat o scrisoare cerând mamei sale să-i plătească 800 lei datorii cât și altă scrisoare d-nei Socec cerându-i scuze pentru că s a sinucis în apartamentul d-sale. Cauza sinuciderii: o pasiune neîmpărtășită pentru domnișoara Paulina B. (Id. ibid.) Pagina 20 * Urmează câteva amănunte despre o Societate a presei înființată la începutul anului 1885: Membrii Societății presei [de] curând înființate, s-au întrunit în redacția Curierului financiar spre a compune comitetul. Vicepreședinți au fost aleși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Mercur, 11; Bibescu, N., colonel, Calea Rahovei, 10; Bibicescu, I. G., primar adjunct, str. Speranța, 27; Bilcescu, D., director la Banca Națională, str. Colței, 23; Blank, M., bancher, str. Polonă, 31; Blaremberg, Alex., căpitan în retragere, str. Polonă, 106; Blaremberg (domnișoara), Pensionat de fete, str. Sfinții Voievozi, 29; Blaremberg, C., colonel, str. Batiștea, 15; Boerescu, C., avocat, profesor la Facultatea de Drept, str. Clemenței, 3; Boicescu, Al., doctor în medicină al Spitalelor din București, profesor de medicină la Internatele de Stat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Mercur, 1; Măldărescu, N., medic; deputat, str. știrbei-Vodă, 44; Malla, I., avocat, str. Luterană, 27; Mandi, fotograf, str. știrbei-Vodă, 2; Mănescu, Ap., Calea Victoriei, 202; Manliu, I., profesor la școala Centrală de fete, Calea Moșilor, 120; Manliu (doamna I.), Institut de domnișoare, Calea Moșilor, 120; Maniu, V., avocat, deputat, membru al Academiei Române, str. Lucaci, 1; Manolescu (doamna Ar. ), artistă dramatică, str. Regală, 4; Manolescu, C.I., medic, str. Izvor, 43; Manolescu, Gr., artist dramatic, str. Regală, 14; Manolescu, M., prim-procuror, str. Regală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de agricultură, la Ferăstrău, director N.R. Dăniilescu; școala de Arte Frumoase, director, Th. Aman; profesori, C. Stăncescu, C. Storck, I. Polizu, G. Tătărescu; școala catolică, Calea Călărași, 5, director, părintele Louis Irwin; școala Centrală de Fete, str. Pensionat, 4, directoare, domnișoara S. Băicoianu; școala de comerț, strada Domniței, 7, director, Th. ștefănescu; școala evanghelică (de băieți), str. Luterană, 8, director, C. Hartmann; școala evanghelică (de fete), str. Diaconeselor, 7, superioară, doamna M. von Kamptz; școala specială forestieră, profesori: șt. Mihăilescu, șt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și de la 6 la 8 seara, str. Teilor, 25; Chessym, B.H., Calea Victoriei, 54; Clement, Fr., doctor în medicină de la Paris, medic al Spitalelor Eforiei, consultații de la 4 la 5 1/2, str. Renașterii, 3; Cuciu, A., str. Bibescu-Vodă, 6; Cuțarida (domnișoara), doctor în medicină, str. Cosma, 16; Darvari, str. Calomfirescu, 7; Demosthene, A., str. Regală, 9; Dimitrescu, A., Calea Călărași, 3; Dimitrescu Severeanu, C., chirurg, profesor la Facultate, str. Batiștea, 4; Dimitrescu, șt., str. Apolodor, 10; Drăghiescu, D., medic la addenda
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Dionisie, 74; Cohen, M., profesor la Azilul Elena Doamna, Calea șerban-Vodă, 25; Gebauer, Al., str. Mercur, 7; Iliescu, M., Calea Dudești, 7; Kneisel, Ant., școală de piano, str. Carol I, 23; Le Kerré (doamna), Marie, str. Fântânei, 6; Marquard (domnișoara), Marguerite, str. Modei, 6; Medek, W.I., profesor de pian și vioară, str. Arionoaie, 28; Milde, L., str. Carol I, 60; Peretz (domnișoara), Zoe, str. Dreaptă; Saegiu (domnișora), Emilia, str. Cosma, 7; Steriadi (dominișoara), Paulina, Calea Dorobanților, 69; Wachmann, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Kneisel, Ant., școală de piano, str. Carol I, 23; Le Kerré (doamna), Marie, str. Fântânei, 6; Marquard (domnișoara), Marguerite, str. Modei, 6; Medek, W.I., profesor de pian și vioară, str. Arionoaie, 28; Milde, L., str. Carol I, 60; Peretz (domnișoara), Zoe, str. Dreaptă; Saegiu (domnișora), Emilia, str. Cosma, 7; Steriadi (dominișoara), Paulina, Calea Dorobanților, 69; Wachmann, str. Palatului, 1; Wiest, I., str. Izvor, 50; Zenide (doamna), Maria, str. Dionisie, 56 (p. 358). Profesori de desen și pictură: Aman, Th., profesor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vreun chef să cobor și să-l aprind. Privesc... Ascult radioul local... Mulțumesc doamnei doctor și bunului Dumnezeu că sunt bine! Îmi amintesc că astăzi a intrat în concediu fosta directoare, medicul meu curant. Așa că m-a lăsat în îngrijirea domnișoarei doctor China. Chinezoaica, după cum era poreclită de pacienți pentru asemănarea sa cu o chinezoaică. De altfel, o femeie tânără și de treabă, un medic bun. Sunt nerăbdător să plec cât mai repede de aici! Vin sărbătorile de iarnă și pentru
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
fost jucate de amatori. Un leu și un zlot a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lică Marianu, A. de Lenș, Alexandru Brăiloiu, Constantin Grant, domnișoarele Burelly și, în sfârșit, d-nii Docan și Alexandru Marghiloman, viitorul ministru și șef de partid. Camera, înainte de a fi dizolvată, votează bugetul pe exercițiul 1883-1884, acest buget se balanțează cu cifra de lei 125 039 535,61. în duminica Floriilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din colțurile cele mai vii ale Bucureștilor. Căci, pe lângă macedoneni, mai mâncau și alți camarazi, studenți și ei: Nicolae Rainu de la Focșani, Iancu Stătescu de la Romanați și, din când în când, distinsa noastră artistă Marietta Ionașcu. O văd, încă tânără domnișoară, elevă a Conservatorului de declamație, venind modestă la masa sărăciei vesele, cu ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia pornire - zisă socialistă - cu Paul Scorțeanu și cu Spiroiu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
chioșc, al cofetăriei Dobrican, avea inscripția: „Siran din franțuzește, Dobrican - românește.“ Pe mâna stângă de la intrare, pe aleea principală, era vechea baracă a grădinii, unde era instalat bufetul. Aci se organizase o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate, printre care radia frumusețea blondă și planturoasă a celei de a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era vechea baracă a grădinii, unde era instalat bufetul. Aci se organizase o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate, printre care radia frumusețea blondă și planturoasă a celei de a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nou. în fața tombolei, urcat pe o masă, d. Alexandru Brăiloiu- Șander pentru intimi - societar al Teatrului Național, debita monoloage. Fetele de la Azilul Elena Doamna vindeau pahare cu lapte într un chioșc - lăptărie. Mă duc să iau informațiuni pentru ziar. O domnișoară brunetă îmi întinde un pahar cu lapte dulce. — Pardon, domnișoară, vă înșelați, eu nu sunt papă-lapte. Pe lacul Cișmegiului, înconjurat cu tribune în etajuri, se fac curse și se dau spectacole nautice. D. inginer I. Cantacuzino, tatăl generalului Zizin Cantacuzino-Grănicerul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Șander pentru intimi - societar al Teatrului Național, debita monoloage. Fetele de la Azilul Elena Doamna vindeau pahare cu lapte într un chioșc - lăptărie. Mă duc să iau informațiuni pentru ziar. O domnișoară brunetă îmi întinde un pahar cu lapte dulce. — Pardon, domnișoară, vă înșelați, eu nu sunt papă-lapte. Pe lacul Cișmegiului, înconjurat cu tribune în etajuri, se fac curse și se dau spectacole nautice. D. inginer I. Cantacuzino, tatăl generalului Zizin Cantacuzino-Grănicerul conduce operațiile. Cu marea lui barbă în vânt și cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
părinții mei. 5 Sora mea, Margareta, mai mare ca mine, care moștenise talentul mamei la pian, și-a făcut studiile la pensionatul Notre Dame de Sion, la Galați. N-a fost fericită în viață. Încă de la primul ei bal de domnișoară, a contractat o dublă pneumonie, care i-a îmbolnăvit plămînii pentru toată viața. Ani după ani, de atunci, și-a petrecut zilele prin diferite sanatorii, fără să-și poată recăpăta sănătatea pierdută. Venind ocupația sovieto-comunistă, luîndu-i orice mijloc de îngrijire
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
surîzătoare și parcă speriată, devenise mai cunoscută în străinătate, decît în țara noastră. Ionel Periețeanu, specialist talentat în dreptul penal. Era în acest domeniu un reputat orator și un scriitor excelent în revistele de drept. Frumos, fin și elegant ca o domnișoară. Vasilescu-Valjean, încărcat de clientelă, activ, cu un limbaj clar și spiritual, era un avocat în toată puterea cuvîntului. Scriitor de piese de teatru, a fost și directorul general al Teatrului Național. Radu Rosetti, afabil cu toți, iubit de toți. Scriitor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Iorga a cerut să se mai insiste pe lângă prințul Nicolae și să i se păstreze titlul de principe. În această perioadă, regele ajunge la concluzia că Mihai nu mai e un adolescent și se străduie să-i prezinte mai multe domnișoare de varieteu, fără a ține seamă de timiditatea și sensibilitatea acestuia și fără prea mult tact, ceea ce conduce, în mod firesc, la eșecuri. Mircea Ioanițiu și I. Mocsonyi-Stârcea, în memoriile lor, dau detalii ce nu-l pun într-o lumină
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Întors acasă, joc rummy cu Mihăiță, așteptând să vină Duduia. Am impresia că Mihăiță o așteaptă cu impaciență”, notează Carol. Nerăbdarea era generată, poate, de faptul că Mihai dorea să primească de la Duduia vestea unei noi întâlniri cu Yvonica Știubei, domnișoara cu care se vedea atunci. Membrii Familiei Regale s-au culcat la ora 5. Duminică, 2 mai. Prima zi de Paște. La ora 1245, regele și Mihai pleacă la Sinaia, cu trenul, pentru a petrece vacanța de Paști. Au sosit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]