8,806 matches
-
- (născut Nicolae Georgescu, pseudonimul "Roegen" reprezintă "Ne Geor" inversat, utilizat ca un retronim) - (n. 4 februarie 1906 - d. 30 octombrie 1994) a fost un matematician, statistician, pedagog și economist american de origine română, părintele teoriei bioeconomice, o teorie care prezintă un mod revoluționar de a vedea economia. Nicolae Georgescu-Roegen este fondatorul teoriei bioeconomice, o teorie care prezintă un mod revoluționar și integrator de a vedea economia. Opera sa de
Nicholas Georgescu-Roegen () [Corola-website/Science/299862_a_301191]
-
aniilor 1960, sunt aduse împreună elegant și, respectiv, fundamentat matematic și fizic de către Georgescu-Roegen. Contrar gândirii anterioare teoriei bioeconomice, care situa revoluția industrială și progresul tehnic de o parte a "baricadei", respectiv evoluționismul lumii vii și ecologia de cealaltă parte, economistul român vine cu o clarificare decisivă, având și conotații evidente de economie politică contemporană. enunță și demonstrează că, "pe de o parte, rezolvarea problemelor decisive ale mediului sunt strâns legate de progresul științific, tehnologic și informatic al societății umane, dar
Nicholas Georgescu-Roegen () [Corola-website/Science/299862_a_301191]
-
Folosirea formei latinești "Homo oeconomicus" este în mod cert stabilită de mult timp; Persky (1995) o atribuie lui Pareto (1906) însă notează că poate fi mai veche. Conform Dicționarului explicativ al limbii române, "Homo oeconomicus" este un om conceput de economiști ca o ființă abstractă, încadrat în societate și mânat de stimulul de a-și satisface nevoile materiale. "Homo oeconomicus" are la baza alegerilor sale luare în considerare a propiei funcții de utilitate. Mai rău este atunci când omul economic este imoral
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
este imoral, ignorând toate valorile sociale și luându-le în considerare doar dacă aderarea la acestea îi aduce utilitate. Unii sunt de părere că astfel de supoziții despre ființele umane nu sunt doar empiric inexacte, ci și lipsite de etică. Economiștii Thorstein Veblen, John Maynard Keynes, Herbert Simon, și mulți alții din Școala austriacă critică "Homo oeconomicus" ca actor în înțelegerea prognozei macroeconomice și economice. Ei pun accent pe nesiguranță și pe raționalitatea limitată în luarea de decizii economice, bazându-se
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
egocentrici decât înainte de a participa la acestea. de exemplu, aceștea sunt mai puțin dispuși să coopereze cu celălalt jucător în cazul unui joc de tipul dilemei prizonierului. Vezi, de exemplu, articolul lui Thomas Frank "et al." (1993), citat mai jos. Economiștii tind să dezaprobe aceste critici, motivând prin faptul că poate fi relevantă analiza consecințelor egoismului edificator, așa cum poate fi valoroasă luarea în considerare a comportamentului altruist sau social. Alții sunt de părere că trebuie să înțelegem consecințele unei astfel de
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
există free-rider-i, de exemplu, se va produce un impact negativ major asupra aprovizionării cu bunuri publice. Pe de altă parte, se poate întâmpla ca doar o minoritate semnificativă de participanți pe piață să acționeze ca niște "Homo oeconomicus", pentru ca predicțiile economiștilor privind cererea și oferta să fie corecte. Din această perspectivă, supoziția de "Homo oeconomicus" poate și trebuie să fie doar un pas preliminar înspre un model mai sofisticat. Totuși, unii susțin că "Homo oeconomicus" este o aproximare rezonabilă pentru comportamentul
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
din ani terminali, criticile de mai sus trebuie să fie valabile. Aceste critici sunt valabile în special într-o anumită măsură și anume aceea că profesorul afirmă că supozițiile simplificatoare sunt adevărate și/sau le folosește într-un mod propagandist. Economiștii mult mai sofisticați sunt destul de conștienți de limitările empirice ale modelului "Homo oeconomicus". În teorie, opiniile criticilor pot fi combinate cu modelul "Homo oeconomicus", pentru a obține un model mult mai precis. Problema care face ca modelul "Homo oeconomicus" să
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
(n. 4 noiembrie 1900, Bacău - d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist. Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al ilegaliștilor români
Lucrețiu Pătrășcanu () [Corola-website/Science/299906_a_301235]
-
a fost angajat ca muncitor la Întreprinderea de Gospodărire Comunală și Locativă. Comportarea excepțională la locul de muncă i-a determinat pe superiori săi să ceară recunoașterea studiilor lui teologice ca studii superioare și, astfel, George Guțiu a fost promovat economist și avansat mai târziu economist principal, calitate din care a fost pensionat în anul 1986, la împlinirea vârstei de 62 de ani, de la aceeași întreprindere. În activitatea bisericească s-a remarcat în calitate de colaborator al mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
la Întreprinderea de Gospodărire Comunală și Locativă. Comportarea excepțională la locul de muncă i-a determinat pe superiori săi să ceară recunoașterea studiilor lui teologice ca studii superioare și, astfel, George Guțiu a fost promovat economist și avansat mai târziu economist principal, calitate din care a fost pensionat în anul 1986, la împlinirea vârstei de 62 de ani, de la aceeași întreprindere. În activitatea bisericească s-a remarcat în calitate de colaborator al mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp în calitate de vicar general arhidiecezan. La
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
(n. 29 mai 1943, satul Hădărăuți, raionul Ocnița) este un economist și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Republicii Moldova (1997-1999). Ion Condratievici Ciubuc s-a născut la data de 29 mai 1943, în satul Hădărăuți (azi în raionul Ocnița). A absolvit în anul 1970 cursurile
Ion Ciubuc () [Corola-website/Science/299293_a_300622]
-
mai 1943, în satul Hădărăuți (azi în raionul Ocnița). A absolvit în anul 1970 cursurile Institutului Agricol din Odessa, obținând calificarea de specialist în economie agrară. Ulterior a obținut și titlul științific de doctor în economie. A lucrat inițial ca economist la Colhozul „1 Mai" din satul Hădărăuți (1960-1963), după care și-a satisfăcut serviciul militar obligatoriu în Armata Sovietică (1963-1966). Revenit în RSS Moldovenească, este numit ca economist-șef și președinte de colhoz în satele Hădărăuți și Trebisouți (1966-1973), apoi
Ion Ciubuc () [Corola-website/Science/299293_a_300622]
-
obținut și titlul științific de doctor în economie. A lucrat inițial ca economist la Colhozul „1 Mai" din satul Hădărăuți (1960-1963), după care și-a satisfăcut serviciul militar obligatoriu în Armata Sovietică (1963-1966). Revenit în RSS Moldovenească, este numit ca economist-șef și președinte de colhoz în satele Hădărăuți și Trebisouți (1966-1973), apoi președinte al Consiliului colhozurilor din raionul Briceni (1973-1975). Este trimis la un stagiu de pregătire politică organizat de Academia de Științe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist
Ion Ciubuc () [Corola-website/Science/299293_a_300622]
-
Nu fără roade vor trece anii aceștia. Îmi trebuie bani și cărți. Ce cheltuiești pe mine nu se pierde. Dintre cărți, scriitorul cere în special "Critica rațiunii pure" de Kant, "Istoria filozofiei" de Hegel, istorici (Vico, Guizot, Thierry, Thiers, Ranke), economiști și Sfinți Părinți. Deoarece oamenii mai educați ai orașului Semipalatinsk se bucurau de orice contact cu un intelectual în acea parte izolată a lumii, Dostoievski le câștigă ușor atenția. Devine profesor particular pentru câțiva copii de familie bună și se
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
în operele anumitor filosofi, teologi, profesori de drept și de finanțe. Construirea teoriilor economice în urma discuțiilor academice și reflecțiilor economice actuale asupra comerțului în sensul actual au avut loc în acea perioadă doar foarte rar. Unii dintre strămoșii antici ai economiștilor de astăzi au fost, printre alții: Xenophon, Platon și Aristotel; iar în evul mediu au fost: Thomas Morus, Thomas Hobbes, John Locke și Gottfried Wilhelm Leibniz. Politica economică era condusă de cele mai multe ori fără o bază teoretică temeinică. În timpul absolutismului
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
Spre deosebire de "fiziocrați", clasicii au fost de părere că statul trebuie să se limiteze de la intervențiile în evenimentele economice, pentru a evita tendințele greșite. În decursul industrializării și a agravării diferențelor sociale asociate cu aceasta, s-au amplificat în orașe întrebările economiștilor despre împărțirea câștigurilor și au devenit un subiect de discuție interesant. Au apărut socialismul și marxismul. Aceste curente au accentuat nevoia de a regulariza operațiunile economice și au cerut colectivizarea mijloacelor de producție. Reprezentanții cei mai importanți ai acestui curent
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
istorismul: Friedrich List și Gustav von Schmoller. Ei cereau ca statul să se implice pentru a proteja economia națională și investigarea realității în locul generalizărilor rapide. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost înființată școala utilității marginale, sub influența unor economiști ca și William Stanley Jevons, Carl Menger și Léon Walras. Pentru prima dată s-au tematizat începuturile microeconomiei, cum ar fi estimările individuale ale utilității și funcțiile cererii și ofertei. De atunci, problemele metodologice au constituit un suport echitabil al
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
(n. 15 ianuarie 1809, Besançon - d. 19 ianuarie 1865, Passy, Paris), economist, sociolog francez, teoretician al socialismului, considerat părintele anarhismului. În 1840 publică lucrarea sa de căpetenie, "Ce e proprietatea?", întrebare la care răspunde: "Proprietatea e furt!". Aceasta va suscita atenția autorităților judiciare, precum și a lui Karl Marx, care va începe să
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
, Primul Baron Keynes de Tilton (pronunțat "keɪnz") (n. 5 iunie 1883, Cambridge — d. 21 aprilie 1946) a fost economist britanic ale cărui idei numite economie keynesiană radicale au avut un impact major atât asupra teoriei politice și economice moderne, cât și asupra politicilor fiscale ale multor guverne. Este cunoscut în mod special pentru pledoaria sa în favoarea politicilor guvernamentale intervenționiste
John Maynard Keynes () [Corola-website/Science/298778_a_300107]
-
guverne. Este cunoscut în mod special pentru pledoaria sa în favoarea politicilor guvernamentale intervenționiste, prin care guvernul ar folosi măsuri fiscale și monetare în scopul temperării efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice și boom-urilor economice. Este considerat de mulți economiști unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei teoretice moderne. Populara expresie lui Keynes „Pe termen foarte lung suntem toți morți” este încă citată. a fost fiul lui John Neville Keynes, un lector de economie de la Universitatea din Cambridge și al Adei
John Maynard Keynes () [Corola-website/Science/298778_a_300107]
-
șomajul sa fie redus. În timpuri de prosperitate trebuie reduse deficitele acumulate, prin economisiri crescute (surplus saving). Fluctuațiile economiei ar putea fi astfel ameliorate. Ideile sale au pus fundamentul keynesianismului de astăzi și au fost dezvoltate în decursul timpului de economiști ai școlii keynesiene, deși în prezent, pentru explicarea efectelor pe termen lung, ele sunt judecate cu scepticism de aderentii neoliberalismului. De fapt, mesajul operelor sale este acela că ideile microeconomice pot fi complet false în context macroeconomic. Din punct de
John Maynard Keynes () [Corola-website/Science/298778_a_300107]
-
20 mai 1806 - d. 8 mai 1873) a fost un filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului. Născut la Pentonville, Londra în 1806 este fiul economistului și filosofului Scoțian James Mill și al Harrietei Mill. John Stuart a fost educat de tatăl său, cu sfaturile și ajutorul filosofului utilitarist Jeremy Bentham. A primit o educație riguroasă și în mod deliberat a fost crescut complet separat de
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași - d. 27 februarie 1920, București) a fost un academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român. este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. A fost și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga. Alexandru Dimitrie Xenopol s-a născut
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
din Iași. În anul 1891 obține, tot prin concurs, și Catedra de istorie universală, la aceeași Universitate, devenind astfel unul dintre acei intelectuali de forță, capabili de a susține multiple cariere intelectuale. În calitatea sa de istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a fost ales în 1893 membru titular al Academiei Române. Între 1898 - 1901 devine rector al Universității din Iași. Între anii 1894 - 1903 și, respectiv 1906 - 1908, a editat revista „"Arhiva"”, care
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
existat un campus al sportivilor. Guvernul a anulat sistemul cartelelor pentru pâine și cartofi, însă pentru alte alimente precum carnea, laptele și zahărul s-au menținut până în 1953. Datorită situației economice deplorabile, a fost necesară intervenția lui Truman și a economistului John Maynard Keynes , iar Marea Britanie a primit un împrumut de 3.75 miliarde de dolari, dar condiția era să se restabilească valoarea aurului și argintului. Politica promovată de Clement Atlee a provocat nemulțumirea cetățenilor și a laburiștilor și astfel s-
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]