11,568 matches
-
se obține transformarea condițiilor externe în condiții interne. Prin caracteristicile sale de sistem cibernetic, organismul capătă o însușire: autonomia, adică posibilitatea de a-și menține condițiile interne în limite compatibile cu ființarea (homeostatarea) în mijlocul oceanului exterior, bântuit nu arareori de furtuni ce o pun la grea încercare. Autonomia înseamnă o limitare a dependenței de acest ocean, un anumit grad de eliberare (libertate). Această autonomie, generată de crearea unui mediu intern care, într-un grad mai redus sau mai ridicat există totdeauna
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de la spitalul unde primea tratamentul chimioterapic. Nu știam care era situația ei adevarată. Numai tata intra, din când în când, în camera ei și când ieșea nu spunea nimic. Era liniște în casă, o liniște grea precum cea prevestitoare de furtună. Dr. Farkas, medicul care a operat-o pe mama, a răspuns imediat la apelul tatălui meu, dar nici din gura lui nu am aflat nimic despre starea adevarată a mamei. Joi noaptea, la ora unsprezece jumătate, tata a ieșit plângând
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și așa se face că în loc de trei sute de pesos dădusem șoferului trei mii. Acesta, uluit de ploconul căzut parcă din ceruri, n-a reușit să rostească nici măcar o vorbă de mulțumire și a șters-o ca fulgerul dezlănțuit prevestitor de furtună. Am înțeles imediat că am căzut în plasa pe care mi-am întins-o mie însumi, dar că n-are niciun sens să mă văicăresc, căci banii sunt pierduți. Oricum, mai aveam asupra mea destui bani care să mă scoată
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
prin grădină, în păpușoii din cîmp. Cu tata și mama în frunte. Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură slobodă Vasile Mihai și mulți alții. Stăteam în păpușoi și eu eram trimis să spionez împrejurimile. Dacă mașina oprea la poarta noastră, atunci era clară intenția. Dacă nu oprea și pleca spre Crasnaleuca, concluzionam că iar a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
serviciu, ori pierzi locuința și tot sprijinul meu. Tace și ține privirea în pămînt. Pare că se frămîntă. Ridică apoi ochii aceia frumoși și clipește din genele exagerat de lungi. Sînt convins că acolo, în căpușorul acela adorabil, este o furtună, o frămîntare care va duce la o decizie crucială. O decizie care să-i marcheze întreaga viață. Ei, ce spui? Ai decis ceva? Da. Ce, ce ai decis? Plec de la cămin... Bumbărează și-a introdus o nouă bombă în CV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pămînt, suferind cîteva fracturi. Colocatarii s-au adunat și clocoteau de nervii întinși să plesnească. Ne omoară cu zile! Noi nu i-am dat voie, dar zicea că are voie de la Primărie. Dacă erau copiii noștri acolo? Noroc că, din cauza furtunii, au fugit în casă. Stăteam cu moartea deasupra capului. Cică bătrîna a murit! N-a murit, a scăpat, dar om nu mai este. Stă în casă, nici nu iese afară să vadă ce a făcut, criminalul. Într-adevăr, profesorul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și deosebit de frumoasă. Prind curaj și-mi bombez pectoralii. Nu vă este frică? Eu am zburat mult în viața mea... Eu voi zbura pentru prima dată cu un astfel de avion. O, să vedeți ce zbor am avut în Algeria... furtună de nisip... primejdii. Dar eu... mă lupt cu balaurul, tai capete, mînuiesc sabia... și iată-mă învingător. Paul zîmbește, fata se face că mă admiră și eu accept, ca prostul, zborul. La micul aeroport ne întîmpină pilotul. Un atlet tînăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
durere, o lacrimă, un strigăt de nefericire pot să alunge somnul, indiferența și lipsa de acțiune. Pot să ne facă să ne înfigem unghiile în Brännö Rödsten (Piatra Roșie) și să nu ne lăsăm luați nici de cele mai cumplite furtuni. În imagine am copilul prezentat de un copil-mamă și simt și acum cum arătătorul mi-a fost prins de micuța viață, cu o forță nebănuită. Strînge, micuță ființă! Ori trăim amîndoi împreună, ori unul din noi va da ortul popii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pot domina ceea ce nu se domină, plătesc pentru toată lumea. Ei n-au văzut rîul Le Guil nervos, atunci cînd și vîrfurile semețe îi respectă furia fără margini. Ei n-au văzut schimbările rapide, cînd soarele e înlocuit de întuneric, de furtună, de ceață și grindină și toate la un loc aduc nu rareori moartea. Privim cu nesaț acele splendori, acele frumuseți, dar de pe o poziție de gînganie umilă și nu de pe picior de egalitate. Numai așa sîntem siguri de revenirea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Facă-se voia lui Orula. Orula te-a cîntărit și-a spus că ești un om bun la suflet. Mai bun ca el, ăsta din poză. Spunînd astea omul meu schițează o grimasă spre Liviu. Și? întreb nerăbdător. A trimis furtuna și trăsnetele înspre acolo... Dar eu n-am vrut să fac rău fraților mei... Sigur, dar răul nu lucrează cu bisturiul. Finuțul meu n-a mai ajuns primar. Dar furtunile au produs atîtea pagube în România, încît nici nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
schițează o grimasă spre Liviu. Și? întreb nerăbdător. A trimis furtuna și trăsnetele înspre acolo... Dar eu n-am vrut să fac rău fraților mei... Sigur, dar răul nu lucrează cu bisturiul. Finuțul meu n-a mai ajuns primar. Dar furtunile au produs atîtea pagube în România, încît nici nu-mi vine să vă mai spun povestea. Oricum, dacă ieșea primar, răul era incomparabil mai mare, îmi spune un turist. Eu înclin să cred că are dreptate și consider că ieșenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Bahia de Nipe și constituia un reper sigur pentru toate navele care intrau în acest golf. O intrare extrem de îngustă făcea golful acesta dificil de văzut din largul mării și odată adăpostită o navă în el, nu mai avea grija furtunilor care bîntuiau mai ales în timpul verii. Astăzi golfulețul are două porturi micuțe, Antilla și Guatemala. Villa Blanca, situată pe un platou puțin mai înalt, este o veche casă spaniolă, cu pereți din piatră, cu o terasă largă, ventilată în permanență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
yorubas, cu cea mai bogată cultură din continentul african. Aici, în Cuba, spaniolii au interzis drastic practicile religioase și atunci am disimulat divinitățile noastre printre cele catolice. Aceste divinități erau multe și aveau sau reprezentau forțe precise: păduri, rîuri, vînt, furtună, mare, trăsnet, boală, etc. Se chemau Orishas. Au fost reperate numai în Nigeria vreo 400. În Cuba sînt cunoscute vreo 40, dar numai 20 fac obiectul unui cult. Există o ierarhizare printre aceste spirite? Ca la greci, de exemplu? Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de respect. Aproape că făcea abstracție de existența mea. Acesta este Babalu Aye, zeul leproșilor, al medicinii și al recoltelor. Este identificat cu Sfîntul Lazăr. Acesta este Oko, zeul agriculturii și al fertilității. Acesta este Olokun, zeul oceanelor, responsabil de furtuni și amenință să înghită lumea. Obatalá, marele șef, îl neutralizează menținîndu-l la fundul apelor... Face o pauză și propune natural: Să mergem pe terasă. Acum în România este mai bine? Da, am avut unele dificultăți la început. Se pun însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se ivesc cu vârfurile spre soare doi brazi făloși. Când am ajuns aproape, am băgat de seamă că un al treilea brad își plângea jumătatea ruptă de vânturile neostoite. Acești brazi îți fac impresia că stau acolo de când lumea, înfruntând furtunile și trăsnetele cerului...Am intrat pe poarta bisericii și am rămas în așteptare, privind plin de curiozitate în jur...Unde o fi Piatra Mică (Clatia), despre care se vorbește în zapisul din 9 feb. 1671 (7179) al lui Methodie, arhiepiscop
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
multe de tras, atât ca urmare a războiului cât și prin dările, prin impozitele, prin datoriile de război care au fost puse pe spinarea noastră, plus, bineînțeles, așa cum ați spus dumneavoastră, seceta și celelalte necazuri care au urmat, parcă-n furtună. Totuși aș vrea să subliniez ideea că prin tradiție, românul a încercat să iasă victorios și din aceste mari și grele, să mă repet, încercări, la care a fost supus. Rep.: - Domnule Ștefan Boboc-Pungeșteanu, dumneavoastră așa cum am spus, v-ați
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trei copii și multe altele. Atunci când o parte din aceste greutăți au luat sfârșit, când putea să aibă o viață liniștită, să se bucure de rezultatele muncii sale, întoarcerea unor datorii din partea copiilor, când se mai limpeziseră apele în urma marilor furtuni, atunci bătăile inimii au părăsit-o, lăsând în urmă durere, tristețe, regrete și foarte multe lacrimi. Pentru toate activitățile și greutățile ce le-a avut, regret foarte mult că nu am găsit cuvintele cele mai potrivite pentru a descrie toate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o lume fără cer, fără copaci și grădini, fără extaze bucolice, fără ape, pajiști și nori. Am uitat misterul adânc al nopții, radicalitatea amiezei, răcorile cosmice ale amurgului. Nu mai văd păsările, nu mai adulmec mirosul prăfos și umed al furtunii, nu mai percep, asfixiat de emoție, miracolul ploii și al stelelor. Nu mai privesc în sus, nu mai am organ pentru parfumuri și adieri. Foșnetul frunzelor uscate, transluciditatea nocturnă a lacurilor, sunetul indescifrabil al serii, iarba, pădurea, vitele, orizontul tulbure
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vrea să fie. E - spun cei doi părinți - o șansă acordată libertății personale a nou-născutului, un drept la autodeterminare într-o lume cu tot mai multe constrângeri. Cum trebuiau totuși să-i dea un nume, i-au spus Storm, adică Furtună. Gramatical vorbind, lucrurile se complică. În românește e un nume feminin, dar, de pildă, în germană, ar fi un nume de băiat. Engleza însă e mai flexibilă. Copilul va decide singur dacă vrea să i se spună Furtunel sau Furtunica
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
frunte / Cu inelul brumelor sfințit”, ceea ce ne arată cât de adâncă e credința în sufletul lui Radu Gyr. În „Imn morților”, poetul aduce un omagiu tuturor martirilor neamului nostru: „Morți sfinți în temniți și prigoane / Morți sfinți în lupte și furtuni”, martiri care au făcut pământ sfânt din pământul țării noastre. Spirit vizionar, realizând importanța demersurilor generației sale în „Ofrande”, știind că Dumnezeu va da acestui popor oropsit oameni viteji și providențiali, care vor continua lupta milenară pentru neatârnarea neamului și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de apă sărată. Dar... Norii deși, ce nu prevesteau nimic bun, m’au determinat să scotocesc repede după câteva midii și oleacă de apă, care nu mi-a oferit prin analiză decât certitudinea că nimic nu era Încă anormal. După furtuna care a ținut trei zile, și a amestecat-o cu mâzga de pe fund, apa a căpătat proprietăți net diferite, iar midiile, adaptându-se, au urmat-o; culmea, Împotriva firii, căci sensul schimbării indica un consum de energie... Dar nu ieșiseră
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri II. Reînvie-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și neclintit în stânca Romei. De atâta vreme și nu de mai puțin, privim de pe culmile Carpaților cu încredere și mândrie spre zările îndepărtate, cum tot de atâta timp, Traian privește peste Roma, peste zări îndepărtate, la opera lui. Nici o furtună, nici o invazie, nici un cutremur, nici o ocupație păgână, nici o lovitură, oricât de grea, de dureroasă, oricât de nemeritată a fost ea, nu l-a clintit pe Traian de pe Columna pe care l-a așezat opera lui. Nimic și nimeni nu a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-și plăti libertatea cu sânge și biruri împovărătoare. Nimeni însă, până în anul 1812, nu a încercat să-i fure și ființa națională, cu tot cu datini și obiceiurile cele din străbuni, căci aruncată fiind la margine de lume civilizată și hărțuită de furtunile dezlănțuite din cele patru zări, a avut veșnic străjuirea relicvelor și criptelor străbune. Hoardele care au năvălit pe acest pământ românesc, descendenți ai nomazilor din secolul al VI-lea, au găsit pe aceste locuri casă și masă, fiind întâmpinați cu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
beșici, ploaia e de durată. - Dacă se lumină după ploaie spre munte, iar în jos se păstrează vreme închisă, timpul bun nu-i de durată. - Dacă pe vreme frumoasă dimineața, pe Negoiu se vede un nor ca o căciulă, vine furtună. - Dacă rândunelele zboară pe jos, razant cu pământul, va ploua. Explicația: insectele care constituie hrana acestora au aripile grele de umezeală și sunt nevoite să zboare jos. - Dacă porcul umblă cu paiul în gură, vremea se răcește. - Dacă furnicile fac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]