8,512 matches
-
tendinței sale de a se neliniști, a simptomelor anxioase și a simptomelor depresive. Rezultatele demonstrează ameliorări ale valorilor mecanismelor psihologice ale tulburării de anxietate generalizată. Intervențiile realizate și exercițiile au ajutat-o, deci, să-și diminueze nivelul de intoleranță la incertitudine, atitudinea sa negativă față de probleme, frecvența apelării la strategiile de evitare cognitivă și credințele sale negative care, conform ipotezelor clinice ale terapeutului, contribuiau la menținerea neliniștilor sale excesive. Exceptând inventarul insomniei, rezultatele lui Marie se situează sub nivelul unui scor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea afirmă că tehnica învățată i-a furnizat strategiile necesare pentru a-și limita neliniștile și anxietatea și a respecta planul de sevraj, și că exercițiile i-au permis să-și fixeze obiective și să lucreze asupra intoleranței sale și incertitudinii și să nu întârzie fără rost diminuarea dozajului. Ea începe sevrajul referitor la medicamentul hipnotic în timpul controlului efectuat după șase luni. Concluzii Cazul lui Marie demonstrează avantajul care există, în cadrul analizei funcționale și a tratamentului tulburării de anxietate generalizată, de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de caz demonstrează importanța alegerii componentele terapeutice în funcție de mecanismele psihologice implicate în menținerea neliniștilor pacientului. Marie prezenta, de exemplu, mai multe neliniști de tip 2, încerca în mod constant să-și alunge gândurile deranjante și demonstra o slabă toleranță la incertitudine, lucru care se manifesta în cazul ei prin mai multe comportamente de control care vizau diminuarea riscurilor apariției unui pericol. Aceste manifestări au impus terapeutului său să aleagă expunerea în imaginație la neliniști și expunerea la incertitudini ca prime strategii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
slabă toleranță la incertitudine, lucru care se manifesta în cazul ei prin mai multe comportamente de control care vizau diminuarea riscurilor apariției unui pericol. Aceste manifestări au impus terapeutului său să aleagă expunerea în imaginație la neliniști și expunerea la incertitudini ca prime strategii de tratament bazate pe mai multe indicații care provin din literatura recentă asupra tulburării de anxietate generalizată. Rezultatele obținute în cazul lui Marie, cât și cu ocazia mai multor experimente clinice, demonstrează faptul că aceste intervenții sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacienți care au un diagnostic concomitent prezintă caracteristici cognitive particulare. Rezultatele lui Holaway, Heimberg și Coles sugerează faptul că pacienții care suferă de o tulburare obsesională compulsivă și de o tulburare de anxietate generalizată au un nivel de intoleranță la incertitudine mai ridicat: pe lângă faptul că produce neliniști excesive, intoleranța la incertitudine ar provoca îndoieli care explică apariția compulsiunilor de verificare. Unele cercetări ar permite verificarea ipotezei conform căreia prezența simultană a unei tulburări de anxietate generalizată și a unei insomnii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Holaway, Heimberg și Coles sugerează faptul că pacienții care suferă de o tulburare obsesională compulsivă și de o tulburare de anxietate generalizată au un nivel de intoleranță la incertitudine mai ridicat: pe lângă faptul că produce neliniști excesive, intoleranța la incertitudine ar provoca îndoieli care explică apariția compulsiunilor de verificare. Unele cercetări ar permite verificarea ipotezei conform căreia prezența simultană a unei tulburări de anxietate generalizată și a unei insomnii primare ar putea fi asociată unei utilizări mai importante a strategiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necesare pentru a înțelege dezvoltarea mecanismelor care joacă un rol în apariția neliniștilor excesive Dugas și colaboratorii săi emit ipoteza că interacțiunile dintre copilul cu vârstă mică și persoana însărcinată să răspundă nevoilor sale ar contribui la dezvoltarea intoleranței la incertitudine, dar nici un studiu n-a fost realizat în legătură cu acest subiect. Rezultatele lui Gosselin și ale colaboratorilor săi demonstrează faptul că credințele eronate diferă în funcție de sex și de temele neliniștilor, dar sunt necesare studii care să aducă în continuare precizări în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dezvoltat o schemă cognitivă de insecuritate. Terapia are, deci, drept scop nu doar să modifice comportamentele de evitare ci și de a restabili unele structuri cognitive care să-i redea un sentiment de securitate și să-i permită să accepte incertitudinea lumii exterioare. Figura 1. Analiza funcțională sincronică a doamnei L. Anticipare: un nou accident Situație: să conducă, să traverseze străzile Emoție: angoasă, tahicardie Scheme cognitive: insecuritate Comportament: Gânduri automate, evitare imagini mentale: ”Sunt vulnerabilă și muritoare”. Mediu: ajutată de persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1998) acordă chiar un rol central acestui mecanism psihologic în modelul lor explicativ al tulburării de anxietate generalizată. Dugas, Gosselin și Ladouceur, 2001. Această ideea este asemănătoare concluziilor lui Freeston, Rhșaume, Letarte, Dugas și Ladouceur (1994), care conceptualizează intoleranța la incertitudine ca fiind manifestarea unei scheme cognitive nefuncțională care orientează prelucrarea informației. Freeston și al., 1994, Dugas și al., 1998, 2001. Ladouceur, Gosselin și Dugas, 2000. Dugas, Freeston și Ladouceur, 1997. Dugas, Burh și Ladouceur, 2004. Gould, Safren, Washington și Otto
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Gosselin, Dugas, Ladouceur și Freeston, 2001: un scor ridicat indică o mai mare tendință spre îngrijorare. Un scor ridicat indică tendință puternică spre îngrijorare. Gosselin, Ladouceur, Evers și Laverdiere, 2005: un scor ridicat denotă un nivel înalt de intoleranță la incertitudine. Gosselin, Ladouceur și Pelletier, 2005: un scor ridicat indică o atitudine negativă în fața problemelor. Gosselin și al., 2002: un scor ridicat indică o utilizare intensă a strategiilor de evitare. Terapeutul ia în considerație fiecare strategie și nu se bazează doar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scor ridicat demonstrează existența unor probleme de somn mai importante. Beck, Steer și Brown, 1996: un scor ridicat sugerează prezența unei depresii. Atunci când mă gândesc că se poate întâmpla ceva negativ, accept cu greutate să rămân într-o stare de incertitudine" și "se pare că ceilalți tolerează mai bine incertitudinea decât mine". QIA și auto-observații. Vezi capitolul 2. Medicamentele luate de Marie, ca strategie de neutralizare, asumarea constantă a problemelor cotidiene de către soțul său sunt, fără îndoială, alți factori de menținere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
importante. Beck, Steer și Brown, 1996: un scor ridicat sugerează prezența unei depresii. Atunci când mă gândesc că se poate întâmpla ceva negativ, accept cu greutate să rămân într-o stare de incertitudine" și "se pare că ceilalți tolerează mai bine incertitudinea decât mine". QIA și auto-observații. Vezi capitolul 2. Medicamentele luate de Marie, ca strategie de neutralizare, asumarea constantă a problemelor cotidiene de către soțul său sunt, fără îndoială, alți factori de menținere a tulburării. Acest lucru o împiedică să dezvolte un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
săptămâni. Ladouceur și colaboratorii săi (2000) sugerează că un obiectiv al tratamentului este acela de a amplifica toleranța pacienților față de situațiile nesigure din viața lor. Marie poate să-și impună alte exerciții, astfel încât să modifice rapid percepția sa negativă a incertitudinilor și să dezvolte o atitudine competitivă, dar terapeutul veghează ca aceasta să-și amplifice șansele de succes, asistând-o în acțiunea de alegere a exercițiilor și întărind eforturile investite în caz de percepere a unui eșec. Sugerate de Brown și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a reflecta la soluții și la rezultatele posibile. Strategiile managementului de timp sunt frecvent abordate în tratamentul anxietății generalizate deoarece pacienții se simt adesea depășiți de ceea ce au de făcut. Această etapă constituie o modalitate suplimentară de a se expune incertitudinilor. Marie termină fiecare încercare de rezolvare reflectând asupra rezultatelor obținute. Dacă acestea îi par nesatisfăcătoare, ea reface etapele precedente și aduce îmbunătățiri în funcție de noile informații obținute. Terapeutul și Marie decid împreună să rărească aceste ședințe pentru a-i oferi acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atunci când este realizată cu ajutorul unei înregistrări sonore a scenariului, sau atunci când acesta este citit? Ce strategii (expunerea în imaginație la unele situații nesigure, expunerea in vivo însoțită de anticiparea răspunsului, restructurarea cognitivă...) permit cel mai bine să abordăm intoleranța la incertitudine? Vezi Tallis și Eysenck, 1994. Holaway, Heimberg și Coles, pe cale de apariție în Journal of Anxiety Disorders. Pacienții cu un diagnostic concomitent cu acela de tulburare de anxietate generalizată și de o gravitate similară sunt, în general, excluși din studiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apropiere de fortăreața Arad, în Negheb. E un templu în care se pot identifica mai multe faze de dezvoltare, utilizat pe durata mai multor secole (circa secolele al IX-lea - al VII-lea î.C.). Datarea fazelor arheologice prezintă anumite incertitudini (Herzog, 2001), astfel că este dificil să urmărim cu siguranță cronologia diferitelor distrugeri și reconstruiri ale templului. În orice caz, structura templului a rămas substanțial aceeași, fiind formată dintr-o încăpere dezvoltată pe lățime, cu o nișă în partea opusă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ale culturii electronice. În prefața lucrării, Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor provoacă o incertitudine din ce în ce mai mare atât la nivelul elitei politice, cât și în rândul opiniei publice și, totodată, stârnește nevoia ca știința să reprezinte un ajutor în orientare. Cele mai relevante schimbări pot fi surprinse în domeniul comunicării sociale, tema centrală a acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
informațiile și să se compare, independent de conținutul lor sau de modul în care sunt emise, transmise și recepționate. Preocupările de măsurare a cantității de informație provin din teoria statistică a comunicației și se bazează pe ideea că informația exprimă incertitudinea înlăturată prin realizarea unui eveniment dintr-un set de evenimente posibile. În 1928, R.V. Hartley (1888-1970) a introdus noțiunea de cantitate de informație. În 1948, Claude Shannon 12 numește măsura informației entropie informațională, prin analogie cu entropia din termodinamică ce
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în momentul consumului, iar imaginea lor poate fi rezultatul descrierii raportat la o experiență anterioară. Se pot constata condițiile producerii lor, suportul material, dar nu serviciul care este cumpărat ca ceva intangibil, pe bază de încredere. Pentru a-și micșora incertitudinea, pentru a-și întări încrederea, cumpărătorii vor solicita semne sau dovezi ale calității serviciului oferit, care, în fond, depinde de locul unde se realizează, personalul, echipamentele, materialul informativ despre participarea cumpărătorului la consum, simbolurile și prețul care pot accentua sau
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se pot impune condițiile în care va avea loc prestația serviciului. Baza materială privind mașinile, aparatele, mobilierul, dotările care facilitează serviciul, fiind bunuri materiale, se pot supune sistemului de certificare a calității, la fel nivelul pregătirii profesionale a personalului. Marea incertitudine rezidă însă în momentul și împrejurările în care se produce și care-i determină variabilitatea de la un caz la altul. Studenții, care beneficiază de serviciul de învățământ în aceeași grupă, deși au condiții materiale identice, perceperea individuală determinată de trăsăturile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru ofertă de servicii o societate care și-a pus la punct o strategie, un sistem organizatoric corespunzător și personal calificat în operațiunile specifice și în relațiile profesionale cu clienții. Producerea și consumul unui serviciu au în permanență starea de incertitudine dată de comportamentul celor ce participă la realizarea lui, personalul ofertantului și clientul consumator, situație care impune cunoașterea și analiza relațiilor mereu schimbătoare între componentele serviciului. Cercetarea pieței serviciilor și a consumului lor a permis unele generalizări, care s-au
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu stabilirea precondițiilor necesare implementării regulilor fiscale, cu o analiză critică a calității acestora în România și cu o propunere procedurală, tehnică și instituțională pentru buna implementare a acestor reguli. În ultima parte a capitolului, plecând de la problemele legate de incertitudinea estimărilor output gap necesare adoptării regulii fiscale pe soldul structural - prevăzută în Compactul Fiscal - propun implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune și relevanță superioară pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
dezvoltă un model simplu, bazat pe tehnici de filtrare multivariate, ce măsoară PIB potențial utilizând date cu privire la inflație, șomaj și capacitatea de utilizare. Autorii aplică acest model pe 10 țări, SUA și Zona Euro, și arată că pot exista numeroase incertitudini în legătură cu metodele de estimare a PIB potențial. Pe de altă parte, o altă concluzie importantă este aceea conform căreia criza financiară a condus la o reducere, în unele cazuri substanțială, a PIB potențial. Revenind la calculul deficitului bugetar structural, Altăr
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în legătură cu calculul CAB a fost cea prin care guvernele naționale au supraestimat frecvent creșterea economică pe termen mediu, afectând astfel calitatea estimărilor privind ponderea veniturilor bugetare în PIB. Prima problemă este cea legată de măsurarea condițiilor ciclice în timp real. Incertitudinile legate de estimarea PIB potențial și a output gap-ului au fost detaliate în lucrările lui Orphanides și van Norden (2002) precum și în analize empirice realizate pe țările OCDE, în lucrările semnate de Forni și Momigliano (2004) și Golinelli și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitul structural. Prin urmare, rezultatele trebuie privite, și mai ales interpretate, cu prudență. A doua problemă apărută în calculul soldului bugetar structural este legată de fluctuațiile pe termen scurt în structura taxelor. Fluctuațiile pe termen scurt ale elasticităților fiscale determină incertitudini suplimentare, alterând calitatea previziunilor fiscale și ale estimărilor soldurilor structurale. Cu toate că metoda ESCB elimină parțial această problemă, există critici aduse și acestei proceduri. Există o întreagă literatură de specialitate care consideră că nici măcar această metodă nu a eliminat în mod
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]