8,332 matches
-
cazuri ospitalitatea se transforma într-un instrument de inegalitate, până la disprețuirea celor săraci. Ceea ce am spus până acum ne face să ne gândim că mișcarea lui Isus nu poate fi considerată ca o simplă mișcare religioasă, din moment ce voia să se insereze în mod deplin în societate. Fără îndoială, începând cu Paul, mișcarea lui Isus experimentează ruptura culturală și socială de iudaism pentru a se deschide spre universalitate, trecând de la ghetou la ekklesia (într-un prim moment întâlnind lumea greco-romană). În lumea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se află o persoană feminină. Este clar că o femeie ar fi putut să deranjeze, ar fi revoluționat, spre exemplu, imaginea apostolului, funcție care, în text, apare în relație cu adjectivul „însemnat”, „excelent”. Pe aceeași linie, mai puțin critică, se inserează Ioan Crizostomul, care consideră că Iunia este o femeie, soția lui Andronic. Este important să subliniem faptul că acești doi tovarăși în apostolat l-au precedat pe Paul în a adera la Evanghelie, a cărei propagatori emeriți, apostoloi, s-au
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
intimitatea persoanei și, deci, esența sentimentului. Sabino Palumbieri recunoaște că sentimentul este starea subiectivă produsă de inimă în interiorul experiențelor cognitive sau volitive. Sentimentul este mereu întrupat în timp și spațiu și specificitatea îi provine de la acele contexte în care se inserează. Același autor demonstrează că sentimentul este punctul de convergență al tuturor dimensiunilor spiritului, prezent la toate nivelele, în forme diverse, iar locul adecvat al sentimentului este inima - centrul spiritual al persoanei - unde omul este deja întreg fără a fi înstrăinat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
educă pe copii, ci se autoeducă pentru a verifica ei înșiși educația pe care o aplică copiilor în mod gratuit și responsabil. Privită din acest unghi formativ, se constată că familia suferă influența culturii și a societății în care este inserată. Astfel, dacă se schimbă concepția despre om, se schimbă și ideea de familie: de la omul moral, responsabil, care își află valoarea în însăși ființa sa, în ceea ce este el, la omul tehnic, care își află propria valoare în ceea ce produce
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și nu-l putem transfera în domeniul posesiei. Valoarea morală a corpului, din punct de vedere filosofic, derivă din faptul că omul este un spirit întrupat, prin urmare rezultă că activitatea morală depinde de starea corporalității. În acest sens se inserează gândirea filozofului francez, G. Marcel (1889-1973), citat de E. Kowalski: „Spunând că eu am un trup nu înseamnă doar că eu am conștiința trupului meu, sau că există ceva care poate fi numit trupul meu. [...] A avea un trup înseamnă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
jurământului de la Student Pugwash Group (SPUSA) din Statele Unite, în care se reiterează responsabilitatea etică față de demnitatea persoanei umane și progresul științific și tehnologic în favoarea omului, a vieții sale și a ambientului în care trăiește. În această direcție este oportun să inserăm manifestul redactat de către Academia Pontificală pentru Viață, în cadrul celei de-a IX-a Adunări generale desfășurată în Vatican (24-26 februarie 2003), în care se afirmă necesitatea unei confruntări constante și a integrării științelor experimentale și a altor științe alături de filosofie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să-și imagineze, și destinul lumii nu depinde de noi în mod direct sau indirect, cel puțin aparent. Această descriere un pic provocatoare demonstrează și faptul că suntem persoane într-o continuă relație cu celelalte persoane. Ne simțim dintr-o dată inserați într-o rețea de persoane, prin amintiri, sentimente, convingeri, opinii, înclinații și vocație. Ca să coborâm un pic mai mult spre concretețea vieții noastre, ne descoperim spontan „inserați” în această comunitate de persoane și „situați” în această localitate. Între noi fie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
suntem persoane într-o continuă relație cu celelalte persoane. Ne simțim dintr-o dată inserați într-o rețea de persoane, prin amintiri, sentimente, convingeri, opinii, înclinații și vocație. Ca să coborâm un pic mai mult spre concretețea vieții noastre, ne descoperim spontan „inserați” în această comunitate de persoane și „situați” în această localitate. Între noi fie spus, poate este perioada cea mai frumoasă din viața noastră din mai multe motive asupra cărora nu ne vom opri în acest moment. Pe baza argumentelor aprofundate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să lege procesele economice de progresul social, politic și cultural. Au prevalat două logici (preponderent economice și sociale): dezvoltarea orașului este considerată "piatra unghiulară" a creșterii economice; politicile urbane trebuie astfel concepute încât statul să aibă capacitatea de a asimila, insera, integra social, de a acționa asupra modurilor de viață, de a produce schimbări sociale și comportamentale. Intervenția statului în oraș1 a luat diferite forme și a avut ca obiect locuința, transportul, amenajarea teritoriului urban etc. În anii 1980 și 1990
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și indivizibilă" (Constituția din 1946), nu-și poate oare strânge laolaltă și ocroti cetățenii pe baza valorilor fundamentale: égalité, liberté, fraternité? Nu mai are ea mijloacele cu care să garanteze principiile pe care le proclamă cu obstinație? Cum pot fi inserate cartierele în orașe, cum poate fi promovată intercomu-nalitatea, integrarea în mari aglomerări urbane, cum pot fi integrate persoanele în comunitățile teritoriale locale? S-a ajuns, astfel, la necesitatea punerii în act a unor politici de amenajare a orașului, la politicile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sporire a confortului și de dezvoltare benefică pentru toți, se spera că modernizarea societății va fi efectivă și durabilă, deoarece recurgea mai mult la consimțământ decât la constrângere. Democrația împodobită cu virtuți funcționale punea însă o problemă: cum să fie inserată cunoașterea în luarea deciziei politice fără a contraveni exigenței suveranității populare? Din această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân mereu de actualitate. Modernismul acestor politici rămâne marcat de ideologia tehnocratică a planificatorilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Brut. Această orientare nu lua în considerare însă locurile plecând de la care avea să se producă creșterea. Planul pornea de la rațiuni economice, nu de la regiuni. Activitatea industrială scotea în afara agendei politice corectarea disparităților dintre regiuni. Astfel, Claudius-Petit nu omitea să insereze în comunicarea sa că acest Plan economic "a neglijat să caute condițiile cele mai bune în care să se facă localizarea industriilor și activităților economice, riscând astfel să mărească răul de care suferim, contribuind la industrializarea în timp rapid a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fără un autoritarism ce nu părea de dorit, se putea ierarhiza semi-urbanismul unei regiuni date, se puteau impune trasee precise tuturor deciziilor, tuturor activităților și negustoriilor"106. Voluntarismul statal tindea să se distingă totuși de autoritarism. Noțiunea de oraș-metropolă "se insera într-o politică generală de incitare [...] și ea urma să se realizeze în măsura în care provincia credea în sinceritatea și sagacitatea puterii centrale și accepta să exploateze mijloacele de dezvoltare care i se ofereau"107. Justificând, în revista Urbanisme, alegerea făcută în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice a puterii. Cu toate acestea, în lipsa posibilității de a fi un element motor în fabricarea mediului urban, căutarea democrației moderne putea fi imaginată ca principiul esențial al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Patricia Cicille, în Les villes européennes analyse comparative (La Documentation Française, 2003), propun o ierarhizare a orașelor conform unor indicatori mai vechi și mai noi, astfel încât aceștia să acopere noile aspecte ale devenirii urbane, în mod special modul cum se inserează aceste orașe în rețelele europene, ce elemente le fac imaginea de marcă etc. În Régulation et crises du capitalisme. L'expérience des Etats-Unis, Michel Aglietta ne prezintă ceea ce s-a întâmplat în SUA în anii New Deal-ului, când normele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
îndemnuri i-au venit din partea gîndirii filosofice originale a conaționalului său, Sören Kierkegaard, unul dintre promotorii existențialismului. În preajma împlinirii a optzeci de ani, Harald Höffding a publicat o cuprinzătoare mărtuire despre formația și opiniile sale ca filosof; ea a fost inserată în ultimul din cele patru volume de contribuții similare, semnate de cei mai de seamă gînditori europeni ai timpului (și apărute sub îngrijirea lui Raymund Schmidt). Mă voi sprijini de aceea pe principalele date oferite acolo, într-o încercare de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate, manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului imperial (în care era membru). Multe discursuri sunt inserate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853 el face să apară „Telegraful român”, dând linia politică și culturală a publicației. Îi sunt găzduite aici articole privind situația românilor transilvăneni, dar și pe teme bisericești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
angajament de plată promite să plătească Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei sau altuia suma împrumutată de: [suma în litere] [valuta în litere] în tranșele și la o dobândă specificate mai jos: Rate de capital Dobânda [data]: [valuta][suma] [se inserează dobânda specificată în scrisoarea suplimentară] [data]: [valuta][suma] [data]: [valuta][suma] [data]: [valuta][suma] [data]: [valuta][suma] ....//..... Plățile de mai sus vor fi făcute la: [banca corespondentă a BDCE și contul de referință] în favoarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190744_a_192073]
-
Cod: 14.20.03/TS 4. Format: A4 / t2 5. Caracteristici tipărire: se tipărește pe ambele fețe, în continuare, câte o pagină pentru "INTRĂRI" și o pagină pentru "IEȘIRI", respectiv paginile 1 și 3, 2 și 4 etc. Filele sunt inserate și legate sub formă de registru, avănd 300 de file. 6. Se utilizează la casieria-tezaur. Servește pentru evidența numerarului manipulat de personalul casieriei-tezaur către casieria de plăți și de la casierie de încasări. La sfârșitul zilei se utilizează pentru depunerea numerarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197018_a_198347]
-
13-14/1940), Duiliu Zamfirescu, Al. A. Philippide, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Maria Cunțan; proza, de Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 3/1934), Gala Galaction, Duiliu Zamfirescu, George Mihail Zamfirescu, Alexandru Cazaban, F. Aderca. În paginile revistei, C. Nedelescu-Zlotești inserează romane în foileton. Articolele, de asemenea preluate, tratează subiecte de istorie și critică literară, aspecte ale vieții culturale și sociale din toate provinciile românești, de pildă, cele semnate de E. Lovinescu (Ultimul număr al „Sburătorului”, 9-10/1922), Camil Petrescu (Tradiționalism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
orientări, C. își păstrează sângele rece și depistează, cu sagacitate, „regula” succedării orientărilor dominante, a „modelor” în metodologia critică: semiotica a fost precedată de tematism și este detronată de teoria lecturii, iar succesiunea, desigur, va continua. În încheierea volumului e inserat amplul studiu Măștile romantice ale dorinței, care se situează, după cum previne autorul, „în continuarea eseurilor din volumul Negru și alb”. După Eseuri critice, C. pare să se orienteze spre roman, publicând două romane-unicat ori romane-demonstrație. Primul, Un Burgtheater provincial (1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
marea descoperire cuvintele acestea ne ajută să regăsim ceva din emoția pe care au încercat-o reformatorii democratici cînd au aruncat ochelarii de cal ai gîndirii democratice tradiționale și au văzut că un nou gen de democrație putea fi creat inserînd practica medievală a reprezentării în filonul antic al democrației. Au avut dreptate. În esență, procesul de extindere a dus în cele din urmă la o guvernare reprezentativă înteiemată pe un demos cuprinzător, ajutînd astfel la conturarea concepției noastre moderne de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
, revistă apărută la Iași, săptămânal, între 26 octombrie și 14 decembrie 1903, de la numărul 3 având subtitlul „Revistă pentru teatru, literatură și muzică”. Ca program, se inserează un articol al lui Victor Anestin, Actorii, în care, printre altele, se argumentează necesitatea alcătuirii unei istorii a teatrului românesc. Literatura este prezentă îndeosebi prin versuri și poeme în proză semnate de Constanța Hodoș, Mihail D. Paleologu, Maria Popescu, Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
1967-1972) și ca șef al Colectivului de chimie din Catedra de biologie animală a Facultății de Biologie, Geografie și Geologie, a muncit cu dăruire, promovând ordinea, cinstea, modestia și responsabilitatea. Ca o recunoaștere pe plan internațional, biografia sa a fost inserată în „The international Who’s Who of Intellectuals”, 1986. Prof.univ.dr. Elena Budeanu a trecut în lumea umbrelor la 7 octombrie 1992. Își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași, alături de soțul ei, prof.univ.dr.doc.ing. Constantin H. Budeanu (1915-1987). CALINICENCO
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
literare, create cu ajutorul minții, inimii și mâinii, reprezintă un elogiu voluntar sau involuntar al acestei părți a corpului uman. Imaginea mâinii divine din Capela Sixtină atinge și trezește viața în degetul întins al lui Adam. Aici, Michelangelo (1475-1564) reușește să insereze în pasajul de trecere a forței spirituale calitatea sacră a atingerii. În una dintre Cărțile populare, se povestește despre un om fugărit de fiare și refugiat în copacul ros de un șoarece cenușiu și de unul negru, pândit din văzduh
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]