8,558 matches
-
avea 150 gospodării. La acea vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și 11 fete. Din 1917 mai mulți ani aici a lucrat
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești - Bălți, la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest, Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile funerare, moștenite din adâncul tumultos al istoriei. La început siliștea purta toponimul Smărăndeni, de la numele Smaranda, o moșiereasă care venise aici de prin părțile Hotinului prin 1818 cu întreaga sa familie. Rămasa
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
mare în jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case, cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231 desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și livezi de pomi..., Ce epidemii și cataclisme au putut să zdruncine atât de mult populația că în decurs de 7 ani (1897-1904) au micșorat satul cu 350 de suflete? Țăranii au trecut la muncă în orașul Bălți, ori s-au lăsat
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
renume în r-nul Fălești prin hărnicia și eforturile țăranilor. Având în 1973 o populație de 3141 de locuitori, Mărăndenenii dădeau anual producție de peste 2 mln. de ruble., cultivând intensiv sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, cerealiere, îngrijind bine plantațiile de livezi. Rentabilitatea depășea 62%. Deci nu-i de mirare că în acea perioadă construcțiile de case și așezăminte social-culturale luase o amplă desfășurare. Despre sătenii acestui sat se poate spune că sunt harnici, îndrăgostiți cu patimă de natura ce-i înconjoară
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
acum o biserică de lemn cu 3 preoți. Generalul era nu numai moșier, ci și guvernator al Basarabiei. Recensământul din 1817 a fixat la Cobani, pe moșia generalului, 159 capi de familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz. Dicționarul geografic al Basarabiei, editat în 1904 constată: „Cuban sau Coban, sat în jud. Bălți așezat în valea Camenca la gura văii adânci, între satele Butești și Bolotina. Face parte
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
grădini cu pomi”. Aflată la 20 km vest de or. Glodeni, la 59 km Bălți, la 208 km de la Chișinău, comuna Cobani are o moșie de 3.250 ha, dintre care 1 375 sunt arabile, 114 ha sunt plantate cu livezi. După lichidarea SA „Cobani” în localitate au fost create 3 SRL-uri - "Davlup-Agro" (lider D. Lupușor), „Cobăneanca” (lider Ion P. Lupușor) și „Prolific-Prim” (lider Ion V. Lupușor). 195 de oameni și-au format gospodării țărănești. În Cobani funcționează o carieră
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
Bujor este o localitate-centru de comună din Raionul Hîncești, Republica Moldova. Legendele spun că în ograda spitalului a trăit un boier pe nume Mica Simigrad unde avea o livadă bogată de meri, pruni, peri, cireși și păzea livada cu pușca. Iar în locul fostei Policlinici a trăit boierul Boboc. El deținea majoritatea terenurilor de pământ din împrejurimea satului. Înaintea celui de al doilea război mondial ei s-au retras în
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Bujor este o localitate-centru de comună din Raionul Hîncești, Republica Moldova. Legendele spun că în ograda spitalului a trăit un boier pe nume Mica Simigrad unde avea o livadă bogată de meri, pruni, peri, cireși și păzea livada cu pușca. Iar în locul fostei Policlinici a trăit boierul Boboc. El deținea majoritatea terenurilor de pământ din împrejurimea satului. Înaintea celui de al doilea război mondial ei s-au retras în România și retrași au fost până și în ziua
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Ion Severin și Ion Vedrașcu. Este de menționat că preoți din satul Bujor, Leon Vrabie (la 1874), Evgraf Matveevici (la 1903), Fiodor Harea la (1908) - au fost nu numai părinți de suflet și de conștiință, ei lucrau pământul, aveau vii, livezi. Din anul 1990 până în prezent în biserica „Sfinții Voievozi” din satul Bujor slujește Protoireu Mitrofor Mihail Trofim. În centrul satului se găsește primăria, casa de cultură, școala, posta, farmacia. Pe teritoriu se mai găsesc 12 magazine alimentare, 2 de bunuri
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Protoireu Mitrofor Mihail Trofim. În centrul satului se găsește primăria, casa de cultură, școala, posta, farmacia. Pe teritoriu se mai găsesc 12 magazine alimentare, 2 de bunuri casnice și un bar în incinta căruia se afla discoteca. Satul dispune de livezi de meri, cireși, prune, nuci. În acesată comună se găsește și clubul de fotbal F.C.BUJOR care participă în LIGA 1 raionala Hîncești.
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
numai partea bărbăteasca, indiferent de vîrstă. La începutul veacului douăzeci(1904) în sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește și o moară. Iată ce avea Sărată la începutul perioadei de runire
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Bardar este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Satul Bardar se află la 15 km de Chișinău și la 10 km de Hîncești. Bardar, sat enorm cu înfățișare de agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
laborator al Institutului de Fizică Aplicată. Dar perspectiva de savant nu-l încînta, se întoarce in sat, la Bardar, și vreo 5 ani a lucrat electrician simplu alături de tatăl sau - Gheorge Luchița. Prin 1987 lua cu fratele său Nicolae o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă Pădurea Zînei. Îngrijeau pomii cu multă dragoste, iar acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
muncă în străinătate. Biserică ortodoxă contruită în 1903, îmreuna cu parcul școlii reprezintă atracțiile antropice cheie ale localității, la care se alătură cadrul natural bogat ale pădurilor de stejar, fag, frasin, tei, carpăn etc., ce înconjoară satul, împreună cu podgoriile și livezile de meri, pruni, vișini, cireși și piersici.
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
stupi. Grădini; 6 mori de vânt. Medic ("Sora Medicala") 0-230-41247 Azilul de bătrâni 0-230-41430 3 km - distanța directă până la Satul "Grigorăuca" din Raionul Soroca. 3 km - distanța directă până la Satul "Sobari" din Raionul Soroca. 4 km - distanța directă până la Satul "Livezi" din Raionul Soroca. 4 km - distanța directă până la Satul "Dărcăuții Noi" din Raionul Soroca. 5 km - distanța directă până la Satul "Valea" din Raionul Soroca. 5 km - distanța directă până la Satul "Șolcani" din Raionul Soroca. 6 km - distanța directă până la Satul
Bădiceni, Soroca () [Corola-website/Science/305205_a_306534]
-
dealuri acoperite de păduri. Localitatea este faimoasă datorită practicării meșteșugului butoaielor. În 2008 populația satului număra 3.946 locuitori. Principala sursă economică a lor este agricultura. Relieful deluros favorizează creșterea unor culturi ca vița-de-vie, iar la poalele dealurilor se întind livezi și terenuri de porumb. Prin mijlocul satului curge râul Ișnovăț. Principalul obiectiv turistic al satului este rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni, pe teritoriul căreia se află unul din ștejarii lui Ștefan cel Mare. Așezarea datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
ruinate, iar pietrele din fundament au fost furate; clădirile, depozitele și tehnica agricolă a fostului colhoz au fost distruse sau vândute. În prezent, principala îndeletnicire a locuitorilor este agricultura, fiecare familie având în medie 0,5-2 ha de teren arabil, livadă sau vie pe care le lucrează. În 2014, a fost dat în exploatare un drum care leagă satul de localitatea vecină Malcoci. Traseul reprezintă o alternativă mai rapidă de a ajunge la Chișinău, față de drumul de ocolire prin Strășeni, care
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
noua biserică de piatră. În 1904 Cărlătenii făceau parte din volostea Slobozia-Bălți. În sat erau 169 case, cu o populație de 1245 suflete. Țăranii posedau pământ 2277 desetine. Sătenii se ocupă cu albinăritul. Împrejurul satului era ocupat de vii și livezi. Către anul 1923 populația satului a juns până la 2,5 mii de persoane în 850 de case. În sat funcționa o școală primară, o moară, o băcănie, 3 cârciumi, primărie. În 1940 în Corlăteni au fost înregistrați 2834 de locuitori
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
1817 e menționat că Tătătăuca reprezintă o moșie răzeșească și în sat sunt 44 gospodării bărbătești și 2 femeiești și are în posesie 25 de fălci de fânațuri, 50 de fălci de pământ arabil, 50 de fălci de pășuni, 5 livezi răzeșești și 30 de fălci de localitate. Către anul 1870 locuitorii satului aveau în posesia sa 25 de cai, 520 de vite cornute mari și 509 oi și capre. În 1797 pentru prima dată e pomenită prezența unei biserici cu
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
Roșiori-Lux SRL, condusă de Nicolae Moraru, unul dintre cei mai buni specialiști agricoli din republică. Roșiori-Lux are relații de parteneriat cu companii din Polonia, Ungaria, România, Rusia și Ucraina. Calitatea managementului asigură menținerea fondurilor fixe, calitatea deosebită a culturilor, a livezilor de meri (dotate cu un sistem de irigații prin picurare), a plantațiilor de pepene verde (unde se aplică metode speciale sub folie) etc. Primăria Chișcăreni dispune de un post de radio local, cu emisiuni zilnice și care contribuie la dezvoltarea
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
una dintre cele mai mari din raion. Principala ramură economică este agricultura în care activează întreprinderile și gospodăriile agricole: SRL „Canaan-Agro”, SRL „Craușanius-Agro”. Satul dispune de 1.000 ha de teren arabil, 33 ha de vii și 17 ha de livezi. În domeniul comerțului funcționează 3 magazine.
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
arabil și de pășune, conform reformei agrare din anul 1918-1924; 72 de gospodării, 415 locuitori, 218 bărbați și 197 femei, școală primară, poștă rurală, primărie. Imaginea satului este reprezentată de două iazuri, amplasate central. Dealurile acestui dispun de vii și livezi, îngrijite și păstrate de mai bine de o sută de ani.
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
al Basarabiei" (a. 1904) a lui Zamfir Arbore, la acea dată țăranii din Lucăceni posedau 181 desetine de pământ de împroprietărire, iar proprietarul D. Bantâș 800 desetine. Pe moșia cătunului Alexandreni proprietarii Banariu stăpâneau 503 desetine. Satul mai avea vii, livezi și prisăci. Conform recensământului general din 1930, satul Lucăceni se compunea din 59 capi de familie cu 132 bărbați și 123 femei, în total 255 suflete, iar cătunul Alexandreni, care ulterior s-a alipit cu Lucăceni, era compus din 70
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]