9,370 matches
-
Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și și spre est la Costești (unde se intersectează cu DN65A), , (unde are un nod de acces la autostrada A1) și (unde se termină în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Corbului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%). Pentru 3,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
comunei, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bumbueni, Marghia și Pădurețu-Ciești. Prima, compusă din satele Bumbueni, Gogoșari, Siliștea și Lăngești, având în total 890 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua, cu satele Marghia și Lunca, cu 846 de locuitori, 3 biserici (una în Lunca și două în Marghia) și o școală primară. A treia, cu satele Catanele, Ciești și Pădurețu, avea 1236 de locuitori; existau și aici trei biserici și o școală primară rurală. Anuarul
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Marghia și Pădurețu-Ciești. Prima, compusă din satele Bumbueni, Gogoșari, Siliștea și Lăngești, având în total 890 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua, cu satele Marghia și Lunca, cu 846 de locuitori, 3 biserici (una în Lunca și două în Marghia) și o școală primară. A treia, cu satele Catanele, Ciești și Pădurețu, avea 1236 de locuitori; existau și aici trei biserici și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele patru comune în
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Marghia) și o școală primară. A treia, cu satele Catanele, Ciești și Pădurețu, avea 1236 de locuitori; existau și aici trei biserici și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele patru comune în aceeași plasă. Comuna Lunca Corbului era reședința ei și avea doar satul de reședință, cu 908 locuitori; comuna Marghia avea 1244 de locuitori în satele Marghia de Jos și Marghia de Sus; iar comuna Pădurețu-Ciești, denumită acum "Pădureți", avea 2344 de locuitori în aceleași
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Pădureți", avea 2344 de locuitori în aceleași trei sate. Comuna Bumbueni se numea acum "Silișteni" și avea 1458 de locuitori în satele Bumbueni, Lăngești și Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
în aceleași trei sate. Comuna Bumbueni se numea acum "Silișteni" și avea 1458 de locuitori în satele Bumbueni, Lăngești și Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898) din Lunca Corbului; casa Ion Câcu (sfârșitul secolului al XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Pădureți. Al cincilea obiectiv, monumentul răscoalei din 1907 din Pădureți, datând din prima
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere:DJ 504 Vulpești-Alexandria,DC 122 Cornățel -Deaguri
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
mare parte a teritoriului studiat se află situat între izohipsele de 155 m și 170 m. O mică parte din suprafața comunei se află situată la altitudini sub 155 m sau peste 170 m. Cote sub 155m se întâlnesc în luncile Dâmbovnicului și Negrișorii , în estul comunei , iar peste 170 m , în nord și vest . Așezarea comunei în zona de câmpie se răsfrânge și asupra celorlalți factori fizico-geografici. Ca urmare , climatul este temperat continental , cu veri călduroase , exprimat prin următorii parametri
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
fragmentării reliefului au tendința de creștere , mai ales către zonele de confluență . Valorile acesteia în aceste zone oscilează între 0 și 10 m / Kmp . Importanța practică a studierii adâncimii fragmentării reliefului este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
10 m / Kmp . Importanța practică a studierii adâncimii fragmentării reliefului este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate . COMPONENȚA ȘI
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Asău (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Apa Asău, Asău (reședința), Ciobănuș, Lunca Asău, Păltiniș și Straja. Comuna se află în nord-vestul județului, într-o zonă montană de la limita cu județul Neamț și cuprinde mare parte din valea râului Asău, localitățile locuite fiind concentrate pe cursul inferior al acestui râu, în zona în
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,27%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău, Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău, Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul Gura Ciobănușului, având în total 3120 de locuitori și făcând parte din plasa Comănești a aceluiași județ. În 1931 din comuna vecină Agăș s-a separat comuna Goioasa, căreia i s-au alipit
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
Feneșel, Filea de Sus, Filea de Jos, Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncraiu, Grebenișul de Câmpie, Grind, Grind-Cristur, Hădărău, Hărastăș, Hășdate, Hăsmaș, Hidiș, Iara de Jos, Iclandul Mare, Iclănzel, Indol, Inoc, Lechința de Mureș, Lita Română, Lita Ungurească, Ludoșul de Mureș, Luna de Arieș, Lunca, Lupșa, Măgura, Măhaciu, Micuș, Miheșul de Câmpie, Mischiu, Moldovenești, Muerău, Muncel, Muntele Băișoarei, Neagra, Oarba de Mureș, Ocolișul Mare, Ocolișul Mic, Ormeniș, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
66%), cu o minoritate de romano-catolici (44,54%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Găiceana, Ghilovești, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Ungureni, Valea Morii și Zlătăreasa, având în total 2110 locuitori. În comună existau cinci biserici și două școli una la Găiceana și alta la Huțu, având împreună 78 de elevi (dintre care 15 fete). În 1925
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
78 de elevi (dintre care 15 fete). În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca reședință a plășii Găiceana, având aceeași alcătuire și o populație de 2773 de locuitori. Legea administrației locale din 1931 consemnează următoarele sate: Ghilăvești, Gura Zlătăresei, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Târgu Găiceana, Unguri, Valea Morii și Zlătăreasa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
trecut în administrarea raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu Găiceana a luat numele de "Găiceana" și au fost desființate satele Lunca, Marginea, Petroasa și Recea (comasate cu satul Găiceana), Valea Morii (comasat cu satul Huțu) și Zlătăreasa (comasat cu satul Popești); iar satul Unguri a luat denumirea de "Arini". Patru obiective din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
moșie pentru Stat. Acțiunea subversivă a arendașului Constantin Bogdan și cupiditatea organelor din administrația județului Argeș au făcut ca cele 123 de familii din Stroești să nu beneficieze de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ca să nu mai fie pricini; era și de așteptat, din moment ce odinioară fuseseră și unii, și alții la un loc, pe aceeași vatră iar acum erau despărțiți. Satul Enăchești este trecut și în harta rusească de la 1839 sub numele de "Cearna Lunca" - (Lunca Neagră iar în paranteză este scris Enăchești, cu 34 de familii), harta austriacă din 1852, în Marele Dicționar Geografic al României din 1901, în Dicționarul Statistic al României din 1914 și în "Statistica Răzeșilor" a lui Petru Poni, din
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
nu mai fie pricini; era și de așteptat, din moment ce odinioară fuseseră și unii, și alții la un loc, pe aceeași vatră iar acum erau despărțiți. Satul Enăchești este trecut și în harta rusească de la 1839 sub numele de "Cearna Lunca" - (Lunca Neagră iar în paranteză este scris Enăchești, cu 34 de familii), harta austriacă din 1852, în Marele Dicționar Geografic al României din 1901, în Dicționarul Statistic al României din 1914 și în "Statistica Răzeșilor" a lui Petru Poni, din 1921
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Valea Rea", era reședința plășii Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Orășa Mare, Valea Rea-Sat, Valea Rea-Târg, Bălăneasa, Lunca, Scăriga, Poiana și Vrăbieni, având în total 2241 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Poiana, Bălăneasa și Orășa Mare) și una catolică la Bălăneasa. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]