9,544 matches
-
întemeiat aici Schitul Bucium, ca metoh al schitului atonit. Paraclisul schitului Bucium, cu hramul "Sfinții Atonului", a fost ridicat într-o casă având o dimensiune mult mai mică decât cea actuală și a fost sfințit la 19 iunie 1871 de către mitropolitul Calinic Miclescu (1865-1875) al Moldovei. Slujbele se țineau numai ca pravilă pentru părinții viețuitori și deoarece credincioșii soseau aici rareori, nu existau case în jurul metocului și nu existau mijloace de transport din orașul Iași. Acest așezământ s-a numit până în
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
pentru părinții viețuitori și deoarece credincioșii soseau aici rareori, nu existau case în jurul metocului și nu existau mijloace de transport din orașul Iași. Acest așezământ s-a numit până în anul 1918 "Metoh" sau "Conacul Bucium", aici venind adeseori pentru odihnă mitropolitul Pimen Georgescu împreună cu alți arhierei, fapt care a făcut să se schimbe și denumirea acestui așezământ în Schitul Bucium. În casa în care se afla paraclisul au funcționat și trei chilii pentru viețuitori, însuși metocarul, iar mai târziu starețul și
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
a moșiei sale din Bucium însumând 22 ha teren, "Palatul Roznovanu din Bucium", "Casa cu chilii pentru muncitori", "Casa de oaspeți" și "Atelierele de olane și conducte din lut pentru aducțiuni". După alegerea ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a mitropolitului Justinian Marina, denumirea Schitului Bucium a fost schimbată în cea de Schitul Prodromu Iași, ca urmare a faptului că prin adresa nr.4707/22.08.1948 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, toate domeniile ce aparțineau Schitului Prodromu de la
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Acestea aveau în administrare vii, iar monahii se ocupau cu viticultura. În anul 1950, comuna Bucium a fost înglobată în teritoriul municipiului Iași, așa cum a fost și până la reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Începând din anul 1954, în timpul arhipăstoririi mitropoliților Sebastian Rusan (1950-1956) și Iustin Moisescu (1957-1977), biserica a fost reparată și lărgită, după un plan întocmit de arhitectul Dimitrie Simotea și a fost împodobită cu frescă de pictorul Vasile Pascu în anul 1964 (în vremea starețului Hrisostom Apostolache) și
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
anul 1967. Între timp, prin grija Arhiepiscopiei Iașilor, vatra schitului s-a extins, devenind o fermă viticolă pentru vin liturgic. În cadrul mânăstirii se află și cimitirul călugărilor. În anul 1991, schitul Bucium a fost ridicat la rangul de mănăstire de către mitropolitul Daniel Ciobotea, formând o comunitate monastică cu 16 viețuitori. Aici se află în prezent Casa Roznovanu (reședință mitropolitană), un frumos parc dendrologic și principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Deoarece hramul mănăstirii "Sfinții Atonului" se sărbătorește în ziua
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
află în prezent Casa Roznovanu (reședință mitropolitană), un frumos parc dendrologic și principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Deoarece hramul mănăstirii "Sfinții Atonului" se sărbătorește în ziua de "duminica a doua după Rusalii", numită și "Duminica Sfinților Români", mitropolitul Daniel a hotărât ca această mănăstire să aibă și hramul Sfinților Români. În ultimii ani s-au efectuat numeroase înnoiri gospodărești și se pregătește construirea unei noi biserici cu hramul "Învierea Domnului". Începând cu anul 2007, starețul mănăstirii este ieromonahul
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Costin care a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă de a ridica noi locașuri bisericești. Acesta a ridicat Mănăstirea Bârnova din apropierea orașului Iași, precum și Mănăstirea Hangu din Munții Neamțului, arătând o deosebită grijă față de Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. După cum scrie Miron Costin, domnitorul Barnovschi În altă parte, același cronicar scrie: Pisania bisericii nu s-a păstrat, dar un document din 9 mai 1627 indică în mod clar că domnitorul Miron Barnovschi a început în acel an
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
constituită "... cu mult înainte de Alexandru cel Bun". Pe de altă parte nu putem ignora precizarea făcută de Grigore Ureche în Letopisețul țări Moldovei până la Aron Vodă, care precizează că Alexandru cel Bun ... mai făcut-a și al doilea episcop, după mitropolit, la sfânta mănăstire din oraș, în Roman, căruia ... i-au dat eparhie o parte din ținuturi pe sub munte în geos. Pornind de la această afirmație a cunoscutului nostru cronicar, marea majoritate a istoricilor (D. Onciul, N. Iorga, Constantin C. Giurescu, N.
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
din moment ce există numeroase probe din care rezultă întâietatea episcopatului de Roman față de cel din Rădăuți. Chiar Dimitrie Cantemir subliniază că episcopul de Roman ... s-a chemat arhiepiscop, fiindu-i îngăduit ca, la liturghie, să poarte mitră, el stând totdeauna în dreapta mitropolitului și fiind singurul care avea paterițe (cârje) ferecate în argint. În consens cu aceste afirmații se menține și Grigore II Ghica prin documentul din noiembrie 1739 în care subliniază că episcopia Romanului este ... mai veche și mai cinstită decât alte
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
în argint. În consens cu aceste afirmații se menține și Grigore II Ghica prin documentul din noiembrie 1739 în care subliniază că episcopia Romanului este ... mai veche și mai cinstită decât alte episcopii ale acestei țări, al doilea scaun după mitropolitul țării. Documentul emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun în 1408 dovedește că la acea dată exista deja un lăcaș de cult cu hramul "Sfânta Vineri" ("Sfânta Paraschiva") pe locul actualei Episcopii. Era o biserică domnescă din moment ce voievodul țării o
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
spirituale și un larg orizont de cunoaștere. Aici a păstorit pe la sfârșitul secolului XV-lea episcopul Vasile, ce s-a manifestat ca un teolog de înaltă erudiție, așa după cum rezultă dintr-o scrisoare doctrinară pe care acesta a trimis-o mitropolitului Gherontie al Moscovei. Între 1500-1508 în fruntea episcopiei s-a aflat Teoctist "...bărbat învățat ca nimeni altul", care s-a format în vatra de cultură a Mănăstirii Neamț și a creat în jurul său o fecundă școală cărturărească. Unul dintre ucenicii
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Atena, iar apoi timp de șapte ani a fost secretarul Sfântului Sinod, un post cheie în conducerea Bisericii Greciei, în toată perioada dictaturii coloneilor, sub arhiepiscopatul lui Hieronimos, care a fost un susținător al acestui regim. În 1974 este numit Mitropolit de Demetrias, în Tesalia, la vârsta de numai 35 de ani. În 1998 a fost ales în fruntea Bisericii Ortodoxe Grecești. Se stinge din viață în anul 2008, în urma suferințelor provocate de un cancer la ficat. A reorganizat Comitetele Sinodale
Christodoulos al Atenei () [Corola-website/Science/311418_a_312747]
-
stareț Gheorghe de la Cernica (canonizat în 2005), aceasta devine unul din principalele focare de duhovnicie și cultură ale arealului românesc. În 1834, tipografia Ungrovlahiei de la București va fi mutată la metocul Cocioc al Mănăstirii Căldărușani, împlinindu-se astfel dorința Sf. Mitropolit Grigore Dascălul (canonizat în 2006), nevoitor un timp în această mănăstire. În 1778 a fost înființată o școală de pictură frecventată și de Nicolae Grigorescu în anii 1854-1855. Mănăstirea deține o bogată pinacotecă, care are la bază colecția de artă
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
Dascălul (canonizat în 2006), nevoitor un timp în această mănăstire. În 1778 a fost înființată o școală de pictură frecventată și de Nicolae Grigorescu în anii 1854-1855. Mănăstirea deține o bogată pinacotecă, care are la bază colecția de artă a Mitropolitului Ghenadie Petrescu. Vechea sală a tronului domnitorului Matei Basarab, din Mănăstirea Căldărușani, adăpostește acum Sala Tezaurului. Pictura bisericii mari este restaurată de Dimitrie Belizarie în 1911. Între 1950 și 1958 biserica mănăstirii a fost restaurată de PF Justinian Marina. Începând
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
acesta era îmbibat de sîngele sfințit al martiriului acelor călugări. Așa se face că în anul 1991 un colectiv de fruntași evlavioși ai comunei Cârțișoara ia inițiativa de a reînființa vechiul schit. Cu binecuvîntarea Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei la acea dată, cu aprobarea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mânăstirea s-a reactivat după 1991, ca mânăstire de maici. La data reînființării mânăstirii pe acest loc nu exista nimic. Doar unele săpături au dat la iveală niște
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
(circa n. 1365 - d. 1420) a fost un cleric, personalitate importantă al Evului Mediu răsăritean. Orator bisericesc, diplomat, primul scriitor român, mitropolit al Kievului, Grigore Tamblac a rămas în multe privințe, în ciuda marii sale popularități din vremea sa, încă un necunoscut. Asupra originii sale s-au exprimat câteva păreri: este de origine bulgar, este aromân, este român din Tarnovul Bulgariei (argumetnându-se cu
Grigore Țamblac () [Corola-website/Science/312397_a_313726]
-
din Tarnovul Bulgariei (argumetnându-se cu o posibilă etimologie a numelui său, din "Sam" și "Blahu"). s-a născut în anul 1367 la Târnovo și a murit în perioada cuprinsă între anii 1419-1420 la Kiev. Tatăl său era fratele lui Kiprian, Mitropolitul Kievului. Acest fapt, i-a influențat carieră. Îl întâlnim în actele Patriarhiei de la Constantinopol drept călugăr în cercurile patriarhului. În această calitate este trimis în anul 1401 în misiune la Suceava, împreună cu diaconul Manuel, cu scrisoarea patriarhală de recunoaștere a
Grigore Țamblac () [Corola-website/Science/312397_a_313726]
-
Kievului. Acest fapt, i-a influențat carieră. Îl întâlnim în actele Patriarhiei de la Constantinopol drept călugăr în cercurile patriarhului. În această calitate este trimis în anul 1401 în misiune la Suceava, împreună cu diaconul Manuel, cu scrisoarea patriarhală de recunoaștere a Mitropolitului Moldovei, Iosif, rudă de a lui Alexandru cel Bun. Erau vremuri grele pentru ortodoxie: căzuse statul bulgar sub turci, în anul 1400 fusese asediat Constantinopolul, iar Lituania catolică avea pretenție asupra Rusiei Kievene. După încheierea misiunii, Manuel se întoarce la
Grigore Țamblac () [Corola-website/Science/312397_a_313726]
-
idee o va exprima și în cuvântarea să de la Sinodul conciliarist din 1414-1416 de la Konstantz, în landul Baden. Moldova și Muntenia figurează pentru prima data la o conferința internațională, fiind reprezentate de Grigore Tamblac, care între timp a fost ales Mitropolit al Kievului de Sinodul de la Novgorod. La Konstantz, Grigore Tamblac a sosit abia în ianuarie 1416, că trimis al Constantinopolui și a fost primit cu mare respect. Avea oare misiunea, venită și din partea împăratului, pentru a reraliza unirea celor două
Grigore Țamblac () [Corola-website/Science/312397_a_313726]
-
la mănăstirile din Argeș. La ruinele mănăstirii au venit de-a lungul vremii credincioși și preoți în pelerinaj, rugându-se pentru vremuri mai bune. După 1989 a renăscut dorința refacerii acestui centru monastic făgărășean. Sub oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Antonie, Mitropolitul de atunci al Ardealului, episcopul vicar al acelei vremi - Prea Sfințitul Serafim Făgărășeanul - era în căutarea unor monahi vrednici în a relua viața mănăstirească a Dejanului cu tot ceea ce ținea de reconstrucția mănăstirii. Primii pași spre însemnarea acestui loc cu
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
minune doar icoanele din biserică. În prezent, acestea pot fi admirate în noul paraclis; icoana mare a Maicii Domnului - Axionița se află în noua biserică. Actuala Mănăstire Dumbrăvele a fost construită între anii 1994-1998, în vremea arhipăstoririi Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Daniel, prin osârdia Arhimandritului Pavel Toderiță, care, în data de 6 decembrie 1993 a fost numit egumen la Schitul Dumbrăvele, având ca sarcină reconstruirea schitului; La data de 1 noiembrie 1998 - după finalizarea lucrărilor de construcție a bisericii Schitului Dumbrăvele
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
Arhimandritului Pavel Toderiță, care, în data de 6 decembrie 1993 a fost numit egumen la Schitul Dumbrăvele, având ca sarcină reconstruirea schitului; La data de 1 noiembrie 1998 - după finalizarea lucrărilor de construcție a bisericii Schitului Dumbrăvele, Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici adăugând hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel pe lângă hramul istoric Nașterea Maicii Domnului; Între anii 2000-2002 interiorul noii bisericii a fost împodobit cu pictură în frescă, realizată de pictorul
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
pictorul Ciprian Istrate din Piatra Neamț. Catapeteasma și mobilierul bisericesc au fost executate de sculptori bisericești din Târgul Neamț. La 15 septembrie 2002 - când s-au finalizat lucrările de pictură a bisericii, a fost sfințită pictura acesteia de către Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Tot atunci schitul Sf. Apostoli Petru și Pavel - Dumbrăvele a fost ridicat la rangul de mănăstire; FORTEAZACUPRINS
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-a transformat în 1802 în schit de călugări. Ieroschimonahul Petru a adus la Durău călugări de la schiturile din apropiere. Pe la 1830, schitul Durău se afla sub ascultarea Schitului Hangu. Biserica de lemn a schitului s-a deteriorat
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
din Mănăstirea Neamț. Cheltuielile au fost suportate de trei negustori înstăriți din Piatra Neamț (frații Gheorghe și Ioan Prosie și Vasile Iliovici). Tot în 1835 a fost construit și un turn-clopotniță de zid, cu două etaje. Biserica a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi, primind hramul „Buna Vestire”. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice având următorul cuprins: "„Biserica Bunei Vestiri a pre Sf. Născătoarii de Dumnezeu zidită în zilele Pre Înalțatului
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]