9,547 matches
-
din plasa Sărata a județului Buzău și era formată din satele Căpățânești, Cârlovoaia, Mărăcineni, Mătești, Potocenii de Jos și Potocenii de Sus, cu o populație totală de 2150 de locuitori care trăiau în 447 de case. În comună funcționau 15 mori de apă pe Buzău, o moară cu aburi, o stână, o rafinărie de petrol care distila țițeiul extras în zona Berca, 2 școli (una la Mărăcineni și a doua la Mătești), având în total 95 de elevi (din care 6
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
și era formată din satele Căpățânești, Cârlovoaia, Mărăcineni, Mătești, Potocenii de Jos și Potocenii de Sus, cu o populație totală de 2150 de locuitori care trăiau în 447 de case. În comună funcționau 15 mori de apă pe Buzău, o moară cu aburi, o stână, o rafinărie de petrol care distila țițeiul extras în zona Berca, 2 școli (una la Mărăcineni și a doua la Mătești), având în total 95 de elevi (din care 6 fete) și 3 biserici. În 1925
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Tăutești", făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era formată din satele Tăutești, Zahorna, Horlești, Rediu lui Tătar, Tătărușu și Lețcani, având în total 1100 de locuitori. Existau în comună două mori, două școli și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satelor ei la comuna Copou. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată sub numele de "Rediu-Tătar" în cadrul orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
aliat al Statelor Unite, a încercat să impună presei britanice aceeași abordare partizană pe care Pentagonul se străduia să o promoveze în mass-media americane. S-a avansat teoria că nu este „patriotic” să relatezi evenimente care ar putea „da apă la moară” inamicului. Ziaristul Robert Fisk, de la cotidianul „Independent”, a fost criticat de Geoff Hoon, ministrul britanic al Apărării, că „a făcut jocul lui Saddam”, doar pentru că a dezvăluit că două bombardamente americane au lovit piețe din Irak, omorând zeci de civili
Propagandă () [Corola-website/Science/300180_a_301509]
-
strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată București-Constanța, la kilometrul 7 trece peste ocolitoarea existentă a Bucureștiului, iar după aproximativ se intersectează cu viitoarea autostradă de centură a capitalei printr-un nod rutier, continuând până la Moara Vlăsiei. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 183.6 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de asocierea Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și Tirrena Scavi S.p.A., iar termenul oficial de finalizare a
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
comunică începerea efectivă a lucrărilor. Durata lucrărilor de construcție este de 18 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor și 36 de luni de garanție. Este o autostradă de legătura în lungime de și patru benzi de circulație. De la Moara Vlăsiei, direcția generală fiind nord, ea traversează râul Ialomița și râul Prahova și continuă până la sud de Dumbrava (unde se va intersecta, printr-un nod rutier, cu viitoarea autostradă Ploiești-Focșani), punct din care avansează spre nord-vest, trecând peste DN1 la
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
lui 2014 data finalizării, data semnării contractului și costurile lui finale nu erau cunoscute încă. Pe data de 15 septembrie 2006 consorțiul format din companiile UMB Spedition, PA&CO International, EuroConstruct Trading `98 și COM-AXA a câștigat licitația pentru Tronsonul Moara Vlăsiei-Ploiești cu oferta de 200 de milioane euro, la licitație mai participând alte 3 companii din Uniunea Europeană. Contractul a fost semnat pe data de 25 octombrie 2006, fază în care, în următorul an, constructorul își asuma plata garanției de 10
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
a fost emis de CNADNR pe data de 27 iunie 2007, termenul contractual de finalizare devenind astfel iunie 2010. În iunie 2009, Ministerul Transporturilor organizează o licitație de extindere la 3 benzi pe sens a porțiunii de 25 de km dintre Moara Vlăsiei și Dumbrava, licitație la care 7 companii și consorții își depun oferta, dar care este suspendată două luni mai târziu din motive tehnice și legislative, privind accesul companiei câștigătoare pe șantierul vechilor constructori și drepturile asupra proiectului tehnic. În
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
a municipiului Aiud din județul Albă, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 139) localitatea apare sub numele de „"Mușina"”. De-a lungul văii care străbate localitatea sunt însemnate pe harta cu "F.m." ("Fruchtmühle" = "Getreidemühle") mai multe mori de măcinat cereale. În extravilanul sud-estic al satului există în acel timp un cuptor de ars țigle și cărămizi ("Ziegl Offen"). În partea de vest a satului a existat în secolul al XVIII-lea o mănăstire, marcată pe Harta Iosefină
Măgina, Alba () [Corola-website/Science/300249_a_301578]
-
Nirmezeu) <br> 1733 Pojana (Poiana) <br> 1861 Nyirmező (Nyágra, Neagra) <br> 1888 Birkenfeld<br> Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „"Nyirmezö"”. De-a lungul văii care străbate localitatea au existat mai multe mori de măcinat cereale. Pe hartă acestea sunt însemnate ""F.m."" (""Fruchtmühle"" = ""Getreidemühle""). Prima biserică despre care există date concrete a fost construită în anul 1703, probabil pe locul uneia mai vechi, materialul folosit fiind piatră, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
Bârsa este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea este situată în Depresiunea Sebiș, pe stânga Canalului Morilor, la o distanță de 77 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentara a localității Bârsa datează din anul 1489. Deși economia este una predominant agrara, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente. Alături de agricultură, industria
Bârsa, Arad () [Corola-website/Science/300284_a_301613]
-
reprezentată. Potențialul turistic este unul de excepție cuprinzând atât elemente ale fondului turistic natural dar și ale celui antropic. Localitatea este cunoscută atât în țară cât și în străinătate pentru produsele ceramice realizate de meșterii locali. Și datorită hanului fosta moară este și mai căutată
Bârsa, Arad () [Corola-website/Science/300284_a_301613]
-
Sub Piatră este un sat în comuna Sălciua din județul Albă, Transilvania, România. Se află pe Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de apă a fost denumit local și Valea Morilor. Au fost identificate urmele a 12 astfel de mori, dar din păcate în 2005 mai există doar una cu funcționare intermitenta. Protejată de pereți de
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de apă a fost denumit local și Valea Morilor. Au fost identificate urmele a 12 astfel de mori, dar din păcate în 2005 mai există doar una cu funcționare intermitenta. Protejată de pereți de stâncă, Râul Huda lui Papara a adăpostit omul încă din cele mai vechi timpuri. Au
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de apă a fost denumit local și Valea Morilor. Au fost identificate urmele a 12 astfel de mori, dar din păcate în 2005 mai există doar una cu funcționare intermitenta. Protejată de pereți de stâncă, Râul Huda lui Papara a adăpostit omul încă din cele mai vechi timpuri. Au fost găsite urme concludențe din paleolitic iar din epoca
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră.
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Secuiului și la vest de masivul Ardașcheia) este favorabilă practicării escaladei și sporturilor aeronautice precum zborul cu parapanta. Activitățile economice s-au diversificat după 1989 și în special dupa 1996. Astfel, pe lângă activități de tip agricol și zootehnic (culturi diverse, moară, centru de colectare a laptelui etc.) în localitate funcționează și alte unități economice de producție, în special din domeniul tâmplărie / dulgherie. Însă principala activitate economică este agroturismul. La zece ani după demararea proiectului demarat de "Transylvania Trust" în '96-'97
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
după instaurarea regimului comunist asupra satului s-au abătut vicisitudinile dictaturii (confiscarea averilor, naționalizări și colectivizarea), întinse pe durata a peste patru decenii, până în decembrie 1989. Totuși, în această perioadă a fost construită o școală nouă, a fost instalată o moară electrică pentru mălai și a fost ridicată o biserică ortodoxă, iar muncitorii și elevii făceau naveta, cu autobuzul, în special la Teiuș și Aiud. Ca urmare a colectivizării forțate a satului și a industrializării țării, în Pețelca s-a declanșat
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
din 1870 dăinuie actuala biserică zidita din piatră cu hramul celei vechi. Locuitorii se ocupau în principal cu creșterea vitelor și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „căldări” pentru așa ceva, iar prin 1851 aveau chiar și 9 mori mici de parau cu care își măcinau „bucățele”. Spre sfârșitul secolului trecut unii din ei construiau și ciubere, cazi, troace sau linguri din arin, cu care ajungeau spre vânzare chiar si in târgurile din Baia, Giula și Seghedin din actuala
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
-se astfel din fața pericolului pe care îl reprezenta râul pentru gospodăriile lor. Cicirenii erau iobagi, în 1752 existând un singur om care se ocupa cu oieritul și care avea 10 oi și capre, iar în 1743, la Cicir erau 4 mori cu venit impozabil de 240 de florini (Ciuhandu, Românii din Câmpia Aradului, p.65). Încet-încet, în jurul sfârșitului secolului al XVIII-lea, iobagii s-au ridicat la statutul de plugari . În prezent, deși mulți locuitori se ocupă cu agricultura și creșterea
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
inscripții în limba latină și greacă și 50 de tăblițe cerate. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului" din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
scăpată acolo de un uriaș ce o transporta pe brațe peste Munții Apuseni cu mii de ani în urmă. Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial. Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
poezii românești; - 1804 - Ladislau Nagy de Peretseny ce funcționa ca notar în comună, publică în volumul său „Orodias” și fragmente încredințate din opera lui Gheorghe Șincai; - 13 august 1849 - dezarmarea armatei revoluționare maghiare de către armata țarului rus, în locul numit „La moară”; - 1863 - 1931 - funcționează ca învățător în comună Ion Vidu (1863-1931), muzicolog și colecționar al operelor folclorice românești; - 1989 - Revoluția de eliberare de sub dictatura comunistă; - 1992 -primele alegeri locale democratice. Prima atestare documentară a localității Seleuș datează din anul 1489. Satul
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
Aflată la întretăierea unor importante drumuri comerciale, localitatea se dezvoltă puternic în secolul XVIII. În secolele XVIII - XIX se pun bazele actualelor canale și diguri, ca urmare a revărsărilor Cigherului. Aceste lucrări creează complexa rețea de canale legate de „Canalul Morilor” ce avea chiar această destinație, de antrenare a morilor situate pe cursul său. După cel de -al Doilea Război Mondial Seleușul se dezvoltă ca localitate agricolă și prelucrătoare.
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]