9,631 matches
-
prin împrejurimi și să meargă să servească masa pe undeva. Mergeau unul lângă altul fără a se privi. Părea că furtuna îi absorbise cu totul și nu vedeau nimic în jurul lor. La doi, trei pași de ei curgea înverșunată Tisa. Nenumărați oameni asistau de pe un pod la vuietul plăcut al valurilor înspumate ce se loveau, unele de altele la punctul lor de întâlnire, pe alocuri vertiginos învârtejându-se fără de nici un folos, dincolo de limitele rațiunii. La această scenă plăcută la privire și înfricoșătoare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
într-o zi se va găsi o soluție de vindecare și pentru asemenea cazuri, dar boala nenorocită care îl afectase era grea, nemiloasă și greu vindecabilă, de vină fiind și regimul de viață pe care îl avusese. Îl avertizase de nenumărate ori în cei zece ani pe care-i petrecuseră împreună. Făcuse compromis după compromis, ajungând să fie bârfa lumii. Leon era chinuit de coșmaruri și insomnii, iar ajutorul Carlinei nu-i fusese de nici un folos pentru a depăși acea nefericire
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ei se mai afla un bărbat arătos, puternic, cu ochii albaștri, atrăgători. Umerii îi erau lați, pieptul musculos, iar ochii lui adânci păreau o fântână cu apă limpede în fața căreia te puteai apleca să bei. Vas, fusese campion sportiv de nenumărate ori la aruncarea discului și a ciocanului. Se lăsase de acest sport din cauza veniturilor prea mici. Nu mai voia să își irosească tinerețea așteptând schimbări în lumea sportului. Nicky părea că se felicită în sinea lui de cum stăteau lucrurile. Găsea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
A fost sau n-a fost ? este inspirat de o emisiune reală de televiziune văzută (sau auzită) de regizor prin provincie (Porumboiu însuși este din Vaslui, unde a filmat și filmul). Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii are la bază nenumărate povești, nu doar adevărate, ci chiar autobiografice, ca și Hârtia va fi albastră, de altfel. Iar 4, 3, 2 se bazează, la rândul său, pe o documentare amănunțită, combinând istoriile orale ale unor femei care au recurs la avort pe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
clar că durata unui filmul (în medie, două ore) îl face mai des reverificabil și lucrul acesta poate fi un dezavantaj : în fond, de câte ori poți citi Război și pace într-o viață ? ! Un film, în schimb, îl poți revedea de nenumărate ori... Și cred că emoția fie dispare (emoția are și funcție de informație !), fie devine ceva gen karaoke. Sever Voinescu : Ceea ce nu le înjosește deloc. Citizen Kane sau Godfather sunt marile excepții care pledează pentru ceva mai înalt : că cinematograful e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fără frica de moarte nu l-am fi avut pe Ingmar Bergman. Alex. Leo Șerban : Bergman era un agnostic cu temperament de mistic... Alexandru Budac : Da, dar el a încercat, și chiar a reușit, să surprindă în majoritatea filmelor sale nenumăratele chipuri ale acestei angoase pe care a trăit-o până la paroxism. Dacă ne gândim, de pildă, la Strigăte și șoapte, mai ales la scena revenirii la viață a lui Agnes și la reacțiile celor două surori îngrozite, putem spune că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Nica pe linia ferată, singur cu gândurile tale ale ei : Cât mai e, fata mea ? Că pă jeneric scrâse Sfârșit... . Moartea cu Salvarea De când a primit Marele premiu al secțiunii Un certain regard la Cannes, anul acesta și pe urmă nenumărate alte premii la majoritatea festivalurilor la care a fost prezentat, inclusiv la TIFF , Moartea domnului Lăzărescu al lui Cristi Puiu (pe un scenariu scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu) a devenit aproape un film cult ! Un fel de legendă urbană
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de remarcile pline de miez ale cineastei. Este un tandem elegant și eficient, în care Magda Mihăilescu știe să întrebe ceea ce trebuie, iar Malvina Urșianu știe să răspundă, cu doxă și pertinență, la întrebările cele mai dificile... Sunt amintite șicanele (nenumărate, se pare) de care a avut parte cineasta și sunt evidențiate succesele incontestabile (personal, consider și eu întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu ca fiind cel mai bun film al autoarei și totodată cel mai bun film românesc având ca subiect o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Am dezbătut actuala Lege a Educației Naționale cu toți cei implicați până în momentul în care, la Senat, din considerente politicianiste, dialogul a fost refuzat. Până atunci, numai cine nu a vrut nu a participat la dezbateri. Așa cum am spus de nenumărate ori că voi face, m-am întors la catedră și tocmai de aceea am tot dreptul de a critica ceea ce se întâmplă astăzi în educație. În fața omului de la catedră, nu poate fi credibil nici politrucul vopsit în sindicalist și nici
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care le vom descoperi pe drumul acestei schimbări. Și mai înseamnă că trebuie să fim pregătiți să înțelegem, să acceptăm și să implementăm schimbarea. În privința responsabilității, cred ca este a noastră, a tuturor. Învățământul ne privește pe toți.‟‟ Buimăcit de nenumăratele idei, teorii, „implementări‟‟, un ultim român conchide : ,, Păi eu zic să desființăm școlile profesionale și după câțiva ani să le înființam iar, să scoatem examenele de admitere la liceu și facultate, fiecare profesor să predea, fiecare, după manualul creat de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
azi elevii noștrii au la dispoziție aparate, instrumente și mașini minunate care fac accesul la informație mult mai rapid. De fapt informațiile sunt atat de multe și diverse încât îl pot copleși pe cel ce vrea să le folosească. Sunt nenumărate site-uri tip dicționar,catalog, istorie sau atlas. Sute, mii, sute de mii de intrări. Elevii de azi sunt fascinați, încântați iar apoi încurajați de așa o avalanșă de lucruri pe care nu le pot controla. Ce și cât să
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cap la plenară, a fost avansată la municipiu. Strîng mîna întinsă și ies. La cîțiva pași, pe culoar, e ușa secretariatului. Bat și intru, spunînd un "sărut mîinile" secretarei, care stă la biroul instalat în mijlocul încăperii. Aici am fost de nenumărate ori, iar secretara, femeie trecută de cincizeci de ani, cu capul alb, tip de moldoveancă blajină, cu vorbă cumpătată, mă cunoaște bine. Sper să obțin o semnătură; imposibil ca în unul din cele trei birouri să nu fie vreun director
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Dunărea și să mănânc la vagonul-restaurant. Am învăluit peisajul în marea mea singurătate; ici și colo, privirile mi se trezeau și observam ba o barcă legată de mal, tragic de singură în imensa întindere a apelor, ba priveliștea Dobrogei cu nenumăratele ei turme moțăind din picioare sub soarele fierbinte de amiază... Lângă mine, cu mine mereu. La Constanța a trebuit să schimb trenul; am călătorit de-a lungul mării - cunoști peisajul și-ți place atât de mult, scumpa mea. La Mangalia
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
n-ai închis ochii toată noaptea. Frumoasa mea, fata mea iubită, am speranță. O să ne revedem, noi două, nu-i așa, Monica? O să pot să-ți sărut iar ochii, fața așa de dragă, părul ars de soarele Mangaliei, în vacanțe - nenumăratele noastre va canțe însorite. Curaj, scumpa mea copilă. Te binecuvântez din toată inima mea îngrijorată și adesea istovită. Să știi că sunt fericită că ești la Paris și că aș mai face iar acest sacri ficiu, cu bucurie și durere
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ochii de Arthur Graham, proprietarul de la Arthur’s Antiques, rezemat de tocul ușii de la intrarea în prăvălie, pus la patru ace, în sacou și cravată. — Nu sunt sigură. Mă sprijin de dulăpior, încercând să par extrem de detașată. Ca și cum aș avea nenumărate alte opțiuni, una dintre ele fiind chiar aceea de a rămâne aici pe trotuar o vreme. — Poate, zic. — Șaptezeci și cinci de dolari, oriunde în Manhattan. Dar eu nu locuiesc oriunde în Manhattan! Îmi vine să urlu. Stau chiar după colț! Arthur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
citit în New York Times. Trebuie să fie un moment foarte fericit din viața dumneavoastră și vă rugăm să primiți cele mai sincere și mai însuflețite urări de bine. Suntem siguri că într-un moment ca acesta veți fi asaltată de nenumărate oferte nedorite, unele chiar de prost gust. Cu toate acestea, permiteți-ne să vă oferim un serviciu unic și personalizat, asupra căruia dorim să vă atragem atenția. În calitate de avocați specializați în divorțuri, cu treizeci de ani de experiență, știm cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
citit în New York Times. Trebuie să fie un moment foarte fericit din viața dumneavoastră și vă rugăm să primiți cele mai sincere și mai însuflețite urări de bine. Suntem siguri că într-un moment ca acesta veți fi asaltată de nenumărate oferte nedorite, unele chiar de prost gust. Cu toate acestea, permiteți-ne să vă oferim un serviciu unic și personalizat, asupra căruia dorim să vă atragem atenția. Un cadou de nuntă cu totul deosebit Cum își pot exprima invitații la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
după revoluția anticomunistă, o propoziție a lui Curzio Malaparte de tipul „Jassy è una città tipicamente ebraica e levantina” a fost tradusă În românește prin „Iașiul este un oraș levantin” <endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de „tip galic”. „Între jidanii din Târgu Cucului [Iași] și cei din Strasbourg - conchidea el - n-am găsit nici o deosebire. Aceeași figură, aceleași maniere, același jargon, aceiași ochi satanici” <endnote id="(622)"/>. În schimb, F. Aderca scria În 1916 despre „nenumăratele, profund diferitele, antagonicele tipuri ale inșilor care se cred evrei. Unde este unitatea, proprie tuturor celorlalte neamuri vii, În diversitatea tipurilor ?” <endnote id="(510, p. 36)"/>. La fel credea și H. Sanielevici, susținându-și teoria cu argumente pseudo-antropologice (În slujba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o persoană mai degrabă curată și sănătoasă. Este vorba de practica spălării rituale a mâinilor și a spălării, cel puțin o dată pe săptămână (vinerea), În baia rituală amenajată de comunitate (mikva), de unele reglementări privind chiar și salubritatea localității, de nenumăratele reglementări detaliate privind alegerea și tăierea animalelor, precum și igiena păstrării și preparării alimentelor (hrana cușer) <endnote id="(469)"/>, de normele privind circumcizia (brit mila) și viața sexuală a cuplului, de obligația tradițională a Înhu mării decedatului În cel mai scurt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să curgă spre voi banii ca apele” <endnote id="(437)"/>. Similar, Într-un vechi text românesc de la 1705, Dumnezeu a dat „bogăția evreilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. În mitologia românească, Jidovii - o speță ratată de androizi uriași - „aveau averi nenumărate, bănet să nu-l poți duce În zece care”. „De bogăția cea mare a Jidovilor s-a dus pomina. În Vâlcea se zice de un om bogat că «e Jidov» de bogat” <endnote id="(166, p. 48)"/>. De altfel, o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74)"/>. Și În folclorul rutenilor bucovineni sunt dese referiri la legătura evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu numai că nu a dispărut, dar a și pătruns În discursul oficial, nu doar al românilor, ci și al evreilor. În martie 1910, de exemplu, Uniunea Evreilor Pământeni adresează Parlamentului României o „petițiune” prin care Încearcă să prezinte netemeinicia nenumăratelor acuzații care se aduc evreilor. În privința nedreptei „Învinuiri că evreii cârciumari otrăvesc pe țăranii moldoveni cu rachiu falșificat”, În petiție se spune : „Ani și ani s-a aruncat defăimarea asupra lor [= a evreilor], sub cuvânt că ei sunt agenții alcoolismului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 122)"/>. Până În primele decenii ale secolului XX - constată istoricul Victor Neumann -, păstoritul evreiesc din Maramureș și Bucovina „se transformă Într-o realitate economică imposibil de neglijat”. „Nemaiîntâlnit la scara Europei, aspectul intră În istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E În acest caz ceva mai mult decât o Încercare de recuperare : nomazi fiind dintotdeauna, oieritul i-a atras, evreii reînsușindu-și repede una din ocupațiile lor de bază din Antichitate” <endnote id="(591, p. 111)"/>. Păstoritul practicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Baican, Literatura populară sau Palavre și anecdote (publicat În 1882), Mihai Eminescu constata că „Nu e 326 Imaginea evreului În cultura română popor care să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdote populare În cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii ; asupra țiganilor există o Întreagă epopee populară În versuri lapidare [...]. Despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]