9,077 matches
-
Egoiștilor montată de Clubului Sfinx din Garda de Sus. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, neinteresanta deocamdată și se termină după 40m. Continuarea peșterii se face prin trecerea sifonului din capătul galeriei "V". După câțiva metri se sjunge sub hornul de 10 m care odată urcat da acces într-o galerie largă, puternic ascendentă, plină cu bolovăni imenși. Galeria se transformă în Sala de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
clusterite, coralite, coloane, draperi... Culorile sunt aici ireale, de la albul de cocos al gururilor și perlelor de caverna, la galben și maro, roșu și vânat până la negru pe speleotemele de la înălțime. Galeria se tremină după câteva sute de metri. Continuarea peșterii se face pe a doua galerie ce pornește din Sala de Mese, Galeria Cehilor. Largă și plină de speleoteme, galeria duce la Lacul Minunrea Mununii, cel mai mare lac subtertan din România. Pentru traversarea lui e necesară o barcă de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
traversarea lui e necesară o barcă de cauciuc. Ajuns pe malul opus, direct din barcă se urcă pe coardă o vericală de 14 m până într-un balcon care continuă cu Galeria Roru Ludușan. Este cea mai lungă galerie a peșterii. După o prima treaptă dificilă se pătrunde în Sala Lacului cu Nuferi pe podeaua căreia sunt cateva gururi cu fundul plin de cristale. O altă treaptă trebuie urcata pe coardă și după câițiva zeci de metri se coboară până la buza
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
podea e înclinată dinspre dreapta spre stânga, partea de jos duce la Styx, un lac îngust și lung, partial explorat. În partea superioară a sălii, printre coloane se poate ajunge într-o diaclaza adâncă în fundul căreia se zărește iaraș Stixul. Peșteră este unul din marile goluri subterane ale țării, depășește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e aprecită de Roru Ludusan la cel putin 100 km de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e aprecită de Roru Ludusan la cel putin 100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai... Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumună, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc. În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racoviță (1929
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
reală provocare pentru speologii români. Și nu numai... Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumună, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc. În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racoviță (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gură peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
de cauciuc, multiple surse de lumună, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc. În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racoviță (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gură peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezenta mușchilor de pe podeaua sălii. Este
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezenta mușchilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. și Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apă și care indică ca atare nivelul de creștere maximă a lacului. Faunistic peșteră este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale.
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi pe drumul
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi pe drumul forestier până în cătunul Sfârcea( 4 km). De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata. Consultați localnicii. Peșteră este localizată la Este situată la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea orientată NV da acces direct într-o sală de 15/10 m. înaltă de 4 m. Continua cu un culoar în formă de Z care dă acces
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principala. Peșteră a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobănii de pe Ciumerna iar în timpuri de restriște că biserică, de unde și denumirea. Prima explorare a fost făcută în 1966 de Viorel Ludușan. Era prima peșteră
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Peșteră a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobănii de pe Ciumerna iar în timpuri de restriște că biserică, de unde și denumirea. Prima explorare a fost făcută în 1966 de Viorel Ludușan. Era prima peșteră descoperită și explorata de acest speolog dintr-un șir de 300 care vor urma. La explorările următoare au participat și frații lui: Nicolae, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea care vor forma nucleul viitorului Club Polaris Blaj. Încă de la prima explorare
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Geologie a Universității București unde era student. A fost declarat cel mai mare craniu de Ursus Speleus din România, asupra lui fiind făcute studii sub coordonarea acad. Theodor Neagu, de la Facultatea de Geologie a Universității din București. După ce rezistase în peștera 10.000 de ani, în vitrina Universității a rezistat doar 20, fiind distrus și aruncat la gunoi de minerii veniți să facă ordine în București în 1990. Cu ocazia ridicării craniului, în anul 1972, a fost efectuată și prima cartare
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
000 de ani, în vitrina Universității a rezistat doar 20, fiind distrus și aruncat la gunoi de minerii veniți să facă ordine în București în 1990. Cu ocazia ridicării craniului, în anul 1972, a fost efectuată și prima cartare a peșterii, de către Nicolae Ludușan. Mai tragic însă e faptul că într-o vizită recent făcută în peștera, s-a constatat dispariția tuturor craniilor și oaselor din Sală Ursșilor. În peștera au fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite urme ale
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
de minerii veniți să facă ordine în București în 1990. Cu ocazia ridicării craniului, în anul 1972, a fost efectuată și prima cartare a peșterii, de către Nicolae Ludușan. Mai tragic însă e faptul că într-o vizită recent făcută în peștera, s-a constatat dispariția tuturor craniilor și oaselor din Sală Ursșilor. În peștera au fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite urme ale omului din neolitic, dar nu suntem în posesia tuturor datelor obținute. Nu au fost făcute încă
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
craniului, în anul 1972, a fost efectuată și prima cartare a peșterii, de către Nicolae Ludușan. Mai tragic însă e faptul că într-o vizită recent făcută în peștera, s-a constatat dispariția tuturor craniilor și oaselor din Sală Ursșilor. În peștera au fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite urme ale omului din neolitic, dar nu suntem în posesia tuturor datelor obținute. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite urme ale omului din neolitic, dar nu suntem în posesia tuturor datelor obținute. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Peșteră este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat și o coardă de asigurare.
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
cu stânci în care irigarea uscată și luminată a fermelor este caracterisitca, se aflta sălbaticul, aproape necunoscutul țărm intern; arcul muntos al zonei montane din Valencia, taie pe aici și impresionează prin canioanele de aici și pădurile de pin unde peșterile și adăposturile preistorice păstrează încă desene pe pereții acestora care nu au fost descoperite. Coasta nisipoasa cu ape de loc adânci are un singur element geografic impozant și anume Cape Cullera. Acesta este punctul unde marea se întâlnește cu muntele
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
-lea. În Gergal, Sierra de los Filabres, se poate vizita un centru astronomic unde se poate găsi cel mai puternic telescop din lume. Se pot vizita multe sate de troglodiți care merită vizitate pentru a vedea cum aceștia stau în peșteri săpate în dealuri. Satul Santa Fe de Modujar merită văzut. Almeria are multe festivaluri incluzând Carnavalul și Săptămânile Sfinte. Totuși cel mai important eveniment este Fair Almeria. Apă de-a lungul coastei este clară și este de regulă foarte caldă
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
for children Aflat în Gergal, Sierra de los Filabres, acesta prezintă cel mai puternic telescop din lume. Satele Troglodiților Acestea sunt numeroase aici și merită vizitate, mai ales pentru a vedea cum încă multe familii trăiesc în case făcute în peșteri săpate în lateralul stâncilor. Acest ring este un ring de faimos de coride care a fost reconstruit în stilul vechi Texas Hollywood - este un studio unde se fac filme, si un parc tematic unde Clint Eastwood și-a făcut filmele
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
coasta este una mai ieftină. În weekend-uri, Costă Tropical este o destinație favorite pentru cei din orașul Granada, iar vară este foarte populară pentru toți spaniolii. Costă Tropical prezintă și o importantă valoare istorică, aici existând picture preistorice în peșteri de lângă Nerja; aici sunt multe ruine române inclusiv drumuri, poduri, clădiri, fabrici de pește, sisteme de irigații care sunt folosite și în zilele de azi; aici sunt și o abundență de rămășițe ale cuceritorilor arabi din această regiune. De fapt
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
fântâni și sculpturi din diferite perioade, dintre care unele de mare valoare artistică. Această regiune a fost populată de multe civilizații ce au făcut ca această regiune să fie bogată în rămășițe arheologice. S-au descoperit picture și obiecte în peștera Nerja, care sunt vechi de 20000 de ani, și în peștera Tesoro din Rincon de la Victoria, si de asemenea și în interiorul provinciei, unde au fost descoperite rămășițe megalitice în Antequera. Fenicienii au fondat Malaka așa cum a fost numită Malaga în
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
valoare artistică. Această regiune a fost populată de multe civilizații ce au făcut ca această regiune să fie bogată în rămășițe arheologice. S-au descoperit picture și obiecte în peștera Nerja, care sunt vechi de 20000 de ani, și în peștera Tesoro din Rincon de la Victoria, si de asemenea și în interiorul provinciei, unde au fost descoperite rămășițe megalitice în Antequera. Fenicienii au fondat Malaka așa cum a fost numită Malaga în secolul 8 i.Hr.. De atunci Costă del Sol a fost cucerita
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]