8,240 matches
-
spre foarte bine...! Matei: Pe dracu! Octav: (ia un ziar) Uite, uite ce scrie aici... că macroeconomia s-a stabilizat... că inflația a scăzut... Matei: A scăzut pe dracu! Octav: Ia uite..., că privatizarea s-a accelerat... (Matei rîde cu poftă) că agricultura a făcut pași... Matei: În care direcție...? Hai, mă...! Octav: Și mai scrie că după anul ăsta de cotitură... Matei: Mamă, exact ca în "Scînteia"! An de cotitură... cotitură după cotitură... și-ncă o cotitură... Vizite de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
stare organică; exprimă același lucru ca verbul corespunzător - am bucurie "mă bucur", am dor de casă "mi-e dor de casă"; se redă de cele mai multe ori ca "a simți": (41) Avut-am odată... dor de fală (Alecsandri); (42) N-avea poftă de mâncare (Drăghici); (43) Am dureri de cap. f. De cele mai multe ori, starea sufletească indicată prin complementul abstract e un sentiment față de altcineva: (44) Toți aveau milă de ea (Ispirescu); (45) Are ciudă pe alta; - de aici, sensul "a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să-i fie tovarăș (29) Am uitat ce dată avem/e azi (30) Mai avem/e un kilometru până ajungem (41) Avut-am odată... dor de fală/ Mi-a fost odată dor de fală (42) N-avea/Nu-i era poftă de mâncare (44) Toți aveau milă de ea/Tuturor le era milă de ea (45) Are ciudă/ Îi e ciudă pe alta (47) Părinții fetii... au de bucurie/sunt bucuroși... (51) Numai pe mine nu mă am acasă/Numai eu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ce reprezenta, în fond, interesele politicii externe sovietice), își însușise tezele acesteia cu privire la România - „stat multinațional” și a aplicării lozincei „autodeterminării până la despărțirea de stat”. Anul 1924 ocupă un loc aparte în istoria relațiilor sovieto-române, marcând „un adevărat paroxism al poftei sovietice de a anexa Basarabia”. Între 24 martie și 2 aprilie, s-au desfășurat la Viena lucrările Conferinței româno-sovietice vizând reglementarea raporturilor dintre cele două state. Această Conferință, care a servit sovieticilor numai pentru a repune în circuit pe plan
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sunt mai întâi cei nevinovați și lipsiți de vicleșug, ca Natanael (Ioan 1, 47) și ca pruncii (Matei 18, 3-4); apoi cei care, prin nevoințe și rugăciuni neîntrerupte, izbutesc să-și smulga rădăcinile păcatului, adică să-și golească inima de poftele și gândurile rele, de iubirea celor pământești și să o umple cu dorul după lumina dumnezeiască și desăvârșire. Aceștia ajung să-L vadă pe Dumnezeu chiar din aceasta viață, aflându-L pretutindeni, și, mai ales, în făpturile Sale, precum este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se oprea, de pildă, omorul; dar în Noul Testament se caută a se înlătura și izvorul lui, adică mânia din inima omului, căci așa cum spune Mântuitorul: „Din inima ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule” (Matei 15, 19). Poftele și gândurile rele sunt semințele din care cresc păcatele și care, trebuie înlăturate. Cu privire la aceasta, Mântuitorul spune: „Ați auzit că s-a zis celor de demult: să nu ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osândă. Eu însă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ea, când efectiv acesta nu este la înălțimea ei, iarăși este rău, pentru că nu se realizează o compatibilitate firească între puterea de înțelegere și credință. În cazul în care cuvântul ajunge la omul supus presiunilor vremii, la omul mânat de pofte și capricii, acesta nu se poate bucura de candoarea și forța lui întrucât este sustras de griji lipsite de esență. Cuvântul sporește când primitorul său îi iese în întâmpinare cu sufletul pregătit, însetat de cunoaștere și credință. Învățătura devine mare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ci mai mult ca o raționalizare a comportamentului deja constituit, o tentativă a subiectului de a-și explica lui însuși și celorlalți de ce a acționat așa cum a acționat, și nu altfel. Sau cum se exprima plastic Hamlet, „judecata este codoașa poftei”. Conștiința colectivă (a grupurilor, claselor, colectivităților) nu constituie un factor activ în dinamica acestora, ci doar un epifenomen, o reflexie secundară. Ea se cristalizează post factum, și nu ante factum, o luare la cunoștință a determinismului obiectiv. Conștiința are funcții
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
țării noastre. Ei numai pe acestea le simt. De câte ori le am cercat noi pe spinarea dușmanilor ! Așa de iute zboară, de nici nu le zărești ! Și așa de binem scriem cu ele, că Îndată ce le trimitem la dușmani, le tăiem pofta să mai vie pe la noi ! -Bravo, români ! - zise vodă cu bucurie. Se vede că vă iubiți țara. Cu așa ostași, nu mă tem de nici un dușman, care ar Îndrăzni să ne calce hotarele ! MIRCEA CEL BĂTRÂN ȘI BAIAZID Mircea cel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trebuie să străbată ulițele desfundate de noroi. La subsuoară are un pachet de cărți și caiete legat cu sfoară. Se scotocește În buzunare și se apropie sfios de alvițarul care se ridicase bucuros să-și servească mușteriul. Își alege cu poftă o bucată de alviță și tocmai se pregătește să muște din ea, când e luat de guler... Frumos, nenicule,... vrei să mănânci singur și la nen`tu nu te gândești ? Era Sotea, un vlăjgan care avea pumni puternici, ca niște
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
merge înaintea lui; dacă a fost rău, plata răutății este înaintea lui”. (Barnaba, Epistola, cap. IV, 11, în PSB, vol. 1, p. 140) „... Suntem convinși că în fața lui Dumnezeu nimic nu va rămâne necercetat și că trupul care a servit poftelor nebunești și fără de frâu ale sufletului va fi judecat și el împreună cu sufletul”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în PSB, vol. 2, p. 504) „... Trebuie să știm că vom fi judecați la înfricoșatul județ al lui Dumnezeu nu numai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scăpată de moarte; acolo nu e nici lacrimă, nici plânset - căci cum să fie plânset, acolo unde nu este cădere? -; acolo se găsesc sfinții tăi, scutiți de rătăciri și griji, de nechibzuință și ignoranță, de frică și de groază, de pofte și de toate impuritățile și patimile trupești; acolo e tărâmul celor vii”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște și în fiecare în parte”. (Sf. Maxim
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde vor ajunge pentru a trăi veșnic creștinii evlavioși. Aceștia nu vor cunoaște stricăciune în vecii vecilor. Nu vor întâmpina greutăți și probleme, scandaluri și primejdii. Nu vor simți regrete și neliniști, ispite păcătoase și pofte viclene. Toate acestea vor dispărea acolo. Sufletele, ca în niște sanctuare sfinte, în cereasca sfântă a sfintelor, vor participa la taine negrăite și la dumnezeiasca Jertfă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 68-69) „Cetatea cerească, unde
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Și toți proorocii, împrumutând organele lor vocale Duhului ce răsuna în ei, se făceau dulceață, făcând să izvorască prin gâtlejul lor mierea dumnezeiască, pe care o folosesc și împărații și oamenii simpli spre sănătate, și a cărei gustare nu taie pofta prin săturare, ci sporește mai degrabă dorința spre împărtășirea de cele dorite”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XIV-a, în PSB, vol. 29, p. 311) „... Plângându-se fericiții prooroci și vărsând multe lacrimi, au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul spiritual, modelul pieței poate provoca orientarea ființei spre alegerea întregului, poate susține trecerea ei către celălalt înțeles al libertății. Diversitatea religioasă a lumii va putea fi citită atunci ca mulțime a căilor care conduc spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pauline referitoare la refuzarea cetății stătătoare capătă astăzi o limpezime aparte. Cum modernitatea tîrzie nu mai construiește cetăți legitimate religios, omul spiritual e ajutat să ia mai ușor distanță față de instalarea în secol, să se mențină pe drum, în căutare. Pofta de noutate Desigur, acea noutate cu care omul recent, bine numit de H.-R. Patapievici, măsoară valoarea lucrurilor e de cele mai multe ori superficială, înainte de a fi perisabilă. Dar modernitatea ne pune dinainte și alte fețe ale noului. Din punctul ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor, explozia informațională, mentalitatea pluralistă produc accelerat noutate, ne pun la dispoziție cantități inepuizabile de nou. Tema noului are, pentru noi, un profil masiv, familiar, atrăgător, respectabil. Or, dacă e transmutată vertical, pofta de nou nu duce nici ea lipsă de analogii simbolice, de concomitențe spirituale. Captivată și mereu decepționată de noul perisabil, ea poate la limită trezi atenția față de acea noutate cu totul alta, mai veche decît timpul, nesupusă nici unei uzuri, precum și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”. „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”. „Nu voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”. Nu mai știu ce mâncare să pregătesc, nu mai am poftă”. „Mă sufoc, mă simt mai bine afară”. „Trec de mai multe ori pe la același raion”. „Sunt neîndemânatică, mă reped spre oameni”. „Sunt distrată, îmi lipsesc jumătate din cumpărături”. Unele idei pot să-mi apară în timpul cumpărăturilor”. ? ? ? „Atunci când trebuie să caut
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alimentare (a) Comportamente alimentare obișnuite: - Servirea mesei (ce, cât, unde, când, cu cine, cum?) - Episoade de supraalimentare/sentiment de control al alimentației proprii (b) Metode pentru a controla greutatea/sau silueta - Regimuri de slăbire - Vomisment - Laxative/diuretice - Medicamente pentru tăierea poftei de mâncare - Hiperactivitate - Cântăriri - ... (c) Atitudini față de siluetă și greutate - Importanță subiectivă asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp dorit 3. Evaluarea psihopatologiei generale (a) Tulburări depresive (risc suicidar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să înțeleagă legea înlănțuirii cauzelor și a efectelor, să renunțe la samsăra [...] La ce bun să dezvălui oamenilor ceea ce am descoperit cu prețul unor mari eforturi? De ce aș face-o? Această doctrină nu poate fi înțeleasă de cei copleșiți de pofte și de ură [...] Ea este misterioasă, profundă, inaccesibilă minților grosolane. Dacă o propovăduiesc și oamenii nu sunt în stare s-o înțeleagă, singurul rezultat va fi că mă voi obosi și mă voi necăji. Și gândind astfel, Venerabilul se simțea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul celor trei tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul pe care i l-ar fi dat îngerii în cazul în care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul celor trei tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul pe care i l-ar fi dat îngerii în cazul în care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată de împărățiile pe care le-ar fi primit dacă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul pe care i l-ar fi dat îngerii în cazul în care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată de împărățiile pe care le-ar fi primit dacă ar fi acceptat să se închine diavolului. Atât Buddha cât și Iisus au rezistat cu bărbăție ispitelor și, în cazul amândurora, Cel Rău s-a retras, pe moment
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
zisului meu jurnal. Am atîta tensiune acumulată În mine că simt că-mi vor plesni nervii. Și de nervi sînt atît de rea cu fiecare. De ciudă și de nervi capăt adevărate accese de furie. Azi Însă mi-a venit poftă să fac puțină poezie: ‘Odă soarelui/ Să cînt, să rîd, să plîng aș vrea/ De dragul tău, o soare,/ Căci tu-mi-aduci cu lumina ta/ Tot ce se poate astăzi da/ Unei inimi iubitoare/ De cîntec, flori și soare’. Nu-mi vor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]