9,079 matches
-
Argetoaia este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Argetoaia (reședința), Băranu, Berbeșu, Iordăchești, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia, Teascu din Deal și Ursoaia. Este cunoscut faptul că familia Argetoianu este atestată în documentele vremii încă din anul 1668, atunci când, într-un document privitor la Cerneți în care apare și semnătura lui Mihaiu Hargetoianu care avea titlul
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
Pisculeț și Piscu Vechi (reședința). Comună Piscu Vechi este situată în partea de S -V a județului Dolj este stabatutî de Dn 55A Calafat-Bechet. Se învecinează cu : -N : comună Seaca de Câmp ; -E : comună Ghidici ; -S : Fluviul Dunărea ; -V : comună Poiana Mare ; Distanță dintre localitatea Piscu Vechi și orașele mai apropiate, Băilești și Calafat, este de 26 km și respectiv 22km, iar fata de Municipiul Craiova comună Piscu Vechi se află la 90 km. Comună Piscu Vechi are o suprafata totală
Comuna Piscu Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300412_a_301741]
-
Poiana Mare este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Poiana Mare (reședința), Tunarii Noi și Tunarii Vechi. În localitate există 3840 de gospodării, iar peste 98% din locuitori s-au declarat români la recensământul din 2002. Se
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
Poiana Mare este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Poiana Mare (reședința), Tunarii Noi și Tunarii Vechi. În localitate există 3840 de gospodării, iar peste 98% din locuitori s-au declarat români la recensământul din 2002. Se situează la 12 kilometri de Calafat și la 85 kilometri de Craiova. O
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
localitate există 3840 de gospodării, iar peste 98% din locuitori s-au declarat români la recensământul din 2002. Se situează la 12 kilometri de Calafat și la 85 kilometri de Craiova. O linie ferată străbătută de o locomotivă diesel leagă Poiana Mare de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
12 kilometri de Calafat și la 85 kilometri de Craiova. O linie ferată străbătută de o locomotivă diesel leagă Poiana Mare de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă), rezervație forestieră, reprezentând o veche pădure de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos și pentru dimensiunile arborilor. Pădurea are o vechime de peste
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
85 kilometri de Craiova. O linie ferată străbătută de o locomotivă diesel leagă Poiana Mare de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă), rezervație forestieră, reprezentând o veche pădure de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos și pentru dimensiunile arborilor. Pădurea are o vechime de peste 100 de ani și se întinde
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
se întinde pe o suprafață de 8 - 10 ha. Pădurea Ciurumela sau Grădina Boierească, așa cum au mai denumit-o localnicii, este situată în partea de sud-vest a Olteniei, în județul Dolj, în aria majoră a luncii fluviului Dunărea, între com. Poiana Mare, sat. Tunarii Vechi și com. Piscu Vechi, la distanța de 20 Km de orașele Calafat și 85 Κm de Craiova. Suprafața ocupată este de 10 ha, pe care s-a instalat activ salcâmul - Robinia pseudacacia - specie exotică, originară din
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
oamenilor, din cauza năvalei nisipului mișcat mai tot timpul de vânt, care le invada casele sau bordeele și le mai făcea și imposibilă cultivarea lor pentru hrana de zi cu zi. Se spune că Domnitorul Carol I, cu ocazia venirii la Poiana Mare, în anul 1877, al Războiului de Independență, cu scopul atacării armatei turcești cantonate peste Dunăre, la Widin și stabilirii Cartierului general al armatei în proprietatea prințului sârb Obrenovici, actualul parc al comunei, nu a mai putut suporta în acea
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
defrișat, locul fiind luat de salcâm selectat și ameliorat genetic, superior, cu creșteri rapide și cu rectitudinea trunchiului asemănătoare speciilor de rășinoase, este vorba de o nouă denumire uzitată în rândul specialiștilor silvici de - Robinia pseudacacia var. ,Oltenica, În comuna Poiana Mare există 3 farmacii, 5 cabinete medicale umane, un cabinet medical veterinar, un liceu (Liceul Teoretic „Șt. Marincu”), 5 școli și 5 grădinițe, precum și 5 biserici ortodoxe. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poiana Mare se ridică la de
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
pseudacacia var. ,Oltenica, În comuna Poiana Mare există 3 farmacii, 5 cabinete medicale umane, un cabinet medical veterinar, un liceu (Liceul Teoretic „Șt. Marincu”), 5 școli și 5 grădinițe, precum și 5 biserici ortodoxe. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poiana Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,39%), cu o minoritate de romi (3,31%). Pentru 2,29% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
Tunarii Vechi este un sat în comuna Poiana Mare din județul Dolj, Oltenia, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Lunca Dunării. Localitatea TUNARI a luat ființă în jurul anilor 1600, cănd Domnitorul Mihai Viteazul, conform unei legende, s-ar fi aflat cu oastea să pe
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
unei legende, s-ar fi aflat cu oastea să pe aceste meleaguri în scopul atacării Cetății Babă Vida din Bulgaria și zădărnicirii invaziei hoardelor otomane peste fluviul Dunărea, ce luau pradă din bunurile localnicilor. După cum se relatează în monografia comunei Poiana Mare din județul Dolj despre localitatea Tunari, rezultă că un anume notar pe nume Bulat Stan, care a funcționat în localitate la începutul sec.XX până după cel de al doilea război mondial, ar fi deținut un hrisov cu pecetea
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Ioan Cuza s-a mai înființat, pentru noii însuratei, localitatea Tunarii Noi, la 3 Km spre nord. Urmare a reorganizării teritoriale din anul 1968, comuna Tunarii Vechi s-a desființat și împreună cu Tunarii Noi au devenit sate componente ale comunei Poiana Mare. Satul sau localitarea Tunari s-a mai numit la început TUNARU, după cum reese din amprentele unei ștampile a autorității locale de la sfârșitul secolului al XIX, probabil în amintirea viteazului tunar. Până în anul 1859, anul Unirii Principatelor românești sub Domnitorul
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Vânătorii Mici este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca, Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă, Vâlcelele, Vânătorii Mari, Vânătorii Mici (reședința) și Zădăriciu. Comuna se află la marginea nordică a județului, pe malul drept al Argeșului și pe malurile Neajlovului, la limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de autostrada București-Pitești, pe care este
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
reședința) și Zădăriciu. Comuna se află la marginea nordică a județului, pe malul drept al Argeșului și pe malurile Neajlovului, la limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de autostrada București-Pitești, pe care este deservită de o ieșire etichetată „Vânătorii Mici/Poiana lui Stângă”; precum și de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânătorii Mici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,41%). Pentru 2,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Poiana lui Stângă și Vânătorii Mici, în ea existând o biserică și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Vânătorii Mari, Corbi-Ciungi și Zădăriciu. Comuna Vânătorii Mari cuprindea satele Cupele
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca fratii Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire muntele Bărbat folosit pentru pășune, fiind moșneni ai ținutului Bărbătești Începând din sec.XV Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
moșneni, pentru că celelalte erau de clăcași, plasa Balta mai având 15 sate mânăstirești, 13 boierești, 2 ale spitalului Brâncovenesc și unul mixt. Pe atunci populația din zonele de câmpie, cu teren mai fertil, era mult mai rară, majoritatea locuitorilor preferând poienele din codrii nesfârșiți care acopereau Oltenia până către a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din cauza jafurilor neîncetate la care erau supuși, mai ales de către turci, dar și de ruși și austrieci. Ultima ocupație străină, cea austriacă, s-a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fără precedent a artelor minore. Importanța persoanei era adesea sugerată prin purtarea de obiecte de prestigiu, cel mai adesea confecționate din diverse metale. O piesă deosebită, care arată dezvoltarea artei metalelor pe teritoriul României, este coiful din aur descoperit la Poiana Coțofenești.
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
refugiat într-o vilă din apropierea Florenței pentru a scăpa de contaminare și, pentru a face să treacă timpul în mod plăcut, între conversații, banchete și dansuri, se adună zilnic - cu excepția zilelor de vineri și sâmbătă, dedicate practicilor religioase - într-o poiană, unde fiecare spune o povestire pe o temă prestabilită, propusă de fiecare dată de "regele" sau "regina" grupului, aleși prin rotație. La sfârșitul zilei, cele zece povestiri sunt urmate de un ""canzone"" (un recitativ în formă poetică) și de dans
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
Autor: Mihaela Poiana, Daiana Asanache Coordonator: Șef Lucr. Ing. Radu Ciorap Conf. Dr. Dan Zaharia Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de Studiu: Bioinstrumentatie Medicală . Lucrarea prezintă un sistem de monitorizare a stării de veghe care
SISTEM DE MONITORIZARE A STARII DE VEGHE. by Mihaela Poiana, Daiana Asanache () [Corola-other/Science/84267_a_85592]
-
frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
și comuna Solonț), în comunele Mihălășeni și Românești ale județului Botoșani, în Dobrenii de Neamț, Porumbacu de Jos de Sibiu ori Călărașii Doljului. Incidența crescută a acestei denumiri în forma Sărata sau Sărățel, Sărătura, Sărățeni, Sărăturile, Slatina, Slătioara, Valea Sărată, Poiana Sărății, Sărata Monteoru se datorează unor particularități ale solului, identificabile în foarte multe zone ale țării. Conform tradiției, în vechime vatra așezării Sărata se afla mai la sud, în hotarul numit Hurubele, unde deseori plugul aduce la suprafață bucăți de
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Poienile este o localitate componentă a orașului Pătârlagele din județul Buzău, Muntenia, România. Se situează la vărsarea râului Basca Chiojdului în râul Buzău, aflată în zona de munte, pe valea Buzăului. Poienile este o așezare rurală mică, cu 355 de locuitori
Poienile, Buzău () [Corola-website/Science/299594_a_300923]