10,542 matches
-
de la Casa Pionierilor 68 se întoarce luni din concediu și mă voi ține de el. Ne-am bucura mult și am fi deosebit de onorați, dacă pe parcurs ați oferi „Galeriei” și alte documente care mărturisesc prodigioasa Dv. activitate literară. Vă pomenim zilnic - cu mândrie - în ghidajele noastre, ca unul care ați urmat Liceul la Fălticeni și ați avut rodnice legături cu personalități fălticenene de prim rang. Vă doresc multă sănătate și noi realizări în creația literară. Omagii familiei. Cu profundă stimă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care mi-a pus-o, a fost aceasta: „Unde e Nora Marinescu?” Am dus-o la vitrină și a îngenuncheat, profund impresionată, spunând: „Mătușa mea!” Revenind la scrisoarea Dv., îmi exprim regretul că în ghidajul colegei mele207 nu s-a pomenit nimic de ilustra Dv. mamă, când ați fost cu grupul de turiști bucureșteni. Trebuie să știți că un ghid e pus deseori în 207 Prof. Magdalena Butnaru, nepoată a prof. univ. dr. doc. Const. Ciopraga. 146 situația de a ghici de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Sunt convins că publicul clujean ar recepta cu plăcere expunerile privind „explozia” spirituală a Fălticenilor, puternică în trecut, dar notabilă și în zilele noastre. Vă mulțumesc pentru strădania de a culege date despre profesorul de drept internațional Gh. Sofronie. Este pomenit în Lespezi (fostul județ Baia). A scris numeroase lucrări de specialitate, unele cu referiri la Liga Națiunilor. Orice date pe care le-ați putea culege ne ar fi de mare folos. În primul rând cărțile sale publicate în decursul timpului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
restrâns sfera, organizatorii făcând cunoscut aceasta Muzeului din Suceava, cu 2 zile înainte de deschiderea sesiunii. Mai precis, au dat telefon băimărenii, solicitând numai pe muzeografa care trebuia să vorbească despre icoane pe sticlă. De ceilalți înscriși pe listă, n au pomenit nici un cuvânt! În aceste condiții, ce să mai fi căutat la Baia Mare? Rămân doar cu regretul că n-am putut ajunge la Cluj, să vă văd, să mai stăm la taclale despre spiritualitatea Fălticenilor. Sunt mișcat de bunăvoința matale. De
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de marmură cu călimări (pe) care le avea tata pe biroul său. Alt obiect nu mi-a mai rămas, nici note, nici instrumente și nici cărți. Mi-a mai rămas „Anuarul Conservatorului de muzică”, scris de Radu Constantinescu, unde se pomenește de tata și are și fotografie. Țin să precizez că tata figura în acte numele Apostu 380 Virgil. În general, am de gând să donez aceste lucruri. Am și o fotografie cu înființarea orchestrei simfonice din Iași, în 1918, în mijlocul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
figurează cu numele de Virgil Apostu. Vreo înrudire cu sculptorul George Apostu de la Bacău, sau o simplă coincidență a numelor? 311 G. Pascu 381 pt. alcătuirea unui istoric al Conservatorului, pe care nu l am. Știu că și aici este pomenit tatăl meu. Pentru fotografiile la care țin mult, aș vrea să mi se facă fotocopii, iar cele originale să le donez muzeului 382. Cred, totuși, că e mai bine, dacă mai aveți treabă pe la Iași, să veniți la mine și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
întărit prin asfaltul ce s-a depus pe dânsul, trecând podul peste „fluviul Șomuz”, cel care străbate un itinerar atât de interesant, izvorând din Poiana Ciungilor, îndreptându-se spre răsărit, deocamdată își înmulțește apele cu gârlița Brădățelului, cel atât de pomenit de N. Gane și luând-o mereu mai departe, era gata să-și piardă glorioasa existență în iazul Călugărului, fiind despărțit de șoseaua și podul Petiei, ca mai apoi să-și verse apele în scobitura mare și largă a iazului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pasiune. Și, pe lângă amintirile legate de copilărie, cred că mai aveți la Folticeni și prieteni care vorbesc frumos despre Dv. Primul care mi-a vorbit și prin el v am cunoscut, este Miluță Mahulschi 459, în a cărui corespondență mai pomenește despre Dv. Din toată inima vă doresc multă sănătate. Gh. Balan și soția 457 am publicat articolul: Aurel George Stino - un harnic cercetător al culturii universale, în „Hierasus” - Anuarul Muzeului Județean Botoșani. 458 Mulți ani după plecarea din Fălticeni, virtualii
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aceeași încredere, cerându-mi părerea dacă e bine să lase Galeriei unele documente sau obiecte cu valoare muzeală. În pofida „viselor de aur” zdrobite, i-am îndemnat totdeauna să îmbogățească zestrea existentă. 459 Funcționar superior de poștă, al cărui tată este pomenit de Eugen Lovinescu în Bizu. Tenor, a cântat în corul „Nicu Gane” la catedrala „Adormirea”, condus de prof. Sorin Gorovei, fiul Folcloristului Artur Gorovei. Prieten apropiat cu artistul Gr. Vasiliu Birlic și cu fratele acestuia, Vasile Vasiliu-Falti. Deasemeni, un intim
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
durere”, dar nu pierdem nădejdea. Vă rog să-mi comunicați și părerile prietenului și colaboratorului dv.491 și ce posibilități de publicare. În istoria mea am găsit 6 pagini despre Ilie Torouțiu, dar la sărbătorire cred că nimeni n-a pomenit de tragica moarte într-o noapte a lui și soției 492. Dacă știam de sărbătorire 493 poate trimeteam și eu ceva. Cărțile ce mi-ați trimis îs prețioase și am aflat multe de oropsitul savant Murărașu, pentru care vă mulțumesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Alecu Donici” din Fălticeni. Întâlnirea cu cineastul a avut loc în grădina de vară a restaurantului „Cina”, cu care prilej l-am sfătuit să aștearnă pe hârtie amintirile. În două interviuri ulterioare difuzate de Radio București, Paul Călinescu mi-a pomenit numele, mulțumindu-mi pentru îndemn. 525 Acestea au apărut într-un volum cu titlul: Proiecții în timp - Amintirile unui cineast, la Editura Sport-Turism, București, 1982, cu o postfață de Ecaterina Oproiu. 526 La sugestia mea, Paul Călinescu a scris la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
7 august 1970) Dragă prietene, Nu sunt decât câteva clipe de când am cetit cu emoție crescândă rândurile tale, benefice, mângâietoare pentru un suflet adesea trist... cu anii... tot mai însingurat și care nu are deloc conștiința unor calități... de care pomenești tu. Îți răspund, deși, după scrisoarea ta atât de frumoasă, prudent ar fi să nu dezvălui modestia mijloacelor mele scriitoricești. Aleg, totuși, calea sincerității! Îți scriu stând cocoțată în vârful patului, cu cartea Ubu (Alfred Jarry, care nu-mi prea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
se dea numele pictorului, unei alei din apropiere. Intervenția a fost pozitivă. 491 Abordez două chestiuni noi, care urmează să fie reținute de Matale, în raport cu situațiile și posibilitățile de fapt. Când am avut plăcerea să ne vedem la Suceava, ai pomenit Matale, că ai încredințată organizarea științifică a Bibliotecii lui Petru Comarnescu, de care urmează să te ocupi. În referire la documentarea Matale, privind pe pictorul Hârlescu, țin să precizez, că Petru Comarnescu a avut în curs (de elaborare, n.E.D.) un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de alarmă!) va fi cu atât mai rapidă, cu cât vom continua să ne dezinteresăm de economia națională, de industrie și agricultură, ne vom vinde pământul străinilor și vom renunța la istoria națională în favoarea unei istorii a Europei. A accepta pomeni de la U.E., când pământul țării rămâne nelucrat, mi se pare a fi cea mai gravă eroare politică, deoarece se înlocuiește morala muncii cu morala statului în așteptare, împărțind timpul de la o pomană la alta, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm încet
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că este necesar; în război se și moare, mor unii ca să poată trăi alții. Acei alții au datoria să nu-i uite pe cei care nu mai sunt, pe cei care au murit eroic, să-i amintească și să-i pomenească măcar de Ziua Eroilor. Să-i cinstim pe eroi, să-i pomenim, să-i dăm ca exemplu copiilor și tinerilor, să le glorificăm faptele, să ne mândrim că ne-au făcut o istorie, deoarece „faptele lor sunt, prin moștenire, faptele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
trăi alții. Acei alții au datoria să nu-i uite pe cei care nu mai sunt, pe cei care au murit eroic, să-i amintească și să-i pomenească măcar de Ziua Eroilor. Să-i cinstim pe eroi, să-i pomenim, să-i dăm ca exemplu copiilor și tinerilor, să le glorificăm faptele, să ne mândrim că ne-au făcut o istorie, deoarece „faptele lor sunt, prin moștenire, faptele noastre” cum spunea Kogălniceanu în prima prelegere din cursul de istorie națională
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai știu câte ceva despre război și eroi, pe moartea și mutilarea adevăraților eroi s-au cățărat pe monumente o pletoră de hămesiți, nu de glorie, nu de recunoștință, ci de avantajele materiale și bănești. Îmi fac datoria de a-l pomeni aici pe Toader Lupașcu, mutilat de război, decedat în 2003, în Vama, care a refuzat să fie trecut pe monumentul, zis al eroilor, din centrul comunei, din întemeiatul motiv că numele lui nu trebuie să stea alături de cei care au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
destul timp. Dacă am fi avut un regim legionar, eram îndoctrinați din „Cărticica șefului de cuib”, cu supunerea oarbă față de șef, care are întotdeauna dreptate, educați în cultul morții („Cel mai frumos aspect al vieții legionare este moartea”), am fi pomenit în slujbe ortodoxe interminabile eroii neamului: Nicadorii, asasinii lui I.G.Duca, Decemvirii, asasinii lui Stelescu, pe asasinii lui Virgil Madgearu, Armand Călinescu, i-am fi slăvit pe Moța și Marin, luați în râs de Nicolae Iorga, pentru care, marele savant
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
anonimă, deși ar avea tot dreptul să se afișeze cu întreg trecutul și prezentul lor. În afară de prințesa Caragea, care se dă în stambă cu un homosexual, toți urmașii marilor familii românești își văd de treabă, fac ceva util, nu așteaptă pomeni naționale și nu vor să fie întreținuți. Ei, urmașii ilustrelor familii Ghica, Știrbei, Sturza, Cantacuzino, mai bine mor de foame decât să stea cu mâna întinsă și au știut să-și ducă amarul, sărăcia și necazul cu demnitate. Nu pot
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să-și spună: „Ce vom pierde ? Hai și cu Duda !” Rămâne să vedem cum va crește Duda în sondaje, de la 3% la cât trebuie pentru a se instala la Cotroceni. Oare de ce n-o fi încercat Duda la europarlamentare ? Te pomenești c-o fi zis că nu-i de demnitatea lui! Era și un exercițiu de sondat opinia publică care poate să-ți spună să cobori cu picioarele pe pământ. Și, totuși, e mare grădina lui Dumnezeu, bătucită cu prinți ! 8
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o noutate în viața politică românească, ieșită dintr-o urnă post-decembristă. Nici vorbă, practica e veche, din perioada ante interbelică, când, pe lângă furtul voturilor, se aplica celor care votaseră cu adversarii o „corecție”, o sfântă de bătaie, ca s-o pomenească și să se sature de vot. Așa că, dacă în ziua votului, s-a exclus bătaia, se poate zice că nu am aplicat fără discernământ formula nostalgică „să fim ce-am fost”. Păi, dacă ești furat peste tot, la cântar, la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cred îndreptățit să cer ca numele celor 100 de supraoameni din județ, care au venituri din pensii mai mari decât salariile să fie publicate, ca să știe tot omul cine a ținut județul în spate, să se roage și să-i pomenească în slujbele religioase, grijania și „Ba, pe-a mă'ti de nesimțit”. 17 februarie 2010 Quo vadis PSD? Motto:”... Nu te prinde lor tovarăș; Ce e val, ca valul trece.” (Mihai Eminescu) Absent de pe scena politică în ultimele două luni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
masă de manevră. Guvernanții au uitat de o zicere cu cântec, românească: „Degeaba dai de pomană țiganului toată săptămâna, dacă nu-i dai și sâmbăta”, te-a șters de la inima lui, șterge cu buretele tot de-a fost înainte. Decât pomeni, e mai bine să redăm concetățenilor noștri demnitatea prin muncă, prin participarea la crearea valorilor materiale și spirituale ale țării. Solidarității la pomeni i se răspunde cu solidaritatea demnității opoziției care se va radicaliza: de la măsuri de ordin economic, va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și sâmbăta”, te-a șters de la inima lui, șterge cu buretele tot de-a fost înainte. Decât pomeni, e mai bine să redăm concetățenilor noștri demnitatea prin muncă, prin participarea la crearea valorilor materiale și spirituale ale țării. Solidarității la pomeni i se răspunde cu solidaritatea demnității opoziției care se va radicaliza: de la măsuri de ordin economic, va cere măsuri de ordin politic. Evident că puterea va vrea să creeze fisuri și breșe în blocul opoziției, s-o determine să dea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că nu suntem viță nobilă „geantă latina”, dom'le! Suntem, la fel ca Roma antică, un stat bazat pe relații clientelare, facem foarte multă gălăgie, suntem divizați, ne aprindem repede și ne stingem tot așa, înflorim în laude deșarte, așteptăm pomeni și alergăm după putere ca mânzul după iapă. Nu mai amintesc de lupanarele Romei, și nu știu de ce n-am fi luat și noi apeductele, drumurile lor, unele folosite și astăzi, cimentul lor, ca să fortificăm societatea românească. Atât dezmățul de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]