8,144 matches
-
În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele a vărsat pe Iona pe uscat”. Iona din piesa lui Marin Sorescu se deosebește de personajul biblic prin aceea că acesta din urmă este Înghițit de chit ca pedeapsă, pentru neîmplinirea unei porunci divine, pe când eroul lui Sorescu, deși nu săvârșise nici un păcat, se află de la Început „În gura peștelui”, fără posibilitatea eliberării din burta acestuia, conform legii universale care patronează marea: peștele mare Înghite peștele mic. Ieșirea lui din burta peștelui Înseamnă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere și trimite un vânt puternic, menit să provoace o furtună pe mare. Corăbierii bănuiesc faptul ca Iona a atras mânia cerească și l-au arunca În valuri. Din poruncă divină, Iona este Înghițit de un monstru marin și după trei zile și trei nopți petrecute În burta peștelui, În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele l-a varsat pe Iona pe uscat”. Construcție și semnificație; personajul „Iona” este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bază de nepotism. Iar în privința problemelor de naționalitate, Gorbaciov a amintit auditoriului că Lenin punea la mare preț "tot ceea ce era legat de relațiile naționale și marea sensibilitate și tactul pe care le pretindea în abordarea acestor probleme. Cred că poruncile stabilite de Lenin în acest sens sînt și acum de actualitate"2446. În ultima zi a șederii sale în România, Gorbaciov a vizitat cîteva cartiere rezidențiale, piețe supraîncărcate cu alimente în vederea acestui eveniment, școli și zone urbane 2447. Înainte de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La început a fost cuvântul Memoria stă în însăși miezul religiei. Zakhor, imperativul moral de a-ți aduce aminte, răsună reverberant în paginile Scripturii evreiești. De nu mai puțin de o sută șaizeci și nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în cadențe ritmice agasante, poporul lui Israel este chemat la rememorare. Poporul Cărții cartea fiind înțeleasă ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se verifică din plin și în cazul creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai în ritualul nodal al cultului creștin. Frângerea pâinii, ce stă la baza tainei împărtășaniei, conține în sine porunca euharistică: "Să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea" (Luca, 22:19). Aceeași centralitate o atribuim memoriei și în conștiința națională. Memoria este la fel de substanțială națiunii aceasta este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1,82 18
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apropiații naționali. Pleșoianu reușește totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat copiilor dintr-o școală primară), nu doar să împace cele două principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Amoarea de patrie" (p. 54), în care se promovează idealul sacru al sacrificiului suprem pentru patrie. Povestioarele sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se grav, într-un registru liturgic, printr-o cascadă de "Rugăciuni", secondată de "Cele zece porunci" și în cele din urmă, de cele "Șapte Taine ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință nu este reperabilă în acest text dedicat aproape în totalitate formării sinelui religios. Chiar și Manualul de patriotism, publicat la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei sale, pentru că toate aceste să fac pentru binele patriei; să cinstească toate așezământurile patriei sale precum școli, spitaluri, drumuri și altele, să ajute cât va putea spre ținerea și îmmulțire lor, căci prin tr-acestea se îmfrumușetează patria și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noi mâinile și să se roage lui Dumnezeu zicând: "Doamne, îndurăte spre Imperatul și-i dă lui viață și sănătate și ajutor la toate"" (p. 106); v) în al cincilea rând, cetățenii sunt datori la supunere, ascultare și executare a poruncilor împăratului. Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt spre binele și spre fericirea cetățenilor" (p. 106); vi) în al șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului "cu inima bună și fără de silă" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a implicat în numeroase probleme de natură politică, militară, juridică, cu atât mai mult cu cât s-au păstrat documente ce relevă asemenea aspecte. La data de 8 iunie 1740, Toader Costache nu se mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo, și, când și-au hotărât moșia”, anterior acestei date, răzeșii nefiind față, li s-ar fi „înpresurat o bucată de loc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele trei straturi sociale. În acest sens iată un alt exemplu documentar, din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa lor de orice slujbă creștinească a bisericii, rămânând să moară și să fie îngropați ca dobitoacele...”, ceea ce s-a și pus în practică. Preoțimea satelor, deși a respectat porunca ierarhului, era alături de enoriașii lor, cunoscându-le îndeaproape viața și suferințele, ca unii ce trăiau în mijlocul lor sau proveneau chiar din rândurile celor obidiți. Spiritul de compătimire se desprinde din rapoartele ce au urmat înăbușirii răscoalei. Arhiva Protopopiatului Tecuci păstrează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]