13,121 matches
-
pe alta din 8 noiembrie 1931 referitoare la arestarea de către poliție a lui I. Procopovici, încasatorul abonaților la Luptătorul. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sfiit ai spune lui Barițiu, că prin foile lui propagă comunismul, căci, legile țării nu permit ca valahii să aibă și ei proprietăți de pământ.” Împotriva acestei învinuiri în „Note” la articolul lui Lupaș, Marin Petcu aduce în prim plan protestele lui Barițiu în apărare: „Românii nu sunt comuniști” - scria el în Foaia pentru minte 1848, nr.49, iar în Părți alese din istoria Transilvaniei (vol.II, p.60) zicea: „Românii nici din nume nu cunoșteau ce este comunismul.” * Foaia oficială
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a condamnat-o însăși istoria. Nu fac aici o apreciere de valoare, ci constatarea unei atitudini sociale și politice. Talentați sau mai modest înzestrați, tineri sau vîrstnici, în cărți strălucite sau mediocre, prozatorii noștri se află pe o poziție de protest social și politic față de societatea burghezo-moșierească. Prin aceasta, ei împărtășesc atitudinea poporului nostru și se află deci pe locul care li se cuvine". Apreciind drept imperios necesară influența și îndrumarea comuniștilor asupra scriitorilor, va sublinia: "Cărțile acestea se datorează îndrumării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din legătura artistului cu poporul, din cunoașterea vieții, a suferinței și aspirațiilor maselor exploatate. Ni se comunică ce caracterizează opera celor mai de seamă precursori, de la Eminescu la Alecsandri, Vlahuță, Bolintineanu etc.: devotamentul pentru cauza celor mulți, atitudinea militantă, de protest împotriva amputărilor dinlăuntrul și din afara țării... Dar, sîntem avertizați, această literatură legată de cauza celor mulți "după primul război mondial și îndeosebi în perioada de fascizare a țării, linia acestei concepții progresiste, democratice, despre rostul și temeiurile artei a trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și pînă la disidenții și opozanții perioadei Ceaușescu. Nu uită pe Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu... nici pe Liviu Babeș cel care și-a dat foc la Poiana Brașov, în 2 martie 1989, pe pîrtia Bradu, în semn de protest în contra regimului comunist. Admirația este însoțită de compasiunea exprimată față de suferințele îndurate de marea majoritate a poporului român. Nu sînt uitate posturile de radio străine, în special Europa Liberă, care au informat corect asupra situației dezastruoase din România. Sînt elogiați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
răbdării mioritice a românilor. Să ne amintim că, în această perioadă în care munții României se transformau într-un front de luptă împotriva ocupației, nicăieri în Estul european, în nici o țară din estul Europei nu a existat vreo acțiune de protest, împotriva regimului de ocupație, de o asemenea proporție". În anii 1945-1948 apar listele negre, liste ale cărților puse la index, scoase din circuitul public, inclusiv privat, urmînd să dispară prin ardere, topire sau plasare în anumite fonduri secrete, inaccesibile publicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
2007 al excelentei realizatoare de televiziune Lucia Hossu Longin), asemănător cu '89, cîntecul studenților din anul 1956 a fost, noi nu plecăm, noi nu murim. Mișcarea este una de solidarizare cu obiectivele anticomuniste și antisovietice ale revoluției maghiare. Adunarea și protestul studenților timișoreni, din 30 octombrie 1956, "se adresa: cultului personalității, staționării trupelor sovietice pe teritoriul României, strîngerii abuzive a cotelor, modului în care sovhozurile acaparau bogățiile țării și chiar, pentru prima dată, studenții au cerut presă liberă" (Lucia Hossu Longin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
geamul școlii. După absolvirea, în 1959, la Făgăraș, a liceului, dă examen de admitere și reușește la Universitatea din București. În 1956, după izbucnirea revoluției maghiare, lecturează la un seminar un fragment de roman, în care eroul, în semn de protest față de înăbușirea revoluției din Ungaria, își predă carnetul de UTC-ist. Fapt pentru care va fi arestat și condamnat. Prima parte a detenției, din aprilie 1957 pînă în octombrie 1958, o petrece la Jilava, apoi va fi transferat la Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cotidiane titrau: Dosarul Paraschiv, Cazul Paraschiv, Tragedia unui Walesa român, Coborîrea în infernurile lui Paraschiv. Alături de el se situau marile conștiințe românești, de la Doina Cornea la Monica Lovinescu, de la Paul Goma la Eugen Ionescu" (L.H.L.). Vasile Paraschiv, în semn de protest față de abuzurile și nedreptățile regimului, se retrage din noiembrie 1968 din partid. Drept urmare, va fi internat la Spitalul de Psihiatrie din Urlați. "Decretul 25 emis de Consiliul de Stat, sub semnătura lui Ceaușescu, înlesnea internarea psihiatrică de urgență a opozanților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Cîntece de dor și de război, și pentru o plachetă de versuri tipărită clandestin la Brăila, în 1947, intitulată Poeme de dincoace, adică de dincoace de Prut, blestemata graniță ce îl despărțea de ținutul natal. Ambele erau un strigăt de protest împotriva ocupației sovietice a Basarabiei, pe care Securitatea și Tribunalul Militar îl interpretaseră drept crimă contra păcii. O asemenea interpretare subtilă nu ar fi fost posibilă fără contribuția altui poet, Mihu Dragomir, care își pîrîse confratele cu aceeași ușurință cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a luptei formidabile a sindicatului Solidarności, de la Gdansk, au pregătit cu adevărat „preluarea puterii”, chiar și dacă această „preluare” a fost efectuată de un grup politic fost-comunistă: și anume faptul că la noi acest lucru a provocat enorme valuri de proteste În sine - adică fără legătură directă cu valoarea și intențiile persoanelor În cauză! -, ca și agitații tumultuoase și adeseori sterile contra „revenirii comuniștilor”! O naivitate insistentă și foarte răspândită mai ales În lumea intelectuală; „comunismul” era evident că nu putea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la care apoi au participat și premierul Petre Roman și Gelu Voican, ministrul de Interne, de a accepta să fiu senator F.S.N., o formație ce se pretindea Încă a fi „deasupra partidelor”, dar care suferea deja de unele dezbinări și proteste - desprinderea Doinei Cornea, a Anei Blandiana, a lui Ion Caramitru etc. Petre Roman mi-a propus chiar „să vin la Fundația Culturală”, care era În pragul organizării. Am mulțumit, m-am bucurat că I. Iliescu se află la conducerea statului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
afluența „pe piața romanului” a tot felul de improvizații și experimente, cu un rol de exclusivitate aproape tiranică față de altele, vechile procedee. Aceaste „reflexe” scriitorii și teoreticienii români le-au Împrumutat desigur de la suprarealismul francez care, dintr-un joc și protest antiacademic, a ajuns În capitala Franței să decidă asupra „noilor canoane” În artă, creând grave confuzii, false valori și Îndepărtarea publicului de roman. (Textualismul este unul din aceste „orgolii” și n-aș avea nimic Împotriva acestui alt mod de a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a lupta pentru publicarea textelor „așa cum le-am compus!”. Și tot pentru „același motiv” am protestat la Paris - deoarece acolo se putea face acest lucru, de acolo se auzea! - contra Începutului dictaturii personale ceaușiste și, pentru a da greutate acestui protest, spre deosebire de alți eminenți scriitori români care protestau „de la distanță”, m-am Întors „cu trupul” În țară, livrându-mă bunului plac și arbitrariului clicii conducătorului, dar și al unor colegi, satisfăcuți când unul dintre „răsfățații soartei” este pus În genunchi - chit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tocmai prin atitudinea sa francă față de cele ce se Întâmplaseră În România finalului de decembrie ’89. J.-P. Faye credea nu numai În realitatea unei revoluții române, dar o declara cea mai importantă a secolului trecut, admirându-i violența, decizia protestului, martirii! Noi - prin „noi” eu desemnez mai ales o parte a elitei și a mass-mediei „de tiraj”, În care s-au strecurat nu puțini tineri sau mai puțini tineri scriitori de talent, unii dintre ei chiar conducători de reviste, atrași
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de politica abilă, pragmatică internațională a acelui „prim Ceaușescu” și de „reformele” administrative și economice pe care le inițiase În interior. Dar eu n-am Întârziat mai mult de doi ani În această „poziție” și, printr-un unic și răsunător protest afirmat În presa liberă occidentală, mi-am retras aportul meu echipei la putere În România și am făcut actul, realmente patriotic, de a mă Întoarce printre colegii mei, În cultura mea, pentru a da consistență, veridicitate protestului meu și... pentru că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unic și răsunător protest afirmat În presa liberă occidentală, mi-am retras aportul meu echipei la putere În România și am făcut actul, realmente patriotic, de a mă Întoarce printre colegii mei, În cultura mea, pentru a da consistență, veridicitate protestului meu și... pentru că eu credeam - cum cred și azi, la vreo trei decenii de la acele momente - În valoarea majoră, de Înalt nivel, a literaturii române contemporane și convins și profund emoționat de existența unor personalități de vârf, cu nimic inferioare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
politicieni abuzivi ai secolului trecut, staliniștii, mai ales, din nu importă ce țară, au „profitat” de acest lucru pentru a „nuanța”, ca să zicem așa, pofta lor de putere ce era la fel de absolută pe cât era de meschină, de lipsită de imaginație. Protestele mele sociale sau politice, câte au fost, au fost, cu probabilitate, o formă a „nebuniei”. De altfel, la Întoarcerea mea neașteptată În țară, În ’72, după ce „mi-am dat foc la corabie” cum zic unii, a fost interpretată și ca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fals, de exercițiu al unei autoironii ce se transformă iute În sarcasm și Înjosire a valorilor și a istoriei, toate luate de-a valma. Într-adevăr, dacă n-am avut, ca În țările vecine nouă, de la Nord, mișcări organizate de protest, ce au culminat cu luptele aprige ale Polonezilor prin acel „Solidarności” ce a Înfrânt președintele și securitatea de stat comunistă și dacă nu am avut nici valori culturale, atunci, Într-adevăr, nu a existat, În mod cam „suspect” și cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cum am făcut eu, și regret - ca și nu puțini scriitori din generația noastră sau mai tineri care, m-am convins, Încă Îi poartă o bună memorie și o admirație profesională intactă. Am un reproș a-i face, totuși: după protestul meu de la Paris și Întoarcerea În țară, criticul L. Raicu nu a mai scris nimic despre autorul care eram, deși În anii aceia grei - și splendizi, pentru mine! - mi-am publicat „a doua tranșă a creației mele”!, poate cea mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de regim comunist când scriitorii de vârf, organizați la vârf, să propună partidului - altfel nu cel mai democratic for și care-și făcea „nominalizările” cu ușile bine Închise! - ca unul dintre colegii lor, aflat În străinătate, după câteva interviuri de protest față de răsturnarea liniei politice a lui Ceaușescu - de fapt, Începutul dictaturii sale discreționare care a dus țara românească la o ruină indescriptibilă, izolând-o Încă o dată de Apusul democratic! -, să fie „exclus” din aparatul „lor”, al partidului. De altfel, spre deosebire de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
liniei politice a lui Ceaușescu - de fapt, Începutul dictaturii sale discreționare care a dus țara românească la o ruină indescriptibilă, izolând-o Încă o dată de Apusul democratic! -, să fie „exclus” din aparatul „lor”, al partidului. De altfel, spre deosebire de declarațiile și protestele pe care le-a publicat Goma, după mine, În presa occidentală, textele mele nici nu erau total radicale: nu condamnam comunismul și nici pe conducătorii lui din acea vreme, știam că acest regim, opus tradițiilor naționale și culturale românești, instalat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru „moralitate discutabilă”, sigur din alte puncte de vedere; azi, domnii și doamnele mai sus citați și citate ar fi vrut ca scriitorii români să se comporte, poate, precum tânărul Jan Palach, care și-a dat foc În semn de protest, dar acest tânăr martir nu a fost scriitor, nu era posedat de vocația literară sau creatoare. Vocația sa, deoarece a avut una, a fost aceea de protestatar absolut și istoria Îl reține ca atare. Scriitorii nu pot fi judecați decât
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
matură, care mi-a adus legitimarea aspirațiilor ambițioase puberale - cu un cerc. Nu, nu am fost fericit În „labirintul tinereții” - Bacovia e mai aspru, el vorbește de „liceu, cimitir al tinereții mele” și dacă unii interpretează acest vers ca un protest la formele de Învățământ, eu Îl decriptez ca pe un clar semnal al dezamăgirii vârstei, În generalitatea ei. Sigur, m-am „bucurat de tinerețe”, o bună doză de vitalitate și inconștiență te ajută de obicei să ieși din aproape orice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
România care, după exemplul Franței, s-a organizat statal pe un model centrist, distrugerea, detracarea Bucureștiului e gravă și ea durează până azi, iar semnele se văd chiar și În mass-media și la televiziunile publice, cele de stat incluse! - iar protestele unor intelectuali față de „mitocănimea românească” (vezi Paleologu sau Pleșu!Ă nu indică decât o realitate vizibilă a acestui aisberg social, enorm și rezisent. Nu, după aproape două decenii, nu mai trăim În anarhie - acea anarhie oarecum firească după prăbușirea unor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]