8,941 matches
-
piatră mai tăioasă peste care dădu și se furișă mai aproape de fiară. Și iată-l! Tigrul hidos se plimba dintr-o parte în alta, pe un bolovan golaș, de parcă ar fi așteptat ceva. Minli strânse și mai tare piatra în pumn.” (Grace Lin - Bătrânul din Lună) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Explică din ce cauză Minli strânge piatra în mână. 2. Explică, în 2-3 rânduri, înțelesul următorului enunț: „Din pricina stâncilor și a pietrelor sculptate de vânt
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
a materialului a fost supărătoare, cel puțin pentru vechii prieteni ai ediției Maiorescu. Populara „Bibliotecă pentru toți” a tipărit o ediție de tristă memorie sub îngrijirea unui d. Stănculescu, care, între alte năzbâtii, punea următoarea notiță sub bucata „La Aron Pumnul”: „Elizeu, profet evreu”. Și doar era vorba de câmpiile Elizee din versul „colo în Elizeu”. Ediția operelor complecte scoasă de d. Cuza nu se poate socoti mai mult ca celelalte, nici prin tehnică, nici prin respectul pentru text. Putem spune
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
imortalizat în faimoasa pictură a lui Henry Wallis, acum aflată la Tate Gallery, The Death of Chatterton / Moartea lui Chatterton (1856), arătîndu-l pe poet zăcînd mort cu capul înclinat în jos spre dreapta, cu mîna dreaptă căzută pe podea și pumnul strîns, și mîna stîngă pe piept, arătătorul și degetul mijlociu arătînd spre inimă - parcă vrînd să sugereze o inimă frîntă -, pe patul său din mansarda aflată pe Brooke Street, Holborn, în dreapta patului aflîndu-se un cufăr larg deschis cu manuscrise răvășite
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și în spade. Cu duhul tău mireasmă de grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul liric. Motive constante sunt înstrăinarea, casa părintească, mama rămasă mereu în așteptarea fiului. De asemenea, apar frecvent imaginile prietenilor de drum sau ale „marilor dascăli”: creatorul baladei Miorița, Aron Pumnul, Mihai Eminescu. În poezia anilor din urmă T. pare să privilegieze „zicerea” sentențioasă, suportul fiind mai cu seamă dimensiunea morală: „Cel ce cântă cu adevărat/ Nu-și face din cântec obiect de mezat”. SCRIERI: Harpele ploii, Ujgorod, 1981; Dreptul la
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
ucrainieni și ruși de Grigore C. Bostan. Probleme de lingvistică, etimologie etc. intră în secțiunea „Graiul neamului”, numită ulterior „Filologie”: Descrierea situației lingvistice din actuala regiune Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice - până în 1992 (Ion Popescu), Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul (Gheorghe Jernovei), Limba română în Ucraina (Klaus Brohmann și Gheorghe Jernovei) etc. Eseul Eminescu și concepția pedagogică de Octavian Voronca este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
la Siret, iar liceul (1897-1905) și Facultatea de Litere și Filosofie (1905-1908) la Cernăuți, unde își va susține în 1920 și doctoratul în litere. A activat ca profesor la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1916-1918) și la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, fiind pentru un timp și inspector școlar al zonei Cernăuți (1918-1926, 1927-1929). Debutează în 1908, cu publicistică, la „Voința poporului” din Cernăuți. Articole de istorie și istorie literară, note critice, recenzii, precum și traduceri din scriitori germani (Goethe, Schiller
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
și dramaturg. Este fiul Virginiei (n. Corbu) și al lui Dumitru Tăutu, ofițer de cavalerie. Școala primară o urmează la Galați, Târgu Ocna și Onești. După ce frecventează liceele militare din Târgu Mureș și Cernăuți, face ultimele clase la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, absolvind în 1940. În 1942 termină cursurile Școlii de Ofițeri de Infanterie de la București. Va lupta pe frontul de Vest, în calitate de comandant de companie. După 1944 lucrează ca redactor în presa militară, fiind, între altele, corespondent special la
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, t. IV, partea I, Viena, 1864, 53-55; V. A. Urechia, Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viața și activitatea lui, București, 1893; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 340-345
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
întâlnește o procesiune funerară, în care un om ce părea că doarme, dar a cărui culoare nu era cea a vieții, înfășurat într-o pânză grosolană, era purtat pe stradă, urmat de rudeniile care se tânguiau și se băteau cu pumnii în piept. Întreabă și acum despre ce este vorba și i se răspunde că omul pe care tocmai l-a văzut este un mort și că toți vom muri dacă vom trăi destul de mult. Prințul avusese parte de o viață
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ceea ce credea că sunt în stare să înțeleagă și să traducă în viață. Învățătura lui nu avea pretenția de a explica integral toate lucrurile, de a dezvălui tot ceea ce există. Se spune că într-o zi Iluminatul a luat un pumn de frunze uscate și l-a întrebat pe discipolul său preferat, Ănanda, dacă în jurul lor mai sunt frunze în afara celor din mâna sa. Ănanda a răspuns: „Frunze de toamnă cad pretutindeni și nu pot fi numărate”. Atunci Buddha a spus
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
său preferat, Ănanda, dacă în jurul lor mai sunt frunze în afara celor din mâna sa. Ănanda a răspuns: „Frunze de toamnă cad pretutindeni și nu pot fi numărate”. Atunci Buddha a spus: „Tot astfel și eu nu vam dat decât un pumn de adevăruri, dar în afara lor mai există un număr nesfârșit de alte adevăruri, care nici ele nu pot fi numărate”. Buddhismul este în esența sa o disciplină pe care omul și-o impune lui însuși, o doctrină practică, dedicată în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
unde se poate, dar până aci nu înțeleg... Ei, Fănică, să vezi imitație de scrisoare! Să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri! (oprindu-se și privind pe Tipătescu, care se plimbă cu pumnii încleștați; cu mirare și ciudă.) Uitete la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mișel și pace! Ce te aprinzi așa? Așa e lumea, n-ai ce-i face n-avem s-o schimbăm noi. Cine-și poate închipui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
II... Și noi... să stăm cu mâinile în sân?... Peste poate!... Brânzovenescu: Ce-o să faci? Te joc cu puterea? Farfuridi: Ce să fac?... Batem o depeșă la București, la Comitetul central, la minister, la gazete, scurt și cuprinzător: (bătând cu pumnul drept în palma stângă, ca un telegrafist pe aparatul lui, sacadat, tot textul-proiect al depeșii) "Trădare! Prefectul și oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la colegiul II... Trădare! Trădare! De trei ori trădare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fine spre dreapta. În momentul acesta apare Tipătescu în ușa din dreapta, unde stă un moment nemișcat. Gest de surpriză din partea lui Cațavencu. Aparte.) Tipătescu! O preferam pe ea! SCENA IX Cațavencu, Tipătescu Tipătescu: (a apărut în dreapta cu aerul încruntat și pumnii încleștați, a stat în ușe, a mers apoi liniștit la ușa din fund, măsurând din ochi pe Cațavencu, și s-a oprit în fund un moment; aparte) Ține-mă, Doamne! Cațavencu: (jenat) Stimabile domn, scuzați-mă dacă v-ar părea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ascultă palpitând) Cine? (cu energie.) Un plastograf patentat! Cațavencu: (sărind din loc) Plastograf! Toți din fund: (strigând amenințător) Afară plastograful! Toți din față: (asemenea) Afară falsificatorul! Trădătorul! (fierbere mare.) Cațavencu: (spumând, se repede din mijlocul grupului său la tribună cu pumnii încleștați și zbierând febril. Un moment tăcere) Fraților! Domnilor! Un moment, onorabili concetățeni! Am voit să acoper o rușine care se petrece de atâta vreme în sânul orașului nostru... (Zoe și Tipătescu mișcare) am voit să cruț opinia publică de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am fost căutat și arestat și dus la Brăila... Încadrarea pe care am aflat-o ulterior a fost „uneltire contra ordinii sociale, gravitatea crimă”. Cum s-a desfășurat ancheta? În timpul ăla nu erau prea pregătiți... Era bătaie... unde nimereau: cu pumnul, cu o bară de lemn sau cu baston de ăla de cauciuc... și ținut Într-un picior zi și noapte... Și ancheta se făcea noaptea, sub reflector, care Îți bătea În ochi... Cam vreo două săptămâni a durat treaba asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
arătat o hârtie semnată de mine. N-am vrut... Camera aia unde mă anchetau ei avea ieșire și În spate, În curte, era mai sus așa, la trei sau cinci trepte, și la un moment dat m-au lovit cu pumnul, cu piciorul, și m-au Îmbrâncit pe ușa aia Înspre spate acolo, și am căzut cu fața În jos pe o grămadă de fier vechi, care era depozitat acolo... În timpul ăla au tras și un foc de armă... Mă ia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prind. Cu asta-și plătește blidul ăla de mâncare, fasolea aia boabe și bucățica aia de pâine pe care o mănâncă.” Reacția lui Enăchescu a fost neașteptată. S-a schimbat la față, a rămas crispat..., era pornit să lovească cu pumnul În masă pentru că eu nu recunoșteam. A rămas cu pumnul În aer... A plecat, s-a retras pe o ușă... Eu ziceam că se duce În camera de chibzuință ș-am rămas singur, În camera de anchetă, un timp mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aia boabe și bucățica aia de pâine pe care o mănâncă.” Reacția lui Enăchescu a fost neașteptată. S-a schimbat la față, a rămas crispat..., era pornit să lovească cu pumnul În masă pentru că eu nu recunoșteam. A rămas cu pumnul În aer... A plecat, s-a retras pe o ușă... Eu ziceam că se duce În camera de chibzuință ș-am rămas singur, În camera de anchetă, un timp mai Îndelungat. Enăchescu nici nu s-a mai arătat. Apoi a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și ne-au vărsat la Jilava. Dar nu tot lotul complet Într-o cameră, că ne-au Împărțit. Ancheta cum s-a desfășurat? Ai luat mai multe interviuri, așa că cred că Îți imaginezi... A fost brutală, ca la Securitate: palme, pumni, șuturi În fund, dat cu capul de pereți. Și depindea bătaia de temperamentul celui care te ancheta. Și cel care v-a anchetat pe dumneavoastră cum a fost? Păi, m-au anchetat vreo doi-trei anchetatori, nu numai unul. Acuma nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să Înțelegeți și cum am ajuns eu În Brad. În ’44, pe la mijlocul lui martie, mi s-a Închis situația școlară și pentru că rușii o rupt frontul În Răsărit. Imediat, directorul ne-a spus: „Școala noastră” - mai bine zis Liceul „Aron Pumnul” - „se Închide. Plecați la Brad, că ei s-au oferit și trebuie să vă primească”. Și mi-a pus mama o pâine și o slană, cum zice ardeleanu’... Și: „Fugi, băiete, că vin rușii peste tine și e de rău
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cunoscut pe colonelul Crăciun. Era un tip cu o moacă de bătăuș, de mitocan, o față de asasin. Și nu știu ce i s-o fi părut lui, că o zis: „Ce te uiți așa urât la mine?”. Și mi-o tras un pumn. Pur și simplu m-o zburat trei-patru metri, eram atunci numai umbră și vis... Prin ce Închisori ați trecut a doua oară? Pușcăria a fost un iad. Ne-o mutat de la o colonie la alta În Deltă, unde o fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deținut, dacă era vorba de aia... Apoi muștruluiau și Îi luau la ochi și la bruscare În baracă: „Nu ți-ai făcut norma!”. Și mai plesnea pe câte unu’. Așa a fost Gherman... Deci erau doar lovituri cu palma, cu pumnul, nu bătea regulat? Nu, nu o bătut! N-o exagerat, cum am auzit că s-o bătut În platou, legat de un stâlp și bătut... Am auzit de ele sau am văzut persoană legată de stâlp, acolo, și care-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]