8,590 matches
-
și mă străpung necruțător. Îndur senzația arderii și înghețării corporale, dar fără tendința spre limita eliberatoare a decesului căci sunt mai viu ca niciodată și nemuritor întru blestemul damnării finale. Încercarea de a striga, precum un pelerin ce s-a rătăcit și se scufundă în mlaștini necruțătoare, este opturată de fluviul negru ce mă înghite, aruncându-mă, mai adânc, în crizele unui înec ce nu se termină. Resimt, apoi, experiența pierderii tuturor celor dragi, sentimentul ratărilor marilor speranțe și intenselor iubiri
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mare răspândire. Fulga sau Ideal și real, roman liric, e azi ilizibil. Interesul istoric stă în sentimentalitatea vaporoasă, în exaltare, în reverie, în viziunea ossianescă a naturii. Cuprins de un wertherianism tardiv, eroul citește, în poze melancolice, la umbra fagilor, rătăcește călare în munți, se zbate de durere "ca o hiară sălbatecă care poartă în pântece săgeata vînătorului" și când aude că Zoe se va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a luat averea, înnebunește când aces-ta apare. Compoziția atât de înveselitoare pentru mulți Două loturi e de fapt o serioasă dramă. D. Lefter Popescu, umil impiegat strivit de mediocritatea existenței, a câștigat loturile cele mari la două loterii. Însă a rătăcit biletele. Cercetările pentru descoperirea loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află că vesta în care se bănuia a fi biletele fusese schimbată la o chivuță pe farfurii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de satul său: De ce m-ați dus de lângă voi, Și-aveați și voi în curte-acum De ce m-ați dus de-acasă? Un stâlp la bătrânețe. Să fi rămas fecior la plug, Să fi rămas la coasă. Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atîtea căi răzlețe, M-aș fi-nsurat când isprăveamCu slujba la-mpăratul, Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți... - Cum m-ar cinsti azi satul. Ca și Eminescu, Goga cântă un inefabil de origine metafizică, o jale nemotivată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toamna, ploile, provincia, apoi dispuse în așa chip încît ele să formeze la rîndu-le un tablou critic care să înlocuiască poezia și s-o sugereze. Valoarea unei astfel de critici stă în aceea că este integral documentată și nu se rătăcește în fantezie. Ea are aspectele creației cu mijloacele analizei celei mai pozitive și chiar când e discutabilă, prin chiar faptul discutabilității e serioasă, pentru că pune probleme. Admițând că criticul a greșit, exagerând valoarea autorului, critica lui de impresie nu rămâne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiecare sară Și lemnul vechi subt pașii mei vibra Cu rezonanțe calde de vioară. Subt treapta ce se clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel într-o scândură uscată...) Și sus, prin crengile de nuc, se rătăcea În fiecare sară altă stea. CLAUDIA MILLIAN, ALFRED MOȘOIU Poezia Claudei Millian se caracterizează printr-o viziune decorativă a lumii, fastuoasă, exotică, desfășurare vitalistă de tapete și mătăsuri cu figuri de o mare imaginație a coloritului. Alfred Moșoiu (1890-1932) face
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greutate. Înainte vreme creștea și în Grădina Botanică, iar mai târziu, grație progresului științei moderne, s-a reușit să se fabrice unul pe cale chimică, prin syntheză. Ismail nu umblă niciodată singur. Poate fi găsit însă la ora 5 jum. dimineața, rătăcind în zigzag pe strada Arionoaiei, însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu..." Urmuz a făcut și o fabulă pură, condusă după canonul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
exercițiul următor sunt scrise câteva propoziții cu cuvinte amestecate între ele. Scrie și tu aceste propoziții. Apoi, să faci operațiunile de selectare, mutare și copiere a cuvintelor acolo unde le este locul pentru ca totul să fie corect. Ea m-am rătăcit. Eu te-ai rătăcit. Tu s-a rătăcit. Ei ne-am lămurit. Noi v-ați lămurit. Voi s-au lămurit. 35.Acest exercițiu este asemănător cu ex. nr. 34. Te rog, efectueaza-l ! tare că abanosul negru că săgeată iute
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
câteva propoziții cu cuvinte amestecate între ele. Scrie și tu aceste propoziții. Apoi, să faci operațiunile de selectare, mutare și copiere a cuvintelor acolo unde le este locul pentru ca totul să fie corect. Ea m-am rătăcit. Eu te-ai rătăcit. Tu s-a rătăcit. Ei ne-am lămurit. Noi v-ați lămurit. Voi s-au lămurit. 35.Acest exercițiu este asemănător cu ex. nr. 34. Te rog, efectueaza-l ! tare că abanosul negru că săgeată iute ca piatra siret că
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
amestecate între ele. Scrie și tu aceste propoziții. Apoi, să faci operațiunile de selectare, mutare și copiere a cuvintelor acolo unde le este locul pentru ca totul să fie corect. Ea m-am rătăcit. Eu te-ai rătăcit. Tu s-a rătăcit. Ei ne-am lămurit. Noi v-ați lămurit. Voi s-au lămurit. 35.Acest exercițiu este asemănător cu ex. nr. 34. Te rog, efectueaza-l ! tare că abanosul negru că săgeată iute ca piatra siret că mierea dulce că vulpea
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
evoluția spiritului critic român. 1 Scrieri, I, p. 349 ăScrisoarea XXXIIÎ. 2 Critice, III, p. 324-325 etc. ăDespre scrierea limbei romîneî. VIII Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri Am spus altădată, ținîndu-mă de clasificația curentă, că Alecsandri a fost un patruzecioptist rătăcit la "Junimea". Nu este tocmai așa. Vom vedea în cursul acestui capitol că Alecsandri n-a avut o concepție unitară asupra vieții. Studiind cu atenție opera sa și mai ales cea mai semnificativă pentru problema noastră, cea dramatică, în comparație cu viața
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un altul cu mintea țuguiată ca un stei a mai constatat că datările stratigrafice ar fi eronate. Iar un țîvlitor din cele școli pretinse academice ne zicea cu multă condescendență că tăblițele de la Tărtăria ar fi urmele unor negustori sumerieni, rătăciți pe meleagurile noastre pline de chemări, dar care și-au păstrat obiceiurile lor din Ki-en-gi. Un altul, arătîn- du-și caracterul de canalie imbecilă și criminală spune că tăblițele descoperite ar fi chiar plăsmuirea descoperitorului N. Vlassa! Să te crucești
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
domnii de numai cîțiva ani, romanii încă nu au încercat cu sabia toriștea neamului geților iar pe greci nu-i interesau ,,barbarii/străinii”. Bazorio - mato , conducător al geților, după boero Biseto l, s-a confruntat cu răzmerițe în Mesia geților rătăciți de la sfînta cruce dar și cu atacurile tracilor pe care a trebuit să-i aducă la ascultare. Tăblița 30 turnată pe la 180 î.e.n. ne spune că Enia a fost prins de Goe și supus judecății neamului său pentru proasta administrare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
20, pe care le-a instalat în casa de la grădină. Ele își făceau singure mâncare și munceau mult mai conștiincios decât tinerii sau tinerele din sat. Am aflat că era un grup de călugărițe fugite de prigoana din URSS, care rătăceau prin diferite localități din Bulgaria. Nu vorbeau decât între ele și cu Neculai Bulgarul. îmbrobodite și cu haine lungi negre, lucrau din zori și până-n noapte. în nopțile cu lună lucrau și cântau. Atitudinea lor față de muncă, disciplina lor, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pare de neconceput o astfel de mentalitate după ce au fost demascate atâtea crime, atâta cruzime, atâta răutate, atâta incompetență, atâta prostie! Gândurile mi s-au tulburat, privirea mi s-a pierdut în gol. Câtva timp, greu de apreciat cât, am rătăcit pe alte tărâmuri, în alte timpuri. Am fost în tovără șia altor oameni cu alte mentalități. Ca un om istovit, ca un om căzut în comă, obosit de desnădejde, am privit ca un străin în jurul meu și mi-am zis
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Formele animismului au fost următoarele: * cultul morților/strămoșilor; * totemismul. animiștii propuneau o adevărată tipologie a universului însuflețit: a) sufletele morților/strămoșilor; b) sufletele aflate într-o relație strânsă cu obiecte sau cu fenomene ale naturii; c) sufletele libere, rebele, ce rătăcesc între spațiile intermediare. în ceea ce privește prima categorie, fiecare religie instituie o ceremonie, un adevărat cult al acestui tip de suflete, respectiv cultul morților/strămoșilor. Sufletele continuă să ființeze într-un anume fel și după survenirea morții, iar dacă ceremonialul despărțirii de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cele din urmă, posedat; b) psihopomp. Șamanul conduce sufletul mortului în infern. Este deci un personaj psihopomp. Din comunitate este singurul care cunoaște regiunile din afara acestei lumi. Doar șamanul poate călători în infern, în cer, deși riscurile de a se rătăci sau de a se pierde nu sunt deloc excluse. Nu de puține ori, scrie Mircea Eliade, menirea unui șaman este de a călăuzi sufletul celui decedat în lumea de dincolo. Aceasta este concepută cu totul diferit la popoarele Asiei Septentrionale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
va deveni subiectul de studiu al lui Eduard Gruber în ceea ce ei numesc „psihologie practică” dar care se realizează prin hipnoze și transe repetate. Vom cita mai amplu nu fără a atrage atenția, însă, că amândoi au murit cu mințile rătăcite la o foarte mică distanță în timp: mai întâi Beldiceanu la 2 februarie 1896, apoi Gruber la 28 martie același an. Desigur, rezultatele cercetărilor lor nu se cunosc, dar ne putem face o idee despre ce înseamnă această „audiție colorată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bolnăvicioasă, neputincioasă și în mizerie. Din toate acestea rezultă că el avea prin moștenire germenele alienațiunii, care a fost alimentat prin o boală contrasă după aceea, că nu s-a putut niciodată decide a-și crea o carieră, ci a rătăcit din școală în școală și din o carieră în alta, că preocupațiunea constantă îi erau conexiunile de amor. Ca trăsătură generală a vieții scriitorului rezultă incoerența, dezordinea și confuziunea. Să vedem acum dacă această trăsătură s-a transplantat și în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să vorbească, sau părea că se uită la persoană, vreme de un sfert de ceas sau mai mult, pînă ce devenea de-a dreptul înfricoșător; iar în tot acest timp (presupune ea din ce a auzit de atunci) gîndurile lui rătăceau la alte lucruri. (Croft 1780: 190; cf. și Masson 1874: 117) Alți oameni care l-au cunoscut pe Chatterton au afirmat despre el că era "viril" și "atît de mult el însuși", însă era "bun din fire", "plăcut", "îndatoritor", și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
moții lui Avram Iancu nu au vrut să mai îndure asupririle și cruzimea dușmanilor (turci, tătari sau maghiari). Astăzi ne resemnăm și așteptăm degeaba... Istoria noastră nu mai are continuitate. Ignorăm tot ce au îndurat și clădit înaintașii noștri și rătăcim cu mintea ca și Avram Iancu. Acesta, izbit de răspunsul împăratului, vede ca la lumina unui fulger fatalitatea luptei sale; de aceea, îi spune în față: „Eu nu stau de vorbă cu un hoț!” Casa de Habsburg alege înțelegerea cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru Biserica Patriei tale la marginea lumii creștine. Focul care arde bisericile de alături își întinde para până la noi. Luptăm, jertfim, cădem, ne țâșnește sângele din piepturi să ne apărăm bisericile... și Biserica ne condamnă ca periculoși ai Neamului, ca rătăciți, ca străini de Neam. Ce tragedie în sufletele noastre! Biserica pământească, Biserica străbună ne lovește. Patriarhul e și prim ministru, în numele căruia se fac toate, de la care ne vin în fiecare zi atâtea chinuri. Doamne, Doamne, ce tragedie. Și la ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
A scris și numeroase studii de istorie a României, care abordează cu precădere intervalul 1918-1920. SCRIERI: Semnul mișcării, pref. Al. Andrițoiu, București, 1986; Miresmele fulgerului, București, 1988; Naufragiu în limita bunului simț, Oradea, 1991; Poverile din oglindă, Oradea, 1992; Trup rătăcind printre părți de vorbire, Oradea, 1994; Oasele minții, Oradea, 1995; Îndreptățit la căderea în gol, Timișoara, 1996; Noaptea esențială - La Nuit essentielle, ed. bilingvă, tr. Valeriu Stancu, Oradea, 1996; Quelque part en Normandie, tr. Paula Romanescu, Timișoara, 1997; Discursuri în
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
Al treilea... naufragiu, LCF, 1992, 33; Ioan Moldovan, „Poverile din oglindă”, F, 1993, 4; Nicoleta Ghinea, Plăcerea versificării, RL, 1993, 17; Anton Horvath, „Poverile din oglindă”, ST, 1994, 7-8; Ioan Moldovan, Despărțirea de iluzii, F, 1995, 1; Grigore Scarlat, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 4; Mihaela Ursa, Ideea fixă de viață, APF, 1995, 9; Mircea Popa, Asediul cuvintelor, TR, 1995, 39-40; Viorel Mureșan, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 12; Al. Cistelecan, Alte reflexii melancolice, LCF
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
1994, 7-8; Ioan Moldovan, Despărțirea de iluzii, F, 1995, 1; Grigore Scarlat, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 4; Mihaela Ursa, Ideea fixă de viață, APF, 1995, 9; Mircea Popa, Asediul cuvintelor, TR, 1995, 39-40; Viorel Mureșan, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 12; Al. Cistelecan, Alte reflexii melancolice, LCF, 1996, 10; Valentin Chifor, „1919-1920. O campanie pentru liniștea Europei”, TR, 1996, 19; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Moldovan, Cogito-ul lui Ioan Țepelea, F
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]